2008
Te evanelia a Iesu Mesia
Me 2007


Te evanelia a Iesu Mesia

Te haapii mai nei te evanelia ia tatou i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia ite no te ho’i atu e ora i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra.

Hōho’a
Elder L. Tom Perry

Ua parau te Aposetolo Paulo ma te taia ore: « Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra » (Roma 1:16). Te faaite atoa nei to tatou mau misionare rave tamau i taua iho evanelia taia ore a tavini ai ratou i te mau tufaa e rave rahi no te ao nei.

Ua riro te evanelia ei faanahoraa no te ora mure ore tatuhaahia i roto i na tuhaa e pae. A tahi, e hi’o na tatou eaha ra to tatou huru ia pee ana‘e tatou i teie nei faanahoraa, e i muri iho e nehenehe ai ia tatou ia tuatapapa maite i te mau tufaa tata’itahi.

Eaha hoi to tatou ite no nia i te ora mure ore ? Te haapii nei tatou na roto mai i te Mose 1:39 e te ohipa e te hanahana a te Fatu o te faatupuraa ïa i to tatou tahuti ore e to tatou ora mure ore. Te haapii nei te reira ia tatou e mea taaê mau te tahuti ore e te ora mure ore te tahi e te tahi. E mea teitei a’e te horo‘araa o te ora mure ore, o tei fafau-noa-hia ia haapa‘ohia te tahi mau titauraa, i te horo‘araa no te tahuti ore.Ua parau mai o Elder Bruce R. McConkie: « E ere te ora mure ore ei i’oa noa no te hopea ore o te hoê oraraa a muri atu ; te tahuti ore o te oraraa ïa e a muri noa’tu i roto i te huru ti‘a-faahou-hia, e na roto i te maitai o te Atua e noaa’i i te taata atoa teie nei tamauraa hopea ore no te oraraa. Area o ratou ana‘e o tei haapa‘o i te îraa o te ture evanelia o te farii i te ora mure ore… O te ‘horo‘araa tei hau atu i te mau horo‘araa atoa a te Atua’, no te mea o te huru, o te ti‘araa, o te hoho‘a e te maitai ïa o te oraraa ta te Atua iho e oaoa nei. No reira o ratou o te noaa i te ora mure ore e farii ïa ratou i te faateiteiraa ; e mau tamarii tamaroa ratou na te Atua… ei feia tufaa e te Mesia, ei mau melo no te Matahiapo ra ; ua upooti‘a ratou i te mau mea atoa ra, tei ia ratou ra te taato‘araa o te mana e ua farii ratou i te îraa o te Metua… » (Mormon Doctrine, te 2 o te nene‘iraa, [1966], 237).

Te ohipa a to tatou mau misionare mai tei faahitihia i te api 1 no Poro i Ta’u Evanelia o te, titauraa ïa ia vetahi ê ia haere mai i te Mesia ra na roto i te tautururaa ia ratou ia farii i te evanelia tei faaho‘ihia mai na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na Taraehara, te tatarahapa, te bapetizoraa e te fariiraa i te… Varua Maitai e te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea » (2004).

I roto i te mau buka haapiiraa i te tunu i te maa e rave rahi te vai nei te mau hoho‘a o te mau maa maitai ta te mau parau hamaniraa maa e faatupu – te îraa o te oaoa i te tunuraa i te maa. E mea faufaa rahi teie mau hoho‘a no te mea te tauturu nei ratou ia tatou ia hi‘o i te ohipa e tupu mai mai te mea e pee maite tatou i te mau arata‘iraa tei horo‘ahia i roto i te parau hamaniraa maa. E mea faufaa rahi ia haamata tatou ma te hopea i roto i te feruriraa, e te hopea o te faaiteitehia mai e te mau hoho‘a i roto i te mau buka hamaniraa maa o te hoê ïa hopea e nehenehe e tupu mai te mea ua rave maitaihia te mau mea atoa. Mai te mea aita te mau arata‘iraa i haapa‘ohia aore râ ua vaiihohia te hoê maa aore râ ua hape i te numera-raa-hia, e mea varavara ïa te monamona e te hoho‘a hinaarohia i te tupu. E nehenehe râ ta te hoho‘a no te hoê maa maitai e riro ei turairaa no te tamata faahou â no te faatupu i te tahi mea au maitai e te nehenehe.

Ia feruri ana‘e tatou i te parau no te ora mure ore, eaha te hoho‘a e puta mai i roto i te feruriraa ? Te ti‘aturi nei au e mai te mea e nehenehe ta tatou e faatupu i roto i to tatou mau feruriraa te hoê hoho‘a maramarama e te mau no te ora mure ore e e haamata ïa tatou i te taui i to tatou iho huru. Eita ïa tatou e faaitoitohia i te rave i te mau mea e rave rahi tei titauhia no te tape‘a e tae noa’tu i te hopea, mai te raveraa i ta tatou hahaereraa utuafare aore râ te hahaereraa a te mau tuahine, te haereraa i ta tatou mau pureraa, te haereraa i te hiero, te oraraa i te oraraa morare, te pureraa i ta tatou mau pure, aore râ te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. E hinaaro ïa tatou i te rave i teie mau mea atoa e hau atu no te mea ua ite tatou e e faaineine ratou ia tatou ia haere i te vahi ta tatou e hiaai nei i te haere.

No te aha e ti‘a i te opuaraa a te hoê misionare ia haamata na roto i te tautururaa ia vetahi ê ia farii i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na ra Taraehara ? No te apiti atu i te evanelia a Iesu Mesia, e ti‘a i te nunaa ia apiti atu na mua roa i te taata na’na teie evanelia. E ti‘a ia ratou ia ti‘aturi i te Faaora e i te mea Ta’na i haapii mai ia tatou. E ti‘a ia ratou ia ti‘aturi e tei ia’na ra te mana no te tape‘a i Ta’na mau fafauraa ia tatou na roto i te mana o te Taraehara. Ia noaa te faaroo ia Iesu Mesia i te nunaa, e farii ratou e e faaohipa ratou i Ta’na Taraehara e Ta’na mau haapiiraa.

Ua haapii te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ, mai tei papa‘ihia i roto i te pene 27 no te 3 Nephi a parau ai Oia:

« Inaha, ua [horo‘a’tu] vau i ta’u evanelia ia outou, e o teie te evanelia ta’u i horo‘a’tu ia outou, I haere mai au i roto i teie nei ao e rave i to te Metua hinaaro, o tau Metua i tono mai ia’u…

« E o te tatarahapa e te bapetizohia i to‘u ra i’oa, e faaîhia ïa ratou ; e ia tamau â ratou e tae noa’tu i te hopea, inaha, o te ore ïa ratou e faahapahia e au i mua i te Metua ia tae i te mahana e tia’i au e haava i to teie nei ao » (te mau irava 13, 16).

E haafariu te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na ra Taraehara ia tatou Ia’na ra. Te haapii nei to te ao e e tia ia outou ia ite mata no te ti‘aturi, e arata‘i râ to tatou faaroo i to tatou Fatu ia tatou ia ti‘aturi ia nehenehe ia tatou ia hi’o mata Ia’na e i te opuaraa a te Metua no tatou.

E arata‘i to tatou faaroo ia rave i te ohipa – e arata‘i te reira i te mau fafauraa e te mau tauiraa tei apitihia’tu i te tatarahaparaa mau. Mai ta Amuleka i haapii i roto i te pene 34 no Alama:

« No reira, e faatupuhia’i te rave‘a rahi e te mure ore, o te faaora ia’na ana‘e o tei faaroo e tae noa’tu i te tatarahapa.

« E tena na, ia horo‘a mai te Atua ia outou, e to‘u mau taea‘e, i te faaroo e tupu ai te tatarahapa, ia tiaoro atu outou i to’na ra i’oa mo‘a, ia aroha mai oia ia outou:

« Oia ïa, ia ti‘aoro atu outou ia’na ia aroha mai ; e puai rahi hoi to’na ia faaora » (te mau irava 16-18).

No teaha e tia’i i te mau taata ia tatarahapa hou ratou a bapetizohia’i e a farii ai i te Varua Maitai ? Ua parau te reo o te Mesia i te Ati Nephi i te hopearaa o te ture no te tusia, e ua parau Oia i muri iho: « E pûpû mai outou i te aau tatarahapa e te varua mărû ia’u ei mono i te reira. E o te haere mai ia’u ma te aau tae e te varua mărû ra, o ta’u ïa e bapetizo i te auahi e te Varua Maitai » (3 Nephi 9:20).

Ua tuatapapahia teie iho titauraa i te tuhaa 20 no te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau i roto i te hoê irava ta tatou e faaohipa pinepine nei no te faaite i te mau titauraa no te bapetizoraa. Te parau nei te irava 37, « O ratou atoa o te faahaehaa ia ratou iho i mua i te Atua, e ua hinaaro ia bapetizohia ra, e ia haere mai ma te aau tae e te varua mărû, e ua faaite mai i mua i te ekalesia e ua tatarahapa mau â ratou i ta ratou ra mau hara atoa… e fariihia ratou na roto i te bapetizoraa i roto i ta’na ra ekalesia ».

Te haapii nei teie mau irava no te papa‘iraa mo‘a i te mau haapiiraa faufaa rahi no ni‘a i te natura o te tatarahapa ei faaineineraa no te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua Maitai. A tahi, tei roto i te tatarahapa te hoê huru haehaa. Ia ineine tatou ia bapetizohia e ia rave i ni‘a iho ia tatou te i‘oa o te Mesia, e ti‘a ïa ia tatou ia faahaehaa ia tatou i mua Ia’na – ia pûpû i ta tatou tusia no te hoê aau tatarahapa e te varua mărû e ia farii i To’na ra hinaaro. Te piti, te haapii mai nei tatou e e tia i te mau taata ia ite i mua i te Ekalesia, aore râ te hoê tia no te Ekalesia, e ua tatarahapa ratou i ta ratou ra mau hara. I te hopea, e ite tatou e e na mua te tatarahapa, o te hoê ho‘i rave‘a tamâ, i te bapetizoraa, o te hoê ho‘i oro‘a tamâ, no te faaineine i te hoê taata ia farii i te Varua Maitai. Te Varua Maitai o te toru ïa o te melo no te Toru Tahi. E noaa te horo‘araa a te Varua Maitai i te mau taata ana‘e o tei tamahia na roto i te tatarahaparaa i te mau hara o te ao nei.

No teaha e tia’i ia tatou ia bapetizohia e ia farii i te Varua Maitai ? Ua haapii o Elder Orson F. Whitney: « E piti tufaa o te bapetizoraa, e e misioni toopiti ta’na e rave. Eita te reira e tamâ noa – e turama ra oia i te varua, te faaite oia i te mau mea a te Atua, te mau i mutaa ihora, te mau mea i teie nei e te mau mea i mua, ma te faaiteraa i te hoê iteraa papû no te Parau Mau. Tei roto te varua, tei tamahia i te hara, i te huru no te oaoa i te mana no te Varua Maitai, o te ore roa e parahi i roto i te mau hiero viivii. E haamata te bapetizoraa pape i te ohipa no te tamaraa e no te turamaraa. E faahope te bapetizoraa varua i te reira » (Baptism – The Birth of Water and of Spirit [n.d.], 10)

Ua faahiti o Nephi i te oro‘a no te bapetizoraa i te pape e te varua mai te hoê uputa (hi‘o 2 Nephi 31:17). No te aha te bapetizoraa ei uputa ? No te mea e oro‘a ïa o te faahoho‘a i te tomoraa i roto i te hoê fafauraa mo‘a e te paari i rotopu i te Atua e te taata. E fafau te mau taata i te faarue i te ao, ia here e ia tavini i to ratou mau taata tupu, ia hahaere i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, ia poro i te parau hau, ia poro i te evanelia, ia tavini i te Fatu, e ia haapa‘o i Ta’na ra mau faaueraa. Ua fafau te Fatu e e « rahi atu ta’na niiniiraa mai i to’na Varua i nia iho[ia tatou] » (Mosia 18:10), ia faaora i Ta’na feia mo‘a i te pae tino e te pae varua, ia amui ia ratou i roto i te Tia-faahou-raa Matamua, e ia horo‘a i te ora mure ore. Ua riro te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua Maitai ei rave‘a faataahia no te tomo atu i nia i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o e tae atu ai i te ora mure ora.

Mai ta te Aposetolo Paulo i parau, te faahoho‘a atoa nei te bapetizoraa i to tatou tomoraa i roto i te hoê menema pape e ti’a mai ai tatou « e au i te ora apî » (Roma 6:4) i roto i te Mesia. Te faahoho‘a nei te oro‘a no te bapetizoraa i te poheraa e te Ti‘a-faahou-raa o te Mesia – e pohe tatou i roto Ia’na ia nehenehe ia tatou ia ora i pihai iho Ia’na. No reira, ua riro ïa te bapetizoraa ei oro‘a faaora matamua e e tauturu te fariiraa i te Varua Maitai ia tatou tata‘itahi ia haere ti‘a i mua ma te tape‘a e tae noa’tu i te hopea ra.

Nahea tatou e tape‘a ai e tae noa’tu i te hopea ra ? E titau te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea i te haapa‘o-maitai-raa e tae noa’tu i te hopea, mai ia Paulo, tei parau atu ia Timoteo: « I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to‘u hororaa, i mau maite na vau i te parau » (2 Timoteo 4:7). Oia mau, eita i te ohipa ohie. Ua opuahia ei ohipa paari, o te titau, e o te tama a faaineine ai tatou i te ho‘i e parahi i pihai iho i to tatou Metua i te Ao ra e ia farii i te mau haamaitairaa mure ore.

E ere te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea ei opuaraa e ravehia e outou ana‘e. A tahi, e titau te reira i te mana faaora o te Faaora. Eita ta tatou e nehenehe e ho‘i atu i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra maori râ ia mâ tatou, no reira e ti‘a ai ia tatou ia tamau noa i te tatarahapa. Te maitairaa mau, e tatarahapa tatou i tera taime e tera taime, e ti‘a atoa râ ia tatou ia haere i te pureraa oro‘a i te mau hebedoma atoa no te amu i te oro‘a e no te faaapî i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa. Te piti, e titau te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea i te Varua Maitai, o te arata‘i e o te haamo‘a ia tatou. Te toru, e tia ia tatou ia riro ei tufaa tumu no te amuiraa a te feia mo‘a, ma te taviniraa e te fariiraa i te taviniraa a to tatou mau taea‘e e tuahine i roto i te evanelia. Na roto i te bapetizoraa e riro tatou ei tufaa no te tino o te Mesia (hi‘o 1 Korinetia 12:11-13) ; e ohipa ta tatou tata‘itahi, e mea faufaa rahi tatou tata‘itahi, e noa te manuia e ti‘a ïa ia tatou ia hoê e to tatou Faaora. Te maha, e ti‘a ia tatou ia faaite te evanelia ia vetahi ê. E mea hohonu e e mea mure ore te mau fafauraa no te afa‘iraa mai i te hoê noa varua i te Fatu (hi‘o PH&PF 18:15). Hau atu i te reira, e faahohonuhia te evanelia i roto i te mau taata o te faaite pinepine nei i te Evanelia. I te pae hopea, e tia ia tatou ia tape‘a tamau noa i te faaroo e te ti‘aturiraa i te Mesia no te tape‘a e tae noa’tu i te hopea, e te mau rave‘a e rave rahi e na reira ai tatou o te pureraa ïa, te haapaeraa i te maa, e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. E haapuai ïa teie nei mau peu ia tatou i mua i te mau opuaraa ino e te mau ohi auahi o te enemi.

Te here nei au i te evanelia a Iesu Mesia, no te mea te faaite mai nei te reira i te e‘a e nehenehe ia tatou ia amu i te maa hotu o te evanelia, ia ite i te « oaoa rahi roa » (1 Nephi 8:12) o ta’na ana‘e e nehenehe e afa‘i mai, e ia tape‘a e tae noa’tu i te hopea ra na roto i te mau tamataraa atoa o te oraraa tahuti nei. Te haapii mai nei te evanelia ia tatou i te mau mea atoa e tia ia tatou ia ite no te ho’i atu e ora i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra ei mau taata faati‘a-faahou-hia e te hanahana. Ia tape‘a maite tatou paatoa i roto i to tatou mau feruriraa te orama no te ora mure ore. Ia itoito tatou i te peeraa i te parau haapiiraa no te ora mure ore oia ho‘i te evanelia a Iesu Mesia. Ia tape‘a maite tatou e tae noa’tu i te hopea ra. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.