Tusitusiga Paia
Folafolaga Aloaia 1


Folafolaga Aloaia 1

Ua aoao mai le Tusi Paia ma le Tusi a Mamona faapea o le faaipoipo atu i le avā e toatasi o le alafua lea a le Atua mo le faaipoipoga se’i vagana ua Ia tautino maia se isi tulaga (tagai i le 2 Samuelu 12:7–8 ma le Iakopo 2:27, 30). I le mavae ai o se faaaliga ia Iosefa Samita, o le faia o faaipoipoga i avā e tele sa faapea loa ona faatinoina e tagata o le Ekalesia i le amataga o le 1840 (tagai i le vaega 132). Mai le 1860 i le 1880, na pasia ai e le malo o le Iunaite Setete tulafono e lē faatagaina ai lenei faiga faalelotu. O nei tulafono na i’u ina pasia e le Faamasinoga Maualuga a le I.S. Ina ua mavae le mauaina o le faaaliga, na tuuina atu ai loa e Uilifoti Uitilafi le Manifeso lenei, lea na taliaina e le Ekalesia o se pule tatau ma mautu i le aso 6 o Oketopa, 1890. O le mea lenei na taitai atu ai i le faamutaina o faaipoipoga i avā e tele i totonu o le Ekalesia.

I E Ua Tatau I Ai:

Ona o lipoti o tala fou a nusipepa ua auina atu mo faamoemoega faafaigamalo, mai le Aai o Sate Leki, ia ua faasalalauina faalauaitele, e faapea ua fai mai le Komiti o Iutā, i la latou lipoti talu ai nei i le Failautusi o le Initerio, o loo faia pea faaipoipoga ma avā e tele ma e faapea e fasefulu pe sili atu faaipoipoga faapena na faia i Iutā talu mai Iuni ua mavae atu po o le tausaga ua mavae, o lenei foi e faapea sa aoaoina, faamalosia ma uunaia e taitai o le Ekalesia i a latou lauga i tagata, le faaauauina o le faia o avā e tele—

O lea, o a’u, o le Peresitene O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai, ou te tautino atu, i le ala sili ona mamalu, e ala atu i lenei folafolaga, o ia tuua’iga ua sese. Matou te lē o aoaoina le faia o avā e tele po o faaipoipoga i avā e toatele, pe o faatagaina se tagata e faia lena mea, ma ou te teena le tala e faapea e fasefulu po o se isi aofai ia faaipoipoga i avā e toatele na faia i le vaitaimi lena i o matou Malumalu po o se isi lava mea i le Teritori.

E tasi le mea na lipoti mai, na fai mai ai i latou na aumaia le tala, e faapea na faia se faaipoipoga faapena i le Fale o Faaeega, i le Aai o Sate Leki, i le Tautotogo o le 1889, ae sa lē mafai ona ou iloa po o ai na faia le sauniga; po o le a lava le mea na faia i lea mataupu sa aunoa ma lo’u malamalama i ai. Ona o lenei mea e faapea na tupu, na tala ai i lalo i la’u faatonuga le Fale o Faaeega, e aunoa ma se faatuai.

Talu ai ona ua faia e le Konakaresi tulafono e faasa ai le faaipoipo i avā e toatele, o ni tulafono ua ta’ua e le faamasinoga na tāpā mulimuli lava ua tusa ai ma le tulafono faavae o le malo, o lea ou te folafola atu ai nei lo’u faamoemoe e usiusitai i ia tulafono, ma faaaoga a’u uunaiga i tagata o le Ekalesia ua ou pulefaamalumalu ai i luga, ia faapea foi ona latou faia.

E leai se mea o i ai i a’u aoaoga i le Ekalesia po o i aoaoga a i latou o a’u aumea, i le taimi faapitoa lea ua ta’ua, e mafai ona faauiga ma le mafaufau lelei ua uunaia pe faamalosia ai le faia o avā e toatele; ma i soo se taimi na faaaoga ai e se Toeaina o le Ekalesia ni upu na foliga mai ai le tuuina atu o se aoaoga faapena, sa vave lava ona aoa’iina o ia. Ma o lenei ou te folafola atu nei o la’u fautuaga i le Au Paia o Aso e Gata Ai, ia ’alo’alosa mai le faia o se faaipoipoga ua faasaina e le tulafono o le laueleele.

Wilford Woodruff

Peresitene O Le Ekalesia a Iesu Keriso
o le Au Paia o Aso e Gata Ai.

O upu nei na tuuina mai e Peresitene Lorenzo Snow:

“Ou te tuuina atu se lafo e faapea, i le tatou aloa’ia ai o Wilford Woodruff o le Peresitene O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai, ma ona pau lea o le tagata e toatasi o i le lalolagi i le taimi nei o loo umia ki o sauniga faamau, ua matou manatu ua i ai ia te ia le pule atoa e tusa ai ma lona tulaga e tuu atu ai le Manifeso sa faitauina i la tatou faafofogaaga, ma na tusia i le aso 24 o Setema, 1890, ma e faapea o i tatou o se Ekalesia ua potopoto i se Konafesi Aoao, ua tatou talia lana folafolaga e faatatau i faaipoipoga i avā e toatele o se folafolaga ua faia i le pule tatau ma mautu.”

Aai o Sate Leki, Iutā, Oketopa 6, 1890.

O ni Upusii mai ni Saunoaga e tolu
a Peresitene Wilford Woodruff
e uiga i le Manifeso

E lē tuua lava e le Alii a’u po o se isi lava tagata e tu e avea ma Peresitene o le Ekalesia lenei na te taitai sese outou. Ua lē i ai lena mea i le polokalama. Ua lē o i ai i le finagalo o le Atua. Afai ou te taumafai e fai lena mea, o le a aveesea a’u e le Alii mai lo’u tulaga, ma o le a faapea foi ona Ia faia i soo se isi lava tagata e taumafai e taitai sese le fanauga a tagata mai faaaliga a le Atua ma mai i lo latou tiute. (O le lona Onosefulu-Tasi o Konafesi Aoao Faaleafatausaga a le Ekalesia, Aso Gafua, 6 Oketopa, 1890, Aai o Sate Leki, Iutā. Lipotia i le Deseret Evening News [Tala Fou o le Afiafi a le Tesareta], 11 Oketopa, 1890, itulau 2.)

E lē afaina po o ai e ola po o ai e oti, po o ai e valaaulia e taitaia le Ekalesia lenei, ae e tatau lava ona latou taitaia e ala i musumusuga a le Atua Malosi Aoao. Afai latou te lē faia i le ala lena, e lē mafai lava ona latou faia. …

Sa ou maua ni faaaliga talu ai nei, ma ua taua tele ia ia te a’u, ma o le a ou ta’u atu ia te outou le mea na fetalaia mai e le Alii ia te a’u. Se’i ou aumai i o outou finagalo le mea ua ta’ua o le manifeso. …

Na fetalai mai le Alii ia te a’u ou te fesili atu i le Au Paia o Aso e Gata Ai se fesili, ma sa fetalai mai foi o Ia ia te a’u, e faapea afai latou te faalogo i le mea na ou te fai atu ai ia te i latou ma tali le fesili e tuu atu ia te i latou, e ala i le Agaga ma le mana o le Atua, o le a latou tali tutusa uma mai, ma o le a latou talitonu tutusa uma foi e uiga i lenei mataupu.

O le fesili lenei: O le a le ala e sili ona poto e tatau ona mulimuli ai le Au Paia o Aso e Gata Ai—o le faaauau pea ona taumafai e fai faaipoipoga i avā e toatele ma le tetee i ai o tulafono a le atunuu ma le tetee i ai o le onosefulu miliona o tagata, ma le tau o le aveesea ma le toesea ai o Malumalu uma, ma le taofia ai o sauniga uma ua faia ai i totonu, mo e o ola ma e ua oti, ma le falepuipui ai o le Au Peresitene Sili ma le Toasefululua ma ulu o aiga i le Ekalesia, ma le aveesea ai o meatotino faaletagata lava ia a le nuu (o ia mea uma lava o le a taofia ai le faia o lea tu); pe, a uma ona faia ma mafatia i mea na tatou faia e ala i lo tatou tausisi i lenei mataupu autu e taofi le faia o lenei tu ma lolo atu i le tulafono, ma ala ai i le faia faapea ona tuu o Perofeta, Aposetolo ma tamā i aiga, ina ia mafai ona latou aoao le nuu ma faasaga atu i tiute o le Ekalesia, ma tuu ai foi malumalu i lima o le Au Paia, ina ia mafai ona latou faasaga atu i sauniga o le Talalelei, mo e o ola ma e ua maliliu?

Na faaali mai e le Alii ia te a’u i se faaaliga vaaia ma se faaaliga le mea tonu lava e tupu mai pe a na tatou lē taofia lenei tu. A na tatou lē taofia, po ua leai se aoga ia te outou o … soo se alii o i totonu o lenei malumalu i Logan; ona o le a taofia sauniga uma i le laueleele atoa o Siona. O le a nofotupu le fenumia’i ia Isaraelu atoa, ma e toatele alii o le a ave faapagota. Po ua oo mai lenei faalavelave i luga o le Ekalesia atoa, ma po ua faamalosia i tatou e taofi lenei tu. O lenei, o le fesili e faapea, pe tatau ona taofia i le ala lenei, po o i le ala ua faaali mai e le Alii ia te i tatou, ma tuu ai o tatou Perofeta ma Aposetolo ma tamā o ni tagata saoloto, ma malumalu i lima o le nuu, ina ia mafai ona togiolaina e ua maliliu. E i ai se vaega tele ua uma ona laveaiina mai le falepuipui i le lalolagi o agaga e lenei nuu, ma e faia pea ea le galuega pe taofi? O le fesili lenei ou te faataatia atu i luma o le Au Paia o Aso e Gata Ai. E tatau ona outou faamasino mo outou lava. Ou te manao ia outou talia mo outou lava. O le a ou lē taliina; ae ou te fai atu ia te outou o le tulaga tonu lava lena semanu tatou te oo i ai o se nuu pe a na tatou lē faia le mea ua tatou faia.

… Sa ou vaai tonu lava i le mea semanu e oo mai pe a na leai se mea e faia. Sa i luga o a’u lenei agaga mo se taimi umi lava. Ae ou te fia fai atu le mea lenei: Semanu ua ou tuu atu malumalu uma e o ese atu mai o tatou lima; semanu ua ou alu atu a’u lava i le falepuipui, ma tuu atu i isi alii uma e o atu iina, pe a na lē poloaiina a’u e le Atua o le lagi e fai le mea na ou faia; ma ina ua oo mai le itula na poloaiina ai a’u e faia lena mea, sa manino atoa ia te a’u. Sa ou alu atu i luma o le Alii, ma sa ou tusia le mea na fetalai mai le Alii ia te a’u ia tusia. …

Ou te tuu atu lenei mea ia te outou, mo outou tou te manatunatu loloto ma mafaufau i ai. O loo galue le Alii faatasi ma i tatou. (Konafesi a le Siteki o Kesi, Lokeni, Iutā, Aso Sa, 1 Novema, 1891. Lipotia i le Deseret Weekly [Tesareta Faalevaiaso], 14 Novema, 1891.)

O le a ou ta’u atu nei ia te outou le mea na faaali mai ia te a’u ma le mea na faia e le Alo o le Atua i lenei mea. … E pei ona soifua le Atua Malosi Aoao, o nei mea uma semanu e oo mai, pe a na lē tuuina atu le Manifeso. O lea, sa i le finagalo o le Alo o le Atua ia tuu atu lena mea i le Ekalesia ma le lalolagi mo faamoemoega o i lona lava finagalo. Sa faatonuina e le Alii le faatuina o Siona. Sa ia faatonuina le faamaeaina o lenei malumalu. Sa ia faatonuina e tatau ona tuuina atu i nei vanu o mauga le faaolataga o e o ola ma e ua maliliu. Ma sa faatonuina e le Atua Malosi Aoao ia lē taofia e le Tiapolo. Afai e mafai ona outou malamalama i lena mea, o le ki lena i ai. (Mai se lauga i le sauniga lona ono o le faapaiaga o le Malumalu i Sate Leki, Aperila 1893. Faamatalaga lomia o Sauniga o le Faapaiaga, mai Potutusi, o le Matagaluega o Talafaasolopito o le Ekalesia, Aai o Sate Leki, Iutā.)