Talafaasolopito o le Ekalesia
Ola o le Galuega Faafaifeautalai


“Ola o le Galuega Faafaifeautalai,” O Autu o le Talafaasolopito o le Ekalesia

“Ola o le Galuega Faafaifeautalai”

Ola o le Galuega Faafaifeautalai

Sa faigata le galuega faafaifeautalai i le faaiuga o le vaitau o le 1800, a o faatupulaia pea le ita e tetee faasaga i le faiga e le Au Paia o Aso e Gata Ai o faaipoipoga i āvā e tele. E tele faigamalo na faasaina faifeautalai o le Au Paia o Aso e Gata Ai. Ina ua maea ona auina atu e Peresitene Uilifoti Uitilafi le Manifeso o le 1890, lea na oo ina faamutaina ai faaipoipoga i āvā e tele, sa ia toe faaolaina foi misiona a le Ekalesia, ia sa tele lava i nofoaga i totonu o le Iunaite Setete, Europa, ma Motu o le Pasefika.1 E oo atu i le vaitau o le 1910, ua tatalaina misiona i Amerika Latina ma Iapani ma faasolo atu ai i Toga ma isi Motu o le Pasefika. Sa matua faateteleina le ola o le galuega faafaifeautalai i le taimi na totoe o le seneturi 20.

Toefetuunaiga o Misiona

I totonu o le uluai sefulu tausaga na faavaeina ai le Ekalesia, sa le’i i ai ni tuaoi faafanua maoti o misiona a le Ekalesia ma sa le’i vaavaaia e se peresitene valaauina aloaia. E oo ane i le taimi na peresitene ai Uilifoti Uitilafi, ua faavaeina e taitai o le Ekalesia ni misiona sa sili atu ona manino ona aiaiga, faatasi ai ma ofisa autu, o peresitene, ma tuaoi sili atu ona maoti. O nei misiona sa galulue o ni iunite faalelotu o le Ekalesia, ma o peresitene o misiona sa le gata ina vaaia le galuega faafaifeautalai ae faapea foi le faatonutonuina o paranesi i nofoaga sa le’i i ai ni siteki faavaeina o Siona.2

Na amata atu i le vaitau o le 1850, sa auauna ai tamaitai i le misiona e ala i le malaga faatasi ma a latou tane ma saofagā ai i taumafaiga i le lotoifale ma faaleaoaoga.3 I le 1898, sa faamaonia ai e le Au Peresitene Sili ni talosaga a nisi o peresitene o misiona mo tamaitai e o atu e talai, ma na vave ona maua valaauga aloaia o tamaitai, sa vaetofiaina, ma talai atu ai i tagata lautele. O tamaitai faifeautalai, aemaise lava i Europa, sa faamaonia le avea o ni fautua matua sili ona lelei mo le Ekalesia i se taimi a o vevela pea lagona faalauaitele agai i le faiga sa i ai muamua a le Au Paia o faaipoipoga autaunonofo.4

Ata
O Iosefa F. Samita ma Hipa J. Grant ma faifeautalai

O Peresitene Iosefa F. Samita ma Hipa J. Kurene ma faifeautalai mai le Misiona a Peretania i le 1906.

A o faasolo ina matutua atu le tupulaga muamua o faifeautalai, sa tauivi i latou e tausi o latou aiga a o toesea ai i misiona, ma sa amata ai ona toe fetuunai e taitai o le Ekalesia le faiga o valaauga ma faagasologa o misiona. I le vaitau o le 1870, o le averesi o tausaga o le faifeautalai sa sili atu i le 40 tausaga le matua ma sa masani lava ua faaipoipo, ae e oo ane i le uluai sefulu tausaga o le seneturi 20, o le toatele o faifeautalai sa nofofua ma o o latou matutua o le amataga e oo i le ogatotonu o le 20 ma ona tupu tausaga. I le seneturi 19, o le toatele o faifeautalai sa umia le tofi o le Fitugafulu i le Perisitua Mekisateko.5 Ina ua mavae le 1900, o alii sa umia le tofi o le toeaina na oo ina mamafa i ai le toatele o le autau a faifeautalai. O le umi masani o se misiona sa eseese mai le tasi e oo i le tolu tausaga e faalagolago i le nofoaga o le auaunaga ma le tulaga o le faifeautalai. E oo mai i le uluai sefulu tausaga o le seneturi 20, ua avea misiona ta’i lua tausaga ma tulaga faatonuina.6

I le va o le 1890 ma le 1930 na me’i ese ai le Ekalesia mai le taumafaiga o le faapotopoto mai i mea mamao, lea na fesoasoani i le Au Paia o Aso e Gata Ai e siitia mai o latou nuu ma aiga ae agai atu i eria i Amerika i Sisifo.7 O le fuainumera o tagata o le Ekalesia e faimalaga mai i Iuta ma risone faataamilo ai sa palasi mai le tusa o le 2,000 i le tausaga i luma atu o le vaitau e 1910 i le itiiti ifo i le 300 i le tausaga i le 1945.8 O lea suiga na maua ai e faifeautalai se faamoemoega fou: nai lo le faafaileleina o se faasologa o tagata liliu mai e malaga atu i Siona, sa latou taulai atu i le fausiaina o siteki o Siona i atunuu i fafo. Sa amata ona vaevae e taitai o misiona a latou misiona i “sone” ma “itu,” o tuaoi sa masani lava ona ogatasi ma tuaoi o siteki ma uarota.

Faalautelega i le Lalolagi Atoa ma le Polokalama Faafaifeautalai

O le faatupulaia o le fuainumera o misiona i totonu o le seneturi 20 sa uunaia e ni mafuaaga se lua. Muamua, sa vaevaeina soo e taitai o le Ekalesia ia misiona a o faateleina pea paranesi ma siteki i totonu o i latou [misiona]. Lona lua, sa tatalaina e Aposetolo ni nofoaga fou e ala i le ulufale atu i malo e taliaina le talaiga a le Au Paia o Aso e Gata Ai ma faapaiaina ia laufanua mo le talaiina o le talalelei. E oo mai i le vaitau o le 1940 ua taitaia e peresitene o misiona le silia ma le 40 o misiona i Europa, Amerika i Matu ma Saute, o Motu o le Pasefika, ma vaega o Asia. Sa faatelegese e le Taua Lona II o le Lalolagi le faalauteleina o misiona, e ui ina sa faaauau pea le galuega faafaifeautalai e tusa lava pe na toatele alii o le Au Paia o Aso e Gata Ai sa valaauina i le militeli. Ina ua maea le taua, sa fesoasoani alii fitafita o le Au Paia o Aso e Gata Ai mai Amerika, faapea foi tamaitai fitafita i nisi taimi, e faailoa atu pe toe faavaeina le Ekalesia i atunuu ia sa latou faamautu ai, ae maise lava i Iapani, Korea, le atu Filipaina, Vietename, ma Taialani.9

Ata
O Gordon B. Hinckley faatasi ma le vaega o fitafita o le aeto o Kitty

O Elder Gordon B. Hinckley ma sui o le vaega o fitafita o le Aeto o Kitty i fafo o le fale o le Misiona a Sasae Mamao i Saute i Hong Kong, 1964.

Sa fesoasoani Peresitene o le Ekalesia o Iosefa F. Samita, Hipa J. Kurene, ma Tavita O. MaKei i le aumaia faatasi o le taitaiga o misiona i le ofisa tutotonu o le Ekalesia i le afa muamua atoa o le seneturi lona 20. Sa faatuina e Aposetolo i le 1900 se komiti a faifeautalai e faatulagaina le galuega faafaifeautalai, ma i le 30 tausaga na sosoo ai, o se failautusi aoao a faifeautalai sa faafesootaia feutagaiga i le va o sui o le komiti ma peresitene o misiona, faagaoioi valaauga mo misiona, ma fesoasoani e faatulaga faigalamalaga a faifeautalai. I le 1935 na faatu ai le Komiti o le Leitio, Faalauiloaga, ma Tusitusiga mo le Misiona, ma o lona failautusi faapitoa o le faifeautalai faatoa foi mai o Gordon B. Hinckley. Mo le silia i le 20 tausaga, sa tauaveina ai e Hinckley manaoga faatuputupulaia pea o pepa tusitusia ma le taitaiga mai le Aai o Sate Leki, ma iu ina galue ai o se faatonu o faagaoioiga ina ua tuufaatasia komiti faafaifeautalai eseese i se Matagaluega Faafaifeautalai se tasi i le 1951. E oo mai i le vaitau o le 1960 ua faatino e le matagaluega se polokalama faafaigofie ma faatutotonu o le fesuisuiai o tagata faigaluega faafaifeautalai, faamautuina o visa femalagaai, saunia o peresitene o misiona ma faifeautalai mo le auaunaga, ma le atinaeina o mataupu aoaoina.10

I le seneturi e 19, sa le’i faaaogaina e faifeautalai se faiga mautu e talai atu ai le talalelei. Nai lo lena sa latou aoao atu mai tusitusiga paia ma tusiga po o tamaitusi lauiloa a faifeautalai. I le faagasologa o taimi sa amata ona faavae e peresitene o misiona ni auala sa faatulagaina mautu mo le aoao atu. Sa faasalalauina fuafuaga eseese i misiona a le Ekalesia i le amataga o le seneturi 20, ma sa lolomiina ai loa se tusitaulima i le vaitau o le 1930. I le 1952 sa atinaeina ai e le komiti a faifeautalai a le Ekalesia se mataupu aoaoina fou mo le aoaoina faamasani o faifeautalai e aoao atu ai le talalelei i tagata liliu mai faamoemoeina, po o “tagata sailiili.” O lenei “faatulagaga laugatasia” na otooto ai lesona mo le aoaoina atu o mataupu faavae o le talalelei i aiga o tagata sailiili ma avatu i ai ni valaaulia ina ia papatisoina ma ia auauna ai i se paranesi po o se uarota.11

Ata
tamaitusi a faifeautalai

Tamaitusi a faifeautalai na lolomiina i le Misiona a Mekisiko, 1921.

A o faasolo ina laiti tausaga o le autau a faifeautalai, o le faateleina foi lea o le manaomia ona saunia aoaoga faamasani e tapena ai i latou mo la latou auaunaga. Na amataina i le vaitaimi o le 1880, o le Aoga a Polika Iaga ma mulimuli ane ai i isi faalapotopotoga o aoaoga maualuluga i Iuta ma Idaho, sa ofoina atu ni kosi o sauniuniga a faifeautalai. Ina ua mavae le 1925, o se Fale mo Faifeautalai i le Aai o Sate Leki sa tuuina atu ai se vaiaso atoa o aoaoga faamasani mo faifeautalai e malaga i le galuega. Ua leva ona feagai faifeautalai ma le luitau o le aoaoina o gagana ese, ma sa masani ona atinaeina e peresitene o misiona a latou lava auala e aoao ai gagana. I le 1961 na amata ai aoaoga faamasani o gagana faafaifeautalai i le Iunivesite o Polika Iaga. Na le’i umi ae valaauina loa e taitai o le Ekalesia se peresitene o le misiona e taitaia le polokalama ma amatalia ai le Misiona e Aoao ai Gagana (MAG) mo faifeautalai o e na manaomia ona aoaoina se gagana ina ia mafai ai ona auauna atu. I le 1978 sa tapunia ai le Fale mo Faifeautalai ma toe faaigoa ai le lotoa o le MAG o le Nofoaga Autu mo le Aoaoina o Faifeautalai (NAF).12 O le toatele lava o faifeautalai e malaga i le misiona sa auina atu i le NAF e maua ai aoaoga atoa e faaopoopo i soo se aoaoga o gagana-ese. Sa fausia isi nofoaga autu mo le aoaoina i le faatusa o le NAF ma e oo ane i le tausaga 2000 ua sili atu i le sefululua [ia nofoaga autu].13

Ata
O fafo o le fale o le Misiona mo le Aoaoina o Gagana

O fafo o fale o le Misiona mo le Aoaoina o Gagana, Iunivesite o Polika Iaga, 1964.

Matua Iloga le Agai i Luma

Na faaauau pea ona faalauteleina misiona i lalo o le taitaiga a Peresitene Tavita O. MaKei ma Peresitene o le Ekalesia na sosoo mai ai. I le vaitau o le 1950 ma le ‘60, sa faalauiloa ai e Tavita O. MaKei le aofia uma ai o tagata i taumafaiga faafaifeautalai i le mautauave “O tagata uma o le Ekalesia o se faifeautalai.” Sa ia auina atu foi Aposetolo e tatala isi malo mo le talaiga ma faapolokalamaina le faiga o lipoti, polokalama, ma tulaga faatonuina o faalapotopotoga o misiona.14 I le vaitau o le 1970 ma le ‘80, sa valaau mai ai Spencer W. Kimball mo se auai sili atu ma se vaaiga mamao naunautai mo le tuputupu ae faamoemoeina o le Ekalesia i le lalolagi. I lalo o lana taitaiga, sa matua iloga na faateleina le fuainumera o faifeautalai faamisiona, ma sa toto’a le iloiloina ma le faaleleia atili o metotia mo le talaiga. Sa atofaina e Peresitene Kimball le talaiga o le talalelei o le tasi o faamoemoega autu e tolu o le Ekalesia.15

I le vaitau o le 1990 ma le amataga o le vaitau o le 2000, sa taitaia ai e Peresitene Gordon B. Hinckley se faafouga o mataupu aoaoina lea sa taualuga i le lolomiina o le Tala’i La’u Talalelei, o se faataitaiga o le aoao atu e faavae i le faateleina o le faaleagaga ma tulaga agavaa o faifeautalai taitoatasi.16 I le 2012, na fofogaina ai e Peresitene Thomas S. Monson se faaitiitia o le matutua aupito maualalo mo auaunaga faafaifeautalai mo alii ma tamaitai, lea na mafua ai ona matua faateleina vave le fuainumera o faifeautalai. E le’i atoa se tausaga mulimuli ane, ae fofogaina loa e le Au Peresitene Sili le faatuina o ni misiona fou se 58, ma aumaia ai le fuainumera aofai i le 405—o le faalautelega e tasi silisili ona telē i le talafaasolopito o misiona o loo faagaoioia a le Ekalesia.17 Ua faaauau pea ona tupu misiona, e i ai taimi e tuufaatasia ai i lalo o le taitaiga a taitai o le Ekalesia a o latou saili e tauave le poloaiga faaletusitusiga paia e avatu le talalelei i tagata uma.

O Autu Fesootai: Uluai Faifeautalai, O le Faapotopotoina o Isaraelu, Femalagaaiga, Misiona a Turkey

Faamatalaga

  1. Tagai i le Autu: Manifeso.

  2. Davis Bitton, “Kirtland as a Center of Missionary Activity, 1830–1838,” BYU Studies, vol. 11, no. 4 (Summer 1971), 497–516; Kenneth L. Alford, “Ben E. Rich: Sharing the Gospel Creatively,” i le Reid L. Neilson and Fred E. Woods, eds., Go Ye into All the World: The Growth and Development of Mormon Missionary Work (Provo, Utah: Religious Studies Center, 2012), 341–63; Richard O. Cowan, “‘Called to Serve’: A History of Missionary Training,” i le Neilson and Woods, eds., Go Ye into All the World, 23–90; David J. Whittaker, “Mormon Missiology: An Introduction and Guide to the Sources,” i le Stephen D. Ricks, Donald W. Parry, and Andrew H. Hedges, eds., The Disciple as Witness: Essays on Latter-day Saint History and Doctrine in Honor of Richard Lloyd Anderson (Provo, Utah: Foundation for Ancient Research and Mormon Studies at Brigham Young University, 2000), 463–64.

  3. Sa faia e Mildred Johnson Randall se aoga maualalo i le faatoaga a le Ekalesia i Laie, Hawaii, i le 1865 ma le 1873; sa auauna ai o ia e aunoa ma lana tane. I le taimi lena, e tusa e 120 tamaitai sa galulue faatasi ma a latou tane i misiona a o auauna ai le toeitiiti lava 7,500 faifeautalai alii. (Matthew McBride, “‘Female Brethren’: Gender Dynamics in a Newly Integrated Missionary Force, 1898–1915,” Journal of Mormon History, vol. 44, no. 4 [Oke. 2018], 50.)

  4. McBride, “Female Brethren,” 64.

  5. Tagai i le Autu: Korama a Fitugafulu.

  6. Whittaker, “Mormon Missiology,” 475.

  7. Tagai i le Autu: O le Faapotopotoina o Isaraelu.

  8. Whittaker, “Mormon Missiology,” 464.

  9. Whittaker, “Mormon Missiology,” 464–66.

  10. Thomas A. Alexander, Mormonism in Transition: A History of the Latter-day Saints, 1890–1930, 3rd ed. (Salt Lake City: Greg Kofford Books, 2012), 229, 242–46; Franklin J. Murdock, Oral History, 1973, Faletusi o Talafaasolopito o le Ekalesia, Aai o Sate Leki; Sheri L. Dew, Go Forward with Faith: The Biography of Gordon B. Hinckley (Aai o Sate Leki: Deseret Book, 1996), 84–85, 143–58.

  11. Dennis A. Wright and Janine Gallagher Doot, “Missionary Materials and Methods: A Preliminary Study,” i le Neilson and Woods, eds., Go Ye into All the World, 91–116.

  12. I le va o le 1969 ma le 1978, sa lagolagoina e lotoa laiti o le LTM i le Kolisi a le Ekalesia o Hawaii i Laie ma le Kolisi o Ricks i Rexburg, Idaho, se averesi i aso taitasi o ni vaega tai 120 ma le 60 faifeautalai; tagai i le Rawn Arthur Wallgren, “A Comparison of Mission Programs Used in the Three Language Training Missions of the Church of Jesus Christ of Latter-day Saints” (master’s thesis, Brigham Young University, 1975), 14–27.

  13. Richard O. Cowan, “‘Called to Serve’: A History of Missionary Training,” i le Neilson and Woods, eds., Go Ye into All the World, 23–40.

  14. R. Lanier Britsch, “By All Means: The Boldness of the Mormon Missionary Enterprise,” i le Reid L. Neilson and Fred E. Woods, eds., Go Ye into All the World: The Growth and Development of Mormon Missionary Work (Provo, Utah: Religious Studies Center, 2012), 13–17.

  15. Spencer W. Kimball, “When the World Will Be Converted,” Ensign, Oke. 1974, 2–14; tagai foi i le Edward L. Kimball, Lengthen Your Stride: The Presidency of Spencer W. Kimball (Salt Lake City: Deseret Book, 2005), 113–28; Spencer W. Kimball, “A Report of My Stewardship,” Ensign, Me 1981, 5–7.

  16. Benjamin Hyrum White, “The History of Preach My Gospel,” i le Neilson and Woods, eds., Go Ye into All the World, 151–88; Gordon B. Hinckley, “Mo Alii o le Perisitua,” Ensign po o le Liahona, Nov. 2002, 56–59 (tagai foi i le M. Russell Ballard, “O Se Tupulaga Sili Ona Maoae o Faifeautalai,” Ensign po o le Liahona, Nov. 2002, 46–49).

  17. Missions to Be Created to Accommodate Influx of New Missionaries,” Newsroom, Fep. 22, 2013, newsroom.ChurchofJesusChrist.org.