Răstignire
    Footnotes
    Theme

    Răstignire

    Procedeu roman de execuţie, obişnuit în timpul Noului Testament, prin care o persoană era omorâtă legându-i-se sau bătându-i-se în cuie mâinile şi picioarele pe cruce. Se practica de obicei doar pentru sclavi şi pentru cei mai de rând răufăcători. Răstignirea era adesea precedată de biciuire sau bătaie (Marcu 15:15). Persoana care era răstignită era pusă de obicei să-şi poarte crucea către locul execuţiei (Ioan 19:16–17). Îmbrăcămintea îi era luată de obicei de către soldaţii care executau sentinţa (Mat. 27:35). Crucea era înfiptă în pământ astfel că picioarele persoanei în cauză erau la numai câţiva centimetri deasupra pământului. Crucea era supravegheată de soldaţi până ce murea persoana de pe cruce, fapt care uneori dura trei zile (Ioan 19:31–37).

    Isus Hristos a fost răstignit pentru că un grup de necredincioşi L-au acuzat pe nedrept de răzvrătire împotriva lui Cezar şi de blasfemie pentru că spunea că este Fiul lui Dumnezeu. O mantie purpurie (Ioan 19:2), o coroană de spini şi alte insulte I-au fost aduse lui Isus (Mat. 26:67; Marcu 14:65).