2008
Te mana no te maramarama e no te parau mau
Me 2007


Te mana no te maramarama e no te parau mau

No to tatou hoturaa i roto i teie mau taime, e mea ti‘a i te maramarama pae varua ia ama i roto ia tatou.

Hōho’a
Elder Robert R. Steuer

I to‘u tamariirii raa, e mea maere na‘u te puai o te uira i roto i te hoê mori pata. Ia faaama vau i te reira i te pô, e ite au i te hoê mea maramarama aano ia faatano vau i te mori i te reira vahi. E rahi atu â to‘u oaoa ia turama vau i teie mori i roto i te hoê fare vairaa sitona repo. E pata ti‘a vau i teie mori i ni‘a i roto i te aore. Te mea maere roa‘e râ o ta‘u i ite, ia pata vau i teie mori i roto i to‘u apu rima. E anaana to‘u apu rima taato‘a i roto i te pouri. Tei roto roa teie maramarama ia‘u nei ! E mea mahutahuta roa ia mata‘ita‘i i te mau maitai o te pae tahuti o teie mori e mea oaoa ïa area te ite i te mau maitai o te maramarama eo te parau mau o te pae varua e rahi atu â ïa to’na faaururaa e to’na faufaa.

Te ora nei tatou i te hoê tau faahiahia mau, e tau atoa râ i rave-ê-hia’tu ai te hau mai ni‘a’tu i te ao nei.1 No to tatou hoturaa i roto i teie mau taime, e mea ti‘a i te maramarama pae varua ia ama i roto ia tatou. E nahea tatou e farii ai i teie maramarama pae varua e ia haapapû e ua î to tatou mau varua i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia. Te hinaaro nei au e faaite atu e toru rave‘a: (1) te haapiiraa i te parau haapiiraa mau, (2) te roaaraa i te hoê iteraa papû mâ, e (3) te oraraa i te evanelia ma te itoito.

Na mua roa, te haapiiraa i te parau haapiiraa. Ua ite o Alama e, « e mana rahi to te a‘oraa i te parau a te Atua ia arata‘ i te taata ia rave i te ohipa ti‘a ; oia ïa, ua hau to reira mana i ni‘a i te aau o te taata i to te ‘o‘e, e to te tahi mau mea atoa te tae ia ratou ra ; no reira i mana‘o ai Alama e, e mea maitai ïa i a tamata i te mana o te parau a te Atua ».2 Ua parau te Peresideni Henry B. Eyring e: « te parau a te Atua o e parau haapiiraa o tei haapiihia e Iesu Mesia e na Ta’na mau peropheta. Ua ite Alama e mana puai te mau parau o te parau haapiiraa. E iriti mai te reira i te mau varua o te mau taata ia ite i te mau ohipa pae varua o ta te mata taata e ore e ite atu. E e iriti atoa mai i te aau e ia farii i te here o te Atua e te here i te parau mau ».3

I te matahiti 1832, ua heheu te Fatu i te peropheta Iosepha Semita i te mana e te parau mau o te parau haapiiraa no ni‘a i te maramara pae varua te Maramarama o te Mesia:

« Te marmarama no mua mai i te aro o te Atua ia faaî roa i te rahiraa o te mau vahi atoa ra –

« Teie maramarama o te vai i te mau mea atoa ra, o te horo‘a mai i te ora no te mau mea atoa, o te reira ho‘i te ture o tei na roto i te reira i te mau mea atoa e faaterehia’i, oia te mana o te Atua o tei parahi ra i ni‘a i to’na terono ».4

Ua faaite papû faahou te Peresideni Boyd K. Packer i teie parau mau ma te parau e, « ua riro atoa te maramarama o te Mesia mai te faaitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a mai ‘te Varua o Iesu Mesia’… E haamaramarama te Varua o te Mesia i te taata ma‘imi, te ihi, te peni hoho‘a, te taata tara‘i, te papa‘i himene, te taata aravihi, te tamuta fare, te fatu no te mau faatupuraa faufaa rahi, tae noa’tu i te mau mea faaûruhia no te haamaitai e no te maitai o te mau taata atoa ».5

Aita i maoro a‘e nei ua itehia te feruriraa o te taata ihi no ni‘a i te huru mau o te maramarama, e mea maere mau. I teie mahana te tatara papû ra te mau taata ihi i te maramarama mai te « hoê taata afa‘ifa‘i »6, aore ra « afa‘i ve‘a »7 aore ra « arai ».8 E mea hohonu mau te mau parau haapiiraa a te Fatu !

Te piti, te roaaraa i te iteraa papû mâ. E haapapûraa teie iteraa papû no roto mai i te Varua Maitai e o te Atua to tatou Metua e o Iesu te Mesia.9 Te maramarama e te parau mau o te mau mea atoa o ta tatou e ite nei o te tura‘i ia tatou ia farii i te iteraa na roto i te haapiiraa e te faaroo o te na mua’tu i te haapapûraa a te Varua.10 E nehenehe tatou e haapii mai na roto i te mau ohipa a te Atua e te maitai o to tatou mau ite pae tino. Tera ra e heheu mai te hoê iteraa papû hohonu a imi ai tatou i te parau mau « ma te aau tae ».11 Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball e, « te mau tao‘a rahi i te pae haapiiraa e te ite pae varua ua hunahia ia ratou – teie ra ua hunahia no ratou e aita e imi-maitai ra e o te ore e tutava ra ia itehia ia ratou… aita te iteraa pae varua e tae mai na roto i te aniraa, aita atoa e rava‘i na roto i te mau pure. Ia ravehia te reira na roto i te tuutuu ore e te itoito o te hoê oraraa ».12

E haapuaihia to tatou mau iteraa papû ia hio ana‘e tatou e hi‘o-faatura ra i te ao o ta te Atua i hamani no tatou. Ua parau te Fatu ia Enoha, « e ua hamanihia te mau mea atoa no te faaite i te parau no‘u ».13 Ua faaite o Alama i te hoê iteraa mai teie te huru ia Korihora, te aniti-mesia ; « e ua faaite maite te mau mea atoa e, te vai ra te Atua ; oia iho â ïa te fenua, e te mau mea i te ao nei, e to’na taninitoraa ; e na te mau fetia i ta ratou taninitoraa, na to ratou e‘a i haapa‘ohia ra i faaite mai e, te vai ra Tei Hamani ite mau mea atoa ra ».14

Te faaite ra te tôraa o Enosa i mua i te Fatu no te mana o te iteraa papû o to’na metua tane. Ua parau o Enosa e, « i te mau parau ta‘u i faaroo i te parau-pinepine-hia e to‘u ra metua no te ora mure ore e te oaoa ho‘i o te feia mo‘a ra ».15 Ua parau o Elder M. Russell Ballard e, « te faaiteraa teatea o te parau mau e hopo‘i mai i te taa ê i roto i te oraraa o te taata. Na te reira e taui i te mau aau ».16

Ua amui atu ta‘u vahine e o vau nei i te hoê pureraa oro‘a piri i Recife, Paratira. Hoê tamaiti apî e 9 e aore ra 10 paha matahiti, tei ahu mai i to’na pereue ninamu apî i te reira mahana ve‘ave‘a mau, haere atu ra i mua i te terono e mai te ri‘ari‘a ore e hi‘o mai nei i te amuiraa. Parau mai ra oia e, « ua haapii to matou utuafare i ti‘amâraa morare ». E ua tai‘o mai oia i muri iho e: « no reira, e mea ti‘amâ te mau taata i te pae tino nei… e e mea ti‘a ia ratou ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo… ».17 Ua parau faahou mai teie tamaiti e, « te vai ra te tahi o to‘u mau hoa paari a‘e o tei ma‘iti i te pupuhi i te avaava e te avaava taero, tera ra ua farii tatou atoa i te mau hopea o ta tatou mau ohipa ». E ua faaoti oia i to’na iteraa papû ma te parau e, « ua ite au e parau mau te reira ». E mea puai te iteraa papû o teie feia apî e ua putapu roa to matou aau.

Te toru, e mea ti‘a ia tatou ia ora itoito noa na roto i te tuatiraa o te maramarama e te iteraa o ta tatou i farii. Ua fafau tatou e « e o Oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama ; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra ».18 E rave i te titauraa mau e te faatusiaraa no te oraraa i te evanelia ma te itoito. E rave rahi mau matahiti, te oro‘a hiero no te mau feia mo‘a e ora ra i piaiho ia Manaus, i Paratira, o te tereraa ia e piti mahana na ni‘a i te pahi na ni‘a i te anavai no Amazon, i muri iho e piti mahana tereraa na ni‘a i te pereoo faauta taata na roto i te mau tuhaa oire ve‘ave‘a e tae atu i te hiero no Recife. Ia tae ua paruparu e ua rohirohi roa, e hapu ratou i te pape, ua ahu i te ahu tano e ua haamata oioi i ta ratou oro‘a hiero. I muri iho e rave rahi mahana i te taviniraa i te Fatu, e mea ti‘a ia ratou ia ho‘i na roto i te tereraa roa fifi mau. Te mau parau, « area vau e to‘u atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova ».19 o te faaiteraa nehenehe mau no ta ratou mau ohipa faatusiaraa.

Ia vai te hau i roto i teie mau tau faahiahia mau tera ra e tau fifi e mea ti‘a ia tatou ia haapii i te mau parau haapiiraa mau, te roaaraa i te iteraa papû mâ, e te oraraa i te mau parau mau o te evanelia ma te itoito. A ora ai tatou ma te au maitai i te maramarama e te parau mau tei haapiihia e Iesu Mesia e na Ta’na mau peropheta, e ite maitai atu tatou i to tatou haere‘a mure ore. Te faaite papû nei na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o PH&PF 1:35.

  2. Alama 31:5.

  3. « Te mana o te haapiiraa i te tumu parau », Liahona, Tiurai 1999, 85.

  4. PH&PF 88:12-13.

  5. « The Light of Christ », Liahona, Eperera 2005, 8, 10.

  6. A hi‘o 2 Nephi 33:1 ; hi‘o atoa Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka (1954-56), 1:54.

  7. A hi‘o PH&PF 45:9.

  8. A hi‘o 2 Nephi 2:27-28.

  9. A hi‘o M. Russell Ballard, « Te iteraa papû mau », Liahona, Novema 2004, 40-41.

  10. PH&PF 9:7-8.

  11. Moroni 10:4.

  12. I roto i te The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘ihia e Edward L. Kimball (1982), 389-90.

  13. Mose 6:63.

  14. Alama 30.44.

  15. Enosa 1:3.

  16. Liahona, Novema 2004, 41.

  17. 2 Nephi 2:27.

  18. PH&PF 50:24.

  19. Iosua 24:15.