Mormon, profet nefit
    Footnotes
    Theme

    Mormon, profet nefit

    Un profet nefit, general militar şi păstrător de cronici din Cartea lui Mormon. Mormon a trăit cam între 311–385 d.H. (Morm. 1:2, 6; 6:5–6; 8:2–3). Începând de la vârsta de 15 ani, el a fost un conducător militar cea mai mare parte a vieţii lui (Morm. 2:1–2; 3:8–12; 5:1; 8:2–3). Amaron l-a instruit pe Mormon să se pregătească pentru a lua în sarcina sa cronicile şi păstrarea acestora (Morm. 1:2–5; 2:17–18). După înregistrarea istoriei propriei sale vieţi, Mormon a rezumat plăcile mari ale lui Nefi pe plăcile lui Mormon. Mai târziu, el a predat această cronică sfântă fiului său Moroni. Aceste plăci au făcut parte din înregistrările de pe care Joseph Smith a tradus Cartea lui Mormon.

    Cuvintele lui Mormon

    O scurtă carte din Cartea lui Mormon, inserată de Mormon, editorul tuturor cronicilor, între ultimele cuvinte ale lui Amalechi din Cartea lui Omni şi primele cuvinte din Cartea lui Mosia (vezi „O scurtă explicaţie despre Cartea lui Mormon” de la începutul Cărţii lui Mormon).

    Cartea lui Mormon

    O carte separată din volumul de scripturi cunoscut sub numele de Cartea lui Mormon. Capitolele 1–2 povestesc cum Amaron, un profet al nefiţilor, l-a instruit pe Mormon când şi de unde să obţină plăcile. De asemenea, se prezintă începutul marilor războaie, precum şi îndepărtarea celor trei nefiţi din cauza răutăţii poporului. Capitolele 3–4 povestesc cum a chemat Mormon oamenii la pocăinţă; dar ei pierduseră orice sentimente şi răutatea era mai mare decât fusese vreodată în Israel. Capitolele 5–6 consemnează ultimele bătălii dintre nefiţi şi lamaniţi. Mormon a fost ucis împreună cu majoritatea poporului nefit. În Capitolul 7, înainte de moartea lui, Mormon i-a chemat pe oameni să se pocăiască, atunci şi în viitor. Capitolele 8–9 consemnează că la sfârşit a rămas numai fiul lui Mormon, Moroni. El a consemnat ultimele scene de moarte şi măcel, inclusiv sfârşitul poporului nefit, şi a scris un mesaj pentru generaţiile viitoare şi pentru cititorii acestor consemnări.