Talafaasolopito o le Ekalesia
Upu o le Poto (MFF 89)


“Upu o le Poto (MFF 89),” Autu o le Talafaasolopito o le Ekalesia

“Upu o le Poto (MFF 89)”

Upu o le Poto (MFF 89)

I le 1833, sa maua ai e Iosefa Samita se faaaliga sa ta’ua o le Upu o le Poto, lea ua faapaiaina o le Mataupu Faavae ma Feagaia 89. O le faaaliga ua lauiloa i ona po nei mo le faavaeina o faiga a le Au Paia o Aso e Gata Ai ua aloaia tele o le le tagofia o le ava malosi, tapaa, ma le faaaogaina o fualaau faasaina, faapea foi le kofe ma le ti.1

Matalalaga mo le Faaaliga

O le Upu o le Poto sa alia’e mai i se taimi o le ogaoga o felafolafoaiga lautele e uiga i le soifua maloloina i le tino aemaise ai le faaaoga sese o le ava malosi. I totonu o le Iunaite Setete, e toatele tagata matutua i le 1830 sa ola ae i aiga e faaaoga ai meainu malolosi i le ‘aiga o le taeao, aoauli, ma le ‘aiga o le afiafi. E toatele na atugalu e uiga i taunuuga faaagafesootai ma faalesoifua maloloina ona o le faateleina o le inu ava malosi. Na amata i le 1810, na talosagaina ai e i latou na toefaatulagaina lotu, ia taumamao mai ava malosi; e toatele le au anaana na faaopoopo atili i ai, ma latou tauto faasagatau i meainu malolosi uma, e aofia ai ma le pia. O le taimi foi lava lea, sa lauga faasagatau atu ai le au toefaatulaga i le lamuina o le tapaa ma fautuaina le faaaogaina o le kofe e sui a’i le ava malosi, i le iloa ai e le maua pea le suavai mama.2

I totonu o le matalalaga o lea felafolafoaiga, sa alu atu ai Ema Samita i lona toalua, ma lona popolega i le siosiomaga o le Aoga a Perofeta. O le vaega lava lea e tasi sa faaaoga e Iosefa e tusifaamaumau ai faaaliga ma galue ai i lana faaliliuga musuia o le Tusi Paia sa faaaogaina foi e fai ma potuaoga, lea e tele ina ulaula ai e na auai ai, lamu ia tapaa, ma tuufeanu ai. Sa fesili Iosefa i le Alii ma sa maua mai ai le Upu o le Poto. Sa fesoasoani le faaaliga i le Au Paia e faatautaia ai faafitauli sa felafolafoai ai le au toefaatulaga ma sa tali ai foi atugaluga patino o Ema. “O meainu malolosi” ma “meainu vevela,” na faapea mai ai le faaaliga, sa “le mo le manava.” E le o le tapaa foi, lea sa faaaoga lelei o se laulaau mo manu mama’i.3 Ua faamanino mai i punavai e faapea e toatele uluai Au Paia o Aso e Gata Ai sa malamalama o “meainu vevela” sa faasino i le kofe ma le ti.4 O nisi vaega, e pei o le au Sieka, sa fautuaina e aua nei ‘aia aano o manufasi, a o isi sa fautuaina e leai se papupuni. O le Upu o le Poto e tutoatasi lona tulaga, faapea na faapaiaina e le Alii le faaaogaina o le aano o manufasi i lalo o le tuutuuga ia faaaoga “vava.”5 Ua fautuaina mai foi e le Upu o le Poto le faaaogaina o fatu ma fua o laau aina suamalie.

Tausiga o le Upu o le Poto

Mo isi tupulaga e lua na sosoo ai, sa aoao mai ai e taitai o le Ekalesia le Upu o le Poto o se poloaiga mai le Atua, ae sa latou taliaina ni manatu eseese pe o le a le malosi e tatau ai ona tausia lenei poloaiga. E toatele le Au Paia sa faaauau pea ona inuina le kofe ma le ti, a o nisi foi sa lamuina tapaa. I le li’o o Iuta, sa tausalaina e taitai o le Ekalesia le onā i nofoaga faitele ma le inuina o le uisiki ae e tele taimi e gugu ai i le faaaogaina fuafua o meainu e le aava tele. O lea taliaina na tuu atu ai i le Au Paia se taimi e amatalia ai a latou lava agaifanua o le taumamao mai mea ua fai ma mausa.

E tusa lava foi, ae sa sagisagi atu lava taitai o le Ekaleisa i le taimi o le a tausisia ai se tulaga faatonuina maualuga atu. I le 1860 ma le 1870, na talosagaina ai e Polika Iaga le Au Paia e teena uma le faaaogaina o le ti, kofe, tapaa, ma meainu malolosi.6 Sa aoaoina pea lava pea le fanau ia tausi le Upu o le Poto ia sili atu nai lo o latou matua. O le taunuuga o lenei aoaoga sa mafai e se tupulaga laiti ifo o le Au Paia o Aso e Gata Ai, o e sa tutupu ae i le tausiga o le Upu o le Poto na mafai ona ola ai i tulaga faatonuina o le taumamao atoatoa mai ai.

Faatasi ai ma le teenaina o autaunonofo ina ua mavae le 1890, sa avea le faateleina o le faamamafa o le Upu o le Poto ma faailoga fou o le tulaga ese o le Au Paia o Aso e Gata Ai. I le amataga o le vaitau o le 1900, sa suia e le Au Paia le uaina i le vai mo le faamanatuga. I le 1919, sa faafeiloaia ai e le Au Paia o Aso e Gata Ai se suiga i le Faavae o le I.S. lea na faasa ai le gaosia ma le faatau atu o meainu oona mo se manumalo tele o le tagata.7 I le 1921, sa musuia ai e le Alii ia Peresitene Heber J.Grant e talosagaina le Au Paia uma ia taumamao mai le faaaogaina o le ava malosi, tapaa, kofe, ma le ti ina ia mafai ai ona maua se pepa faataga o le malumalu.

A o faifai malie le taatele o le faaaogaina o le ava malosi ma le tapaa i le Iunaite Setete, sa oo ina lauiloa le Au Paia o Aso e Gata ai i lo latou taofiofimamau e teena le inupia ma le ulaula tusa lava pe toatele isi Kerisiano sa faamemelo i ai. I le molimauina ai o lenei eseesega, sa tele ai ina talosagaina e taitai o le Ekalesia o le 20 seneturi ia faamaumauga faafuainumera na faaalia ai sa umi atu le soifuaga o le Au Paia ma e itiiti ni mai matuia e mafatia ai, i le tausia o le folafolaga o le Upu o le Poto e faapea o i latou e tausia o le a “tamomoe ae le vaivai, o le a savavali foi ae le matapogia.”8

O le Upu o le Poto, i lona uluai matalalaga faa-Amerika na aumai ai, e lei faamoemoe pe na tautalagia patino ai le tele o mea talu mai lena taimi ua taatele. I le mavae ai o le tele o aso, sa faamamafaina e taitai o le Ekalesia ia mataupu faavae amata o le faaaliga, e pei o le tausiga o le soifua maloloina o le tino ma le aloese mai mea e fai ma vaisu. I nisi tulaga, na tuuina mai ai ni taiala patino. Mo se faataitaiga, o fualaau malolosi e faafiafia ai e faasa i le Upu o le Poto, ae taga pe afai ua faatonuina le faaaogaina o fualaau. O le faaaogaina o nisi o mea, e pei o le kafine, ua tuu atu i le faamasinoga a le Au Paia taitoatasi ma e le faasaina faapea o se tulaga e manaomia mo le mauaina o se pepa faataga o le malumalu.

Ua molimauina e Au Paia o Aso e Gata Ai le Upu o le Poto ua le na o se tulaga moomia o le soifua maloloina. O le ola ai i ona taiala e le gata ina faaagavaaina ai i latou mo le tapuaiga i le malumalu ae maua ai foi manuia faaleagaga, e aofia ai le maua atili o faaaliga patino.

Faamatalaga

  1. Revelation, 27 February 1833 [DC 89],” i le Sidney Gilbert, Notebook, 113–15, josephsmithpapers.org.

  2. Mo le silafia atili i le mau faafoe a uluai Amerika, tagai Ian Tyrrell, Sobering Up: From Temperance to Prohibition in Antebellum America, 1800–1860 (Westport, Conn.: Greenwood Pressl, 1979).

  3. “Faaaliga, 27 Fepuari 1833 [DC 89],” i le Sidney Gilbert, Notebook, 113; tagai foi Mataupu Faavae ma Feagaiga 89:7–9.

  4. Ailama Samita, “O Le Upu o le Poto,” Times and Seasons, June 1, 1842, 800

  5. “Faaaliga, 27 Fepuari 1833 [DC 89],” i le Sidney Gilbert, Notebook, 114; tagai foi Mataupu Faavae ma Feagaiga 89:12–13.

  6. Aoaoga a Peresitene o le Ekalesia: Polika Iaga (Salt Lake City: The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 1997), 212.

  7. Sa lei fiafia Peresitene Grant ina ua---tuuina atu ni palota taua---aemaise lava o le Au Paia o Aso e Gata Ai---ia faaleaogaina le toeteuteuga Faasa i le 1933. Tagai Gordon B. Hinckley, “Loyalty,” Ensign po o le Liahona, May 2003, 60.

  8. “Faaaliga, 27 Fepuari 1833 [DC 89],” in Sidney Gilbert, Notebook, 115 sipelaga ua faalaugatasia; tagai foi Mataupu Faavae ma Feagaiga 89:20.