În scripturi, cuvântul săraci se poate referi la: (1) oameni care nu au bunuri materiale necesare, cum ar fi hrană, îmbrăcăminte, adăpost, sau (2) oameni care sunt umili şi fără mândrie.
Sărac în bunuri materiale
Să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău cel sărac, Deut. 15:7 .
Cel rău în mândria lui, îl asupreşte pe sărac, Ps. 10:2 .
Cine dă săracului nu duce lipsă, Prov. 28:27 .
Adu pe săraci în casa ta, Isa. 58:6–7 .
Pentru că sunt bogaţi, ei îi dispreţuiesc pe săraci, 2 Ne. 9:30 .
Pentru ca să păstraţi iertarea păcatelor voastre, împărţiţi din averea voastră celor săraci, Mosia 4:26 .
Ei dădeau din averea lor săracilor, Alma 1:27 .
Dacă îi alungaţi pe cei în nevoie, rugăciunea vă e deşartă, Alma 34:28 .
Nefiţii aveau toate lucrurile în comun, nu existau bogaţi şi săraci, 4 Ne. 1:3 .
Mai binecuvântaţi sunt aceia care se umilesc fără să fie nevoiţi să o facă din cauza sărăciei, Alma 32:4–6, 12–16 .
Binecuvântaţi sunt cei săraci în spirit care vin la Mine, 3 Ne. 12:3 (Mat. 5:3 ).