Talafaasolopito o le Ekalesia
O Le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani


“O Le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani,” Autu o le Talafaasolopito o le Ekalesia

“O Le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani”

Sosaiete o le Saogalemu o Katelani

I le tautoulu o le 1836, sa tonu ai ia Iosefa Samita ma isi taitai o le Ekalesia e faatu se faletupe i Katelani Ohaio. O le Au Paia i Katelani, e faapei foi o tagata i le tele o pitonuu laiti o Amerika i na taimi, sa mananao i so latou lava faletupe. I se tamaoaiga sa faavae i luga o faatoaga, o le tele o aseta a tagata sa fesootai i eleele, sa le gata ina tuuina atu e faletupe i le lotoifale o nonogatupe moomia ae sa mafai foi ona fepasia’i a latou lava tupe pepa e faalauiloa ai le fesuiaiga o oloa ma auaunaga, ma faateleina ai le tamaoaiga i le lotoifale. Mo le Au Paia i ona popo fou, o le sini o le tuputupuae faaletamaoaiga sa i ai foi ona faamoemoega faaletapuaiga: ia faalauteleina le aai o se nofoaga e faapotopoto ai e liliu mai, e fesoasoani ai i le Au Paia i Misuri o e sa tutuliese mai o latou fale, e faasalalau ai le talalelei, ma taualuga i le faavaeina o Siona.

Ata
tupe pepa o le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani

O le tupe pepa o le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani na sainia e Iosefa Samita ma Sini Rikitone.

Ia Oketopa 1836, na amata ai ona aoina e le Au Paia ia tupe mai le au fai sea e tatala ai le Faletupe o le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani, lea sa faatuina aloaia i le aso 2 Novema, ma Sini Rikitone ma Iosefa Samita e avea ma faauluuluga.1 Peitai, o lena taumalulu, sa lei tuuina atu ai e le fono faitulafono a le setete se faatagaga aloaia mo le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani po o se isi lava faletupe. Ia Ianuari, sa toe fetuunai ai e le au faatonu o le sosaiete a latou fuafuaga e faagaoioi e aunoa ma se faatagaga aloaia mai le setete, e pei ona sa faia ai e nisi faalapotopotoga tautupe, ona o le faigata ona maua mai se ioega a le fono faitulafono e maua ai se faatagaga a le malo.2

Peitai, sa feagai le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani ma ni luitau eseese, ma sa tauivi ai mo masina a o lei faamutaina le faagaoioia ia Aokuso 1837.3 E toatele le Au Paia na feagai ma faaletonu tautupe ona o lena mea, aemaise ai o Iosefa Samita, sa ogaoga lona gau. Na avea lena taimi o se tofotofoga o le faatuatua mo le toatele o tagata o le Ekalesia. O faigata o le sosaiete, tuufaatasi ma isi luitau lautele o le tamaoaiga, na amatalia ai le feteenai i totonu o le Ekalesia ma sa taitai atu ai i se malaga ese tele a le Au Paia faamaoni i Misuri.

Mafuaaga o le Le Manuia o le Sosaiete

E tele mea moni na saofaga i tauiviga a le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani. E toatele tagata o le Ekalesia sa saili masei i lo latou lava lotoifale, tuua’ia taitai o le Ekalesia i le le muai iloa o faafitauli, o tagata i le auai i le fefaitatalaa’i e uiga i laueleele ma le soona faaalu o tupe, po o tagata foi o le Ekalesia i se tulaga lautele e le lava le lagolagoina o le sosaiete. Peitai, e le faapea o mea uma sa mafai ona saofaga i ai, na mafai ona pulea e le Au Paia. O tetee mai fafo, sa tele ina afua mai le faasausili faasaga i le nuu o Mamona, sa saofaga foi i le faavaivaia o le sosaiete.4

Sa lei manuia foi le taimi o le faavaega o le sosaiete, na oo mai i le taimi tonu o se pagatia tele tautupe lea na lauiloa i le Iunaite Setete o le Gatete o le 1837. O taumafaiga faaletamaoaiga o le Au Paia, sa lei ese mai itu uma o le lalolagi; sa latou faalagolago i le tamaoaiga tele atu o Amerika, lea sa matuai aafia tele i lena taimi i le aiaiga faavae o lafoga a Peretania. O tului maualuluga i Peretania, tuufaatasi i ai ma suiga o aiaiga faavae i le Iunaite Setete ia na faalavelaveina i faatauga o fanua ma tuu atu ai le tulaga mafatia i polokalama atinae o faletupe a le atunuu, na tau atu ai i le pau lautele o le tamaoaiga i le Iunaite Setete.5 O le faaitiitia o le tau o laueleele ma le tau o fua o faaeleeleaga, na oo atu ai ina tele ia faletupe, pisinisi ma le tele o setete o le I.S. e tautino atu ua gau i nai tausaga na sosoo ai.

Talaaga Faaletulafono ma Faaupufai

A o lei taitai ona oo mai le gatete tautupe o le 1837, sa i ai ni felafolafoaiga ogaoga e faatatau i le ala e tatau ai i le malo o Amerika ona pulea lelei teugatupe ma le fesuiaiga o tupe. Talu ai e manaomia e tagata o tuaoi ni auala e fesuiai ai, e tele ina sa latou faalagolago i tupe mai faletupe i lotoifale, kamupani ma isi faalapotopotoga nai lo o auro, siliva, po o le sapalai utiuti o tupe e tuuina mai e le malo. O i latou sa lagolagoina tupe pepa mao’i, sa aga atu e tetee i le faateleina o ia faiga ma sa mananao ia matuai faatulafonoina teugatupe ma fesuiaiga ma lagolagoina i auro. O i latou sa lagolagoina tupe gaosi a sosaiete sa mananao i le faigofie atu ona faia teugatupe ma le faasalalauina o tupe lautele ma patino e uunaia ai le atinaega o le tamaoaiga.6 Ina ua faasalalau e le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani ana lava tupe pepa, sa ogatusa lava ma le tulaga na umia e i latou e lagolagoina tupe gaosi a sosiaete, ae sa ese mai se tulafono a le setete i le 1816 sa faavaeina e le tupe mao’i. E ui ina fou ia sauaga i lalo o le tulafono o le 1816, sa faamasinoina Iosefa Samita ma Sini Rikitone ma faasalaina ai ona o le faaiuga a le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani e faasalalau ia tupe pepa.7

Tali Atu o le Au Paia

O tulaga o le tamaoaiga i le 1837, sa faigata mo le Au Paia i Katelani.8 O le pa’u o le tau o fanua o se tulaga faigata i le nuu lea sa toatele o loo nofo aitalafu i tupe o faatoaga ma fale sa latou faatauina mai i ni tau sa tele atu le tau i le 1837. O le pau o le tamaoaiga sa sili ona faigata mo le Au Paia i Katelani ona taulima ona o lo latou faamoemoega sa i ai muamua e uiga i le tamaoaiga o le aai i le lumanai, lea sa faamalolosia i saunoaga a Iosefa Samita ma isi taitai o le Ekalesia.9 O lena faamoemoega lautele sa aofia ai se lagona o le a manuia le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani pe afai e faamaoni le Au Paia.10 Ina ua aumaia e le tausaga le tiga faaletamaoaiga nai lo le manuia, sa feagai nisi o le Au Paia ma se pagatia o le faatuatua.

O nisi o le Au Paia o Aso e Gata Ai na oo ina avea ma le aufaitio ua le mataofiofia ia Iosefa Samita i lena vaitau. O se vaega toaitiiti na taitaia e Warren Parrish na latou teena ia le taitaiga a Iosefa Samita ma amatalia se lotu e ese mai ai e lei umi ona i ai. O isi, e pei o le Aposetolo o Pale P. Palate, sa faaalia ona lagona o le faafitia ma le le fiafia i se taimi puupuu ae e lei umi ae toe foi i le mafutaga. O le tele o le Au Paia i Katelani na tumau faamaoni ae sa vaaia ia uo ua faatuiese ma iu ai ina tuua le Ekalesia.11

I le 1838, ina ua fetaiai ma le faatuiese, o faamata’u o sauaga, ma luitau faaletamaoaiga ma faaletulafono, sa siitia atu le Au Peresitene Sili i Misuri, ma sa mulimuli atu ai le toatele o le Au Paia o Katelani.12 E ui ina sa tuua e Iosefa Samita ia Ohaio, sa lei tuulafoaia lava le galuega o le faamautuina o ana mataupu tautupe. Sa faaauau pea ona galue ia Oliva Granger, o le sa tauaveina le tiutetauave mo le tele o aseta tautupe a Iosefa Samita i Katelani, e faamautu ana mataupu tautupe ma totogi ana aitalafu na totoe i le eria seia iu ina maliu Granger i le 1841, o le taimi lea ua tauave ai e Reuben McBride nei tiutetauave tautupe.13

Faamatalaga

  1. Ia Novema 1836, sa tusia ai o Sini Rikitone o le peresitene a o Iosefa Samita o le talitupe, ae ina ua uma ona toefaatulaga ia Ianuari 1837, sa tusia Sini Rikitone o le failautusi a o Iosefa Samita o le teutupe. Na faamavae nei tamalii e toalua i se taimi i le va o le aso 8 Iuni ma le aso 7 iulai, 1838, ma sa suia e Feterika G. Williams ma Warren Parrish. Tagai “Kirtland Safety Society,” josephsmithpapers.org.

  2. “Vaega 5: 5 October 1836–10 April 1837,” in Brent M. Rogers, Elizabeth A. Kuehn, Christian K. Heimburger, Max H Parkin, Alexander L. Baugh, and Steven C. Harper, eds., Documents, Volume 5: October 1835–January 1838. Vol. 5 o le faasologa o Talafaamaumau o le The Joseph Smith Papers, edited by Ronald K. Esplin, Matthew J. Grow, and Matthew C. Godfrey (Salt Lake City: Church Historian’s Press, 2017), 285–86. Mo se talanoaga e taulai i le talaaga faaletulafono o le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani, tagai Jeffery N. Walker “The Kirtland Safety Society and the Fraud of Grandison Newell: A Legal Examination,” BYU Studies, vol. 54, no. 3, 32–148.

  3. Vaega 6: 20 April–14 September 1837,” in Rogers and others, Documents, Volume 5, 366.

  4. Grandison Newell, mo se faataitaiga, sa taumafai malosi ina ia tauleagaina le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani. Tagai Dale W Adams, “Grandison Newell’s Obsession,” Journal of Mormon History, vol. 30, no. 1 (2004), 159–88.

  5. Mo se talanoaga lautele o le Gatete o le 1837, tagai Daniel Walker Howe, What Hath God Wrought: The Transformation of America, 1815–1848 (New York: Oxford University Press, 2007), 502–4,870–71.

  6. “Vaega 5: 5 October 1836–10 April 1837,” in Rogers and others, Documents, Volume 5, 291–92.

  7. “Maliega, 4 Ianuari 1838,” Historical Introduction, in Rogers and others, Documents, Volume 5, 490.

  8. W. A. Cowdery, ed., Editorial, in Latter Day Saints’ Messenger and Advocate, vol. 3, no. 9 (June 1837): 520-21.

  9. Ia Tesema 1836, mo se faataitaiga, sa i ai se tusi i le faatonu na talanoaina ai e Sini Rikitone le tamaoaiga o le a manaomia e le Au Paia ina ia avatu ai le talalelei i le lalolagi atoa ma faataunuu ai le valoaga e uiga i le matagofie ma le mamalu o Siona ma sa avatu ai i lana tusiga o le a faamanuiaina e le Alii taumafaiga a le Au Paia. Tagai Sidney Rigdon, “The Saints and the World,” Latter Day Saints’ Messenger and Advocate, vol. 3, no. 3 (Dec. 1836), 417-23. I le konafesi i le aso 6 Aperila, 1837 lea na faia i le Malumalu o Katelani, sa faamatalaina ai e Iosefa Samita se lumanai manuia, faatupulaia mo Katelani “e pei ona sa tuuina atu ia te ia i se faaaliga,” a o aoao atu e Ailama Samita ma Sini Rikitone faapea afai o le a faamaoni ma galulue malosi le Au Paia, o le a avea Katelani ma nofoaga saogalemu, ma le malupuipuia. Tagai Wilford Woodruff journal, Apr. 6, 1837, Church History Library, Salt Lake City.

  10. I se talanoaga i le aso 6 Ianuari, 1837 e uiga i le Sosaiete o le Saogalemu o Katelani sa saunoa atu ai Iosefa Samita afai “o le a uai atu le Au Paia i Poloaiga na tuu atu e le Alii i lena taeao, o le a lelei mea uma.” Tagai Wilford Woodruff journal, Jan. 6, 1837.

  11. Tagai Autu fesootai “Dissent in the Church.”

  12. Na tuua uma e Iosefa Samita ma Sini Rikitone i le aso 12 Ianuari, 1838, ina ua uma ona sailia se faaaliga e uiga i le mea e fai; sa mulimuli atu Ailama Samita ia Mati (tagai “Revelation, 12 January 1838–C,” Historical Introduction, in Rogers and others, Documents, Volume 5, 500–501). Sa malaga atu nisi o le Au Paia taitoatasi, ae sa malaga faatasi se vaega toatele sa taua o le Tolauapiga a Katelani, na taitaia e Peresitene e toafitu o Fitugafulu, sa amata i le aso 6 Iulai, 1838 (tagai Alexander L. Baugh, “Kirtland Camp, 1838: Bringing the Poor to Missouri,” Journal of the Book of Mormon and Other Restoration Scripture, vol. 22, no. 1 [2013], 58–61).

  13. “Mo ni mau faasino i le galuega a Granger, tagai i Faatomuaga Faasolopito i le “Statement of Account from John Howdern, 29 March 1838” and “Statement of Account from Perkins & Osborn, circa 29 October 1838,” in Mark Ashurst-McGee, David W. Grua, Elizabeth A. Kuehn, Brenden W. Rensink, and Alexander L. Baugh, eds., Documents, Volume 6: February 1838–August 1839. Vol. 6 o le faasologa o Talafaamaumau o le The Joseph Smith Papers, faatonutonu e Ronald K. Esplin, Matthew J. Grow, and Matthew C. Godfrey (Salt Lake City: Church Historian’s Press, 2017), 63, 254. Mo tofitofiga o McBrde, tagai “Minutes, 1–5 October 1841,” in Times and Seasons, vol. 2 (Oct. 15, 1841), 579, josephsmithpapers.org.