Evrei, epistola către

O carte în Noul Testament. Pavel a scris această scrisoare membrilor evrei ai Bisericii pentru a-i convinge că aspectele semnificative ale legii lui Moise fuseseră împlinite în Hristos şi că aceasta fusese înlocuită de legea mai înaltă a Evangheliei lui Hristos. Când Pavel s-a întors în Ierusalim la sfârşitul celei de a treia misiuni a lui (cca. 60 d.H.), el a aflat că mulţi membri evrei ai Bisericii erau încă supuşi legii lui Moise (Fapte 21:20). Aceasta se întâmpla la cel puţin zece ani de la o întrunire a Bisericii la Ierusalim care stabilise că anumite rânduieli ale legii lui Moise nu erau necesare pentru salvarea creştinilor păgâni. În mod vădit, curând după aceasta, Pavel a scris evreilor pentru a le demonstra prin propria lor scriptură şi prin judecată logică de ce nu trebuie să mai practice legea lui Moise.

Capitolele 1 şi 2 explică cum Isus este mai mare decât îngerii. Capitolele 3–7 compară pe Isus cu Moise şi cu legea lui Moise şi mărturisesc că El este mai mare decât amândoi. De asemenea, ele ne învaţă că Preoţia lui Melhisedec este mai mare decât cea a lui Aaron. Capitolele 8–9 descriu cum i-au pregătit pe oameni rânduielile mozaice pentru slujirea lui Hristos şi cum este Hristos mijlocitorul noului legământ (Alma 37:38–45; D&L 84:21–24). Capitolul 10 este un îndemn la sârguinţă şi credinţă. Capitolul 11 este un discurs despre credinţă. Capitolul 12 conţine sfaturi şi salutări. Capitolul 13 face legătura între natura cinstită a căsătoriei şi importanţa supunerii.