Talafaasolopito o le Ekalesia
Pale P. Palate


“Pale P. Palate,” Autu o le Talafaasolopito a le Ekalesia

“Pale P. Palate”

Pale P. Palate

I le faatausiusiuga o le taumafanafana o le 1830, sa tau ai Pale P. Palate, i le taimi lena ua 23 ona tausaga, i se kopi o le Tusi a Mamona. O se tagatanuu o Niu Ioka, sa masii atu Palate i Ohaio ae sa lagonaina le uunaia faaleagaga e toefoi atu i Niu Ioka ma talai ai. Sa faagaeetia o ia i le Tusi a Mamona. “Sa ou faitau i le aso atoa; o le ai, sa o se avega mamafa, sa leai so’u manao i se meaai; o le moe sa o se avega mamafa pe a oo mai le po, aua sa sili atu ia te a’u le faitau i lo o le moe,” sa mulimuli ane na ia tusia, ma faaiu ai, “Sa ou iloa ma malamalama e moni le tusi.”1 Sa ia faafesootai atu tagata o le aiga o Iosefa Samita ma sa le’i umi ae papatiso.

Ata
Pale P. Palate i se talaotooto

Atatosi o Pale P. Palate i se talaotooto.

Faaaloaloga a le Matagaluega o le Talafaasolopito o le Ekalesia

Toetoe lava i le taimi tonu na maea ai le papatisoga o Palate, sa maua ai e Iosefa Samita se faaaliga e valaau Palate i se misiona e talai atu i Initia Amerika i le tuaoi i sisifo o le Iunaite Setete.2 A o agai atu, sa afe ai Palate ma ana soa i Katelani, Ohaio, e talanoa i lana faifeau muamua, o Sini Rikitone. E silia ma le 100 tagata i Katelani ma faataamilo i Katelani, sa aofia ai ma Sini ma Fipi Rikitone, sa le’i pine ae auai i le Ekalesia.3 I le 1835 sa valaauina ai Palate e avea ma se tasi o uluai uso o le Korama a Aposetolo e Toasefululua i aso e gata ai.4 I le 1836, sa ia auauna atu i se misiona i Kanata lea sa oo ai i le liua o le o le a avea ma Peresitene o le Ekalesia i le lumanai, o Ioane Teila ma lona faletua, o Leonora, faapea ai ma Meri Filitia, lea sa mulimuli ane faaipoipo atu ia Ailama Samita ma avea ma tina ma tina matua o ni Peresitene o le Ekalesia i le lumanai.5

Ina ua tutuliese le Au Paia o Aso e Gata Ai mai le setete o Misuri i le 1838–39, sa molia Palate ona o lona auai i se taua e faasaga i tagata Misuri ma faaalu ai le tele o masina i le falepuipui i Richmond ma Kolomupia, Misuri, a o le’i solaese ma auai atu i le tino autu o le Au Paia i Ilinoi.6 I le va o le 1839 ma le 1842, sa ia auai ai i le misiona faaaposetolo i Egelani lea na taitai atu i le faitau afe o tagata liliu mai. O le 1847 la, sa taitai ai e Palate ma Ioane Teila se vaega tele o taavale tosolima i le fanua valevalenoa agai atu i le Vanu o Sate Leki, ma mulimuli atu i le alasopo sa asaina e le vaega muamua i ni nai masina na muamua atu.

Sa i ai se sini a Palate e faatu le Ekalesia i le lalolagi atoa. I le popofou o le vaitau 1850, sa ia vaavaaia ai le galuega faafaifeautalai i le eria tele o le Ekalesia i le Pasefika, sa malaga faalua atu i Kalefonia ma galulue faatasi ma faifeautalai i le Pasefika atoa. Sa ia malaga atu i Chile, lea sa ia suesue ai le FaaSipaniolo ma taumafai ai e faasoa atu le talalelei, ma faatasi ai ma lona faletua ia Fipi ma lana soa o Lufia Aleni, na avea i latou ma uluai faifeautalai i Amerika i Saute. Sa ia tusi atu ia Polika Iaga, ma fautua atu e ao ona aoao e uso uma o le Korama a le Toasefululua isi gagana ina ia mafai ai ona latou avatu le talalelei i le lalolagi. Ina ua ia toefoi atu i Kalefonia, sa ia aoao atu le FaaSipaniolo i isi.

O se tusitala faamanuiaina, sa tusia e Palate ni tusi, tamaitusi, tusiga i nusipepa, solo, ma viiga e faamalamalama ai ma puipuia lona faatuatuaga. I le 1837 sa ia tusia le, O Se Leo o le Lapataiga, o se tasi o tusi faafaifeautalai sili ona lauiloa o le seneturi lona 19. A o i ai i Egelani, sa ia faavaeina ma faasa’osa’oina se nusipepa sa faaigoaina o le Latter-day Saints’ Millennial Star.7 I le 1855 sa ia lolomiina na faasalalauina le Key to the Science of Theology, o se faamalamalamaga o aoaoga faavae ma mataupu faalelotu a le Ekalesia. Sa ia tusia foi se talaaga o le soifuaga lea sa lolomi ma faasalalau i le mavae o lona maliu.

A o avea ma se alii talavou, sa faaipoipo Pratt ia Thankful Halsey, o le sa liliu mai foi i le Ekalesia ma lagolagoina o ia i ana misiona e tele seia oo ina maliu o ia i le fanauina o le la tamaitiiti muamua, Pale Jr., i le 1837. Ona toe faaipoipo atu lea o ia i se tamaitai ua maliu lana tane, o Mary Ann Frost Stearns, o le sa auai ma ia i lana misiona i Egelani. Sa faailoa atu i le au Palate le mataupu faavae o le autaunonofo ina ua la toefoi ane mai Egelani, ma sa laua taliaina faatasi le mataupu faavae. Sa faaipoipo atu Palate i lona toalua muamua faaautaunonofo i le 1843, ma mulimuli ane e 12 fafine na faaipoipo i ai i lona soifuaga atoa. O ia o le tama i fanau e 30. Sa faamatala e ana ava se aiga fealofani atoa, ma sa faailoa atu e Palate lona alofa loloto mo lona aiga i tusi a o i ai i ana malaga faamisiona.

O lona faletua mulimuli, o Eleanor Jane McComb, sa liliu mai i le Ekalesia a o nofo ai i Kalefonia. E tusa ai ma lana tala, o lana tane o Hector McLean o se tagata inuava saua na nofo ma ave le la fanau e nonofo ma matua [o Eleanor] i New Orleans ina ua mavae ona papatiso [Eleanor]. Ona o le saua o lana tane, o lea na ia tuua ai o ia ma malaga i le Aai o Sate Leki. O le taimi lea sa faigata ona maua le tatalaga o faaipoipoga, o Eleanor, sa pei foi o isi tagata toatele Amerika o le seneturi 19 sa i ai i tulaga talitutusa faapea, sa manatu ua muta lana faaipoipoga e tusa lava pe le’i tatalaina faaletulafono le la faaipoipoga.8 Sa ia faaipoipo ia Palate ia Novema 1855, ma malaga faatasi ma ia i se misiona i setete i sasae, ma le faamoemoe e toe maua mai lana fanau mai le fale o ona matua. Sa faailoa atu e lona tama i lana tane ua tiaiina le taumafaiga [a Eleanor], ma sa ia faatalitonuina se leoleo Arkansas e molia Palate ia Me o le 1857. Sa tolopo e se faamasino o le malo le faamasinoga ma mulimuli ane tatala i tua Palate, ae sa taumulimuli atu McLean ia Palate ma fasioti ia te ia. Sa matua faanoanoa le Au Paia o Aso e Gata Ai i lona maliu.

I le fa tausaga a o le’i maliu o ia, sa mafaufau ai Palate i lona olaga i se tusi i se uo mai lona talavou. O lona faatuatua i le talalelei a Iesu Keriso na suia ai lona olaga ma ave mamao ai o ia mai lona aiga a o tamaitiiti i Niu Ioka. I se faapuupuuga,” sa ia tusia ai, “Sa avea a’u ma se faifaatoaga, o se auauna, o se faifaiva, o se sua eleele, o se tagata aisi, o se faifeautalai, o se tusitala, o se faatonu (nusipepa), o se senate, o se faatauoloa, o se toeaina, ma o se Aposetolo a Iesu Keriso.” I le avea ai ma se faifeautalai i taimi uma, sa avatu ai e Palate i lana uo le savali na ia avatu i le toatele naua o tagata i lona olaga atoa: “Suesue i tusitusiga paia,” usiusitai i le savali o le talalelei, ia papatisoina, ma “fesoasoani ia i matou e atiae le malo o le Atua ma lana amiotonu.”9

Autu Fesootai: Church Periodicals, O Uluai Faifeautalai (Early Missionaries), Korama a le Toasefululua