Rugăciune
    Footnotes
    Theme

    Rugăciune

    Comunicare plină de pioşenie cu Dumnezeu, în timpul căreia se oferă mulţumiri şi se cer binecuvântări. Rugăciunile sunt adresate Tatălui nostru Ceresc în numele lui Isus Hristos. Rugăciunile pot fi rostite cu glas tare sau făcute în tăcere. Şi gândurile cuiva pot fi o rugăciune, dacă ele sunt îndreptate către Dumnezeu. Cântecul celor drepţi poate fi o rugăciune pentru Dumnezeu (D&L 25:12).

    Scopul rugăciunii nu este de a schimba voinţa lui Dumnezeu, ci de a ne asigura nouă şi celorlalţi binecuvântările pe care Dumnezeu este deja dornic să ni le ofere, doar că trebuie să le cerem pentru a le obţine.

    Ne rugăm Tatălui în numele lui Hristos (Ioan 14:13–14; 16:23–24). Suntem cu adevărat în stare să ne rugăm în numele lui Hristos, atunci când dorinţele noastre sunt dorinţele lui Hristos (Ioan 15:7; D&L 46:30). Atunci cerem lucruri care sunt drepte, astfel încât Dumnezeu poate să ni le ofere (3 Ne. 18:20). Unele rugăciuni rămân fără răspuns, pentru că ele nu reprezintă, în nici un fel, dorinţa lui Hristos, ci izvorăsc din egoismul omului (Iac. 4:3; D&L 46:9). Într-adevăr, dacă Îi cerem lui Dumnezeu lucruri nedrepte, aceasta se va întoarce împotriva noastră (D&L 88:65).