2008
A ani ma te faaroo
Me 2007


A ani ma te faaroo

E titau te pure papû maitai i te aparauraa mo‘a e te ohipa tei haamo‘ahia.

Hōho’a
Elder David A. Bednar

Te ani nei au i te Varua Maitai ia tauturu ia tatou a hi‘opo‘a ai tatou i te hoê parau tumu o te nehenehe e tauturu i ta tatou mau pure ia riro ei pure hau atu i te papû – te parau tumu no te ani ma te faaroo.

Te hinaaro nei au i te hi‘o faahou i na hoho‘a e toru no te aniraa ma te faaroo i roto i te pure papû e ia tuatapapa i te mau haapiiraa e nehenehe ia tatou ia apo mai na roto i na hoho‘a tata‘itahi e toru. A paraparau ai tatou i te parau no te pure, te haapapû nei au i te tao papû maitai. E mea taaê mau te faahiti noa raa i te mau pure i te pure papû maitai raa. Te tiaturi nei au e ua ite a‘ena tatou paatoa e e mea faufaa rahi te pure no to tatou tupuraa e to tatou parururaa varua. Te mea ra ta tatou i ite aita ia e ite tamau noa hia ra i roto i te mea ta tatou e rave nei. E noa’tu e te ite nei tatou i te faufaa rahi o te pure e nehenehe â ta tatou paatoa e haamaitai i te tamauraa e te manuiaraa o ta tatou pure tata‘itahi e ta tatou mau pure utuafare.

A ani ma te faaroo e a rave

Te hoho‘a matauhia no te aniraa ma te faaroo o Iosepha Semita ïa e te Orama Matamua. A tutava ai o Iosepha api i te ite i te parau mau no ni‘a i te haapa‘oraa, ua tai‘o oia i teie nei mau irava i roto i te pene hoê a Iakobo:

« Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore ; e e horo‘ahia mai ta’na.

« E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa » (Iakobo 1:5-6)

A hi‘o na i te titauraa no te ani ma te faaroo te auraa o te reira i to‘u nei feruriraa o te titauraa ïa eiaha noa no te parau no te rave atoa ra, te titauraa toopiti ia ani e ia rave, te titauraa ia faaite e ia rave.

Na te feruri hohonuraa i teie nei irava a te bibilia i arata‘i ia Iosepha i te haere atu i roto i te hoê uru raau i pihaiho noa i to’na ra fare no te pure e no te titau i te ite varua. A hi‘o na i te mau uiraa tei arata‘i i te feruriraa e te ti‘aororaa a Iosepha.

« I rotopu i taua mau aroraa parau ra e te mani‘ani‘a no te faaiteraa i te mana’o, ua parau pinepine au ia‘u iho e: Eaha ra ïa te rave ? O vai tei tano i roto i taua mau pŭpŭ atoa ra ; e aore râ, ua hape anei ratou paatoa ? Mai te mea ua tano te hoê o ratou, o te hea ïa, e nafea vau e ite ai i te reira ?…

« Te tumu vau i haere atu ai e ui i te Fatu, oia hoi, ia ite au e, o tei hea ra i rotopu i taua mau haapa‘oraa atoa ra te haapa‘oraa mau, e ia ite au e o tei hea ta‘u e amui atu » (Iosepha Semita – Te Aamu 1:10, 18).

Ua haatumuhia te mau uiraa a Iosepha eiaha noa i ni‘a i te mea o ta’na e tia ia ite, i ni’a atoa râ i te mea o te ti’a ia ravehia ! E ere ta’na pure no ni‘a noa: « Tei hea te ekalesia mau ? » Ta’na uiraa o teie ïa: « Eaha te ekalesia e tia ia‘u ia amui atu ? » Ua haere Iosepha i te uru raau no te ani ma te faaroo e ua rave oia i te faaotiraa i te rave.

Ua faatumuhia te faaroo mau i roto e i ni‘a i te Fatu ra ia Iesu Mesia e e arata‘i noa te reira i te ohipa tia. Ua haapii te peropheta Iosepha Semita e ua riro « te faaroo ei ture matamua i roto i te haapa‘oraa heheuhia, e te niu o te mau ohipa parau-tia atoa » e « o te ture atoa no te ohipa i roto i te mau taata maramarama » (Lectures on Faith, [1985], 1). Te ohipa ana‘e e ere ïa i te faaroo i te Faaora, te raveraa râ mai te au i te mau ture tia ei tufaa faufaa rahi no te faaroo. No reira, « o te faaroo aore e ohipa ra, e faaroo pohe ïa » (Iakobo 2:20).

Ua haamaramarama mai â te peropheta Iosepha e « ere te faaroo ei parau tumu noa no te ohipa, e mana atoa râ, i roto i te mau taata maramarama atoa, i te ra‘i aore râ i ni‘a i te fenua nei » (Lectures On Faith [1985], 3). No reira, e arata‘i te faaroo i te Mesia i te ohipa tia o tei faarahi i to tatou aravihi e to tatou mana varua. E faauru te iteraa e ua riro te faaroo ei parau tumu no te ohipa e no te mana ia tatou ia faaohipa i to tatou tiamâraa morare mai te au i te parau mau no te evanelia, e e titau i te mau mana’o faaora e te haapuai o te Taraehara o te Faaora i roto i to tatou mau oraraa, e e faarahi hoi i te mana i roto ia tatou e riro ai tatou ei mau tiaau ia tatou iho (a hi‘o PH&PF 58:28).

E mea maoro to‘u iteraa i te parau mau e e titau te pure papû maitai i te aparauraa mo‘a e te ohipa tei haamo‘ahia. E titauhia ia tatou ia ohipa hou a ti’a ai ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa, e te pure, mai te « hoê huru ohipa… o te hoê ïa rave‘a faataahia e noaa’i te haamaitairaa teitei roa a‘e o te mau haamaitairaa » (a hi‘o Dictionnaire biblique, « Priêre », 753). E haere tia’tu tatou i mua e e tape‘a noa i roto i te ohipa haamo‘ahia no te pure i muri a‘e i to tatou parauraa « amene » na roto i te raveraa i te mau mea ta tatou i parau atu i to tatou Metua i te Ao ra.

E titau te aniraa ma te faaroo i te parau-tia, i te ohipa, te fafauraa, e te tamau noa raa. E horo‘a’tu vau i te hoê faahoho‘araa no te mea ta‘u i mana‘o e te faatae atu nei au ia outou i te hoê aniraa.

Te pure maitai nei tatou ia paruruhia e ia manuia te mau misionare rave tamau na te ao taatoa nei. E te hoê tufaa matauhia i roto i te rahiraa o ta tatou mau pure o te hoê ïa aniraa e ia arata‘ihia te mau misionare i te mau taata e te mau utuafare tei faaineinehia no te farii i te parau poro‘i no te Faahoi-raa-hia mai o te Evanelia. I te pae hopea râ e hopoi‘a ïa na‘u e na outou i te imi i te mau taata ia haapiihia e te mau misionare. E mau orometua haapii rave tamau te mau misionare ; e mau taata imi rave tamau outou e o vau nei. Eita e ti‘a ia outou e ia‘u nei ei mau misionare no te roaraa o to tatou nei oraraa ia pure e ia rave te mau misionare rave tamau i ta tatou nei ohipa !

Mai te mea e pure mau e e ani outou e o vau nei ma te faaroo, mai ta Iosepha Semita i rave – mai te mea e pure tatou ma te tiaturiraa e rave tatou eiaha ra e parau noa – i reira ïa te ohipa no te pororaa i te evanelia e haere ai i mua na roto i te hoê rave‘a faahiahia. E vai mai i roto i taua pure faaroo ra te tahi o te mau mea i muri nei:

  • Te haamauruururaa i te Metua i te Ao ra no te mau haapiiraa e te mau oro‘a no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai e o te afai mai i te ti‘aturiraa e te oaoa i roto to tatou mau oraraa.

  • Te aniraa i te itoito e te mata‘u ore i te haamama i to tatou mau vaha e i te faaiteraa i te evanelia i to tatou utuafare e to tatou mau hoa.

  • Ani uanaraa i te Metua i te Ao ra ia tauturu ia tatou ia ite i te mau taata e te mau utuafare o te farii i ta tatou aniraa ia haapiihia ratou e te mau misionare i roto i to tatou mau utuafare.

  • Te fafauraa i te rave i ta tatou tufaa i teie nei mahana e i teie nei hebedoma – e te tiaororaa i te tauturu no te haavî i te mana’o hepohepo, te ri‘ari‘a e te taia.

  • Te tutavaraa i te horo‘araa no te ite – no te mau mata ia hi‘o e te mau tari‘a ia faaroo i te mau taime ia tupu ana‘e te reira.

  • Te pure tuutuu ore raa no te puai ia rave mai ta tatou i ite e tia ia tatou ia rave.

E faaitehia ïa te mauruuru, e e nehenehe te tahi atu mau haamaitairaa e anihia i roto i taua huru pure ra o te faaotihia i te i‘oa o te Faaora. E i muri iho e tamau e e rahi noa’tu â te ohipa haamo‘ahia no taua pure ra.

E nehenehe teie huru hoho‘a no te aparauraa mo‘a e te ohipa haamo‘ahia e faaohipahia i roto i ta tatou mau pure no te feia vêvê e te nava‘i ore, no te ma‘i e tei roohia i te ati, no te mau melo no te utuafare e te mau hoa e aro nei e no te feia e ore e haere nei i te mau pureraa a te Ekalesia.

Te faaite papû nei au e riro mai te pure ei pure papû maitai ia ani tatou na roto i te faaroo e ia rave tatou i te ohipa. Te ani nei au ia tatou paatoa ia pure ma te faaroo no ni‘a i ta tatou hopoi‘a horo‘ahia mai e te Atua no te poro i te evanelia. Ia na reira tatou, te fafau atu nei au e e matara te mau uputa, e e haamaitaihia tatou i te ite e i te rave ia horo‘ahia mai te mau rave‘a.

Ia oti te tamataraa i to tatou Faaroo

E haapapû mai te piti o ta‘u hoho‘a i te faufaa rahi i te tamau-noa-raa na roto i te tamataraa i to tatou faaroo. Tau matahiti i ma‘iri a‘enei, ua tere atu te hoê utuafare i Europa mai te Fenua Marite atu. I muri noa‘e i to ratou taeraa, ua ma‘ihia te tamaiti e 13 matahiti te paari. Ua mana‘o te metua vahine e te metua tane na mua e ua tupu to’na mauiui opu no te rohirohi no te tere roa na ni‘a i te manureva, e ua tamau noa te utuafare i to ratou ra tere ori haere.

A tere noa’i te mahana, ua ino roa te huru o te tamaiti. Te rahi noa’tura to’na ereraa i te pape. Ua horo‘a te metua tane i ta’na tamaiti i te hoê haamaitairaa autahu‘araa, aita râ e itehia ra te hoê-maitai-raa.

E rave rahi mau hora i muri iho, ua tuturi te metua vahine i pihaiho i ta’na ra tamaiti ma te taparu i te Metua i te Ao ra na roto i te pure ia maitai ta’na tamaiti. E mea atea roa ratou i te fare i roto i te hoê fenua matau-ore-hia e aita ratou i ite nahea e noaa ai te tautururaa a te taote.

Ua ani te metua vahine i ta’na tamaiti mai te mea e pure anei oia na muri ia’na. Ua ite oia eita te tia’i-noa-raa i te haamaitairaa i ti‘aorohia e nava‘i ; ua ti‘a ia ratou ia tamau noa i te rave i te ohipa. Ma te haamaramarama e te vai noa ra te puai i roto i te haamaitairaa ta’na i farii, ua parau te metua vahine e ia taparu faahou na roto i te pure, mai ta te mau Aposetolo tahito i rave, « e te Fatu, e Faarahi mai i to matou faaroo » (Luka 17:5). Ua tuuhia i roto i te pure te hoê faaiteraa i te ti‘aturiraa i te mana autahu‘araa e te hoê fafauraa ia tamau noa i te rave i te mau mea atoa i titauhia no te faatupu i te haamaitairaa – mai te mea ua tuati taua haamaitairaa i taua taime ra i te hinaaro o te Atua. Aita i maoro roa i muri a‘e i to raua pûpûraa i taua pure ohie ra, ua maitai te huru o te tamaiti.

Ua tauturu te ohipa faaroo a te metua vahine e a ta’na tamaiti i te ani i te haamaitairaa autahu‘araa tei fafauhia e tei faatupu i te tahi tufaa o te titauraa e ia ore « tatou e mârô i te mea aore i hi‘ohia e [tatou], e ore ho‘i [tatou] e tae i te ite e ia oti te tamataraa i to [tatou] faaroo » (Etera 12:6). Mai te fare tape‘araa e tape‘a ra ia Alama e ia Amuleka o tei ore i marua i raro i ni‘a i te repo e tae noa’tu « ia oti te tamataraa i to ratou faaroo », mai ia Amona e to’na mau taea‘e misionare i ore i ite i te mau temeio puai i roto i ta ratou mau taviniraa e tae noa’tu « ia oti te tamataraa i to ratou faaroo » (a hi‘o Etera 12:12-15), oia atoa aita teie tamaiti e hoê ahuru ma toru te matahiti i ore i faaorahia e tae noa’tu « ia oti te tamataraa i to ratou faaroo » e ua tupu te reira « mai te au i to ratou faaroo i roto i ta ratou mau pure » (PH&PF 10:47).

Ia tupu râ to Oe hinaaro, eiaha ra to‘u nei

E faaite mai te toru o ta‘u hoho‘a i te faufaa rahi i te ite e te fariiraa i te hinaaro ote Atua i roto i to tatou mau oraraa. E rave rahi mau matahiti i teie nei, te vai ra te hoê metua tane api tei itoito i roto i te Ekalesia ei tamaiti iti, o tei ma‘iti râ i te hoê e‘a ê atu i to’na mau matahiti taure‘are‘a. I muri a‘e i to’na taviniraa i roto i te nuu faehau, ua faaipoipo oia i te hoê tamahine nehenehe, e aita i maoro roa ua haamaitaihia to raua utuafare e te mau tamarii.

I te hoê mahana ma te faaararaa ore, ua roohia ta raua nei tamahine iti i te ma‘i e maha matahiti e ua tape‘ahia i te fare ma‘i. No te hepohepo e no te taime matamua i roto i te mau matahiti e rave rahi, ua tuturi te metua tane no te pure, ma te ani e ia faahereherehia te ora a ta’na ra tamahine iti. Ua rahi noa’tu ra te huru o te tamahine. Ua ite teie nei metua e eita ta’na tamahine iti e ora, e ua taui mărû noa ta’na mau pure ; aita oia i pure faahou ia faaorahia ta’na tamahine ia taa râ oia. « Ia haapa‘ohia to Oe na hinaaro » o te huru ïa o ta’na mau taparuraa.

Aita i maoro roa ua topa ta’na tamahine i te hiro’a ore (coma), e ua ite te metua tane e ua iti mau ta’na mau hora i te fenua nei. Ma te faaitoitohia e te ite, te ti‘aturiraa, e te mana hau atu i to raua puai, ua pure faahou na metua api e piti, ma te ani i te rave‘a no te tape‘a faahou ia’na a vai ara noa’i oia. Ua araara a‘e ra te mata o te tamahine, ua toro atu to’na na rima paruparu i to’na na metua no te hoê tauahiraa hopea. E i muri iho ua pohe oia. Ua ite teie metua tane e ua pahonohia ta raua mau pure – ua tamahanahana te hoê Metua maitai e te aroha i to raua mau aau. Ua tupuhia te hinaaro o te Atua e ua noaa ia raua te iteraa. (Tei faatanohia e H. Burke Peterson, « Adversity and Prayer », Ensign, Tenuare 1974, 18.)

Ua riro te iteraa e te fariiraa i te hinaaro o te Atua i roto i to tatou mau oraraa ei mau tufaa faufaa rahi no te aniraa ma te faaroo i roto i te pure papû mau. Area râ, e ere i te mea nava‘i te parau-noa-raa i te mau parau, « ia tupu râ to Oe hinaaro ». Ua hinaaro tatou tata‘itahi i te tauturu a te Atua no te tuu atu i to tatou hinaaro i raro a‘e i To’na ra hinaaro.

« Te pure o te apitiraa ïa te hinaaro o te Metua e te hinaaro o te tamarii ei faatuati i te tahi e te tahi » (Dictionnaire biblique, « Priêre », 752-753). E faati‘a te pure haehaa, u‘ana e te tamau ia tatou ia ite e ia faaafaro ia tatou i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra. E ua riro ïa te Faaora ei hoho‘a maitai a pure ai oia i roto i te O no Getesemane. « Na ô atura, E tau Metua, ia ti‘a ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei au‘a ; ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to‘u… e no te mea te rahi noa ra to’na mauiui oto, u‘ana roa’tura ta’na pure » (Luka 22:42, 44).

E ere te fâ no ta tatou mau pure i te hohoraraa i te hoê tabula no te mau mea hinaarohia aore râ te hoê tabula no te mau aniraa no te imiraa râ no tatou iho e no vetahi ê te mau haamaitairaa ta te Atua i ineine i te ninii mai, mai te au i To’na ra hinaaro e Ta’na ra talena. E faaroohia e e pahonohia te mau pure mau atoa e to tatou Metua i te Ao ra, eita râ te mau pahonoraa ta tatou e farii ei mau pahonoraa i tia’ihia e tatou aore râ e tae mai ia tatou i te taime hinaarohia e tatou aore râ mai te au i ta tatou i tia’i. Ua itehia teie parau mau i roto i na hoho‘a e toru ta‘u i hohora atu i teie mahana.

Ua riro te pure ei hoê haamaitairaa e te hiaai mau o te aau. E nehenehe ta tatou e faarue i te mau pure matau noa hia i te parau e « ia rave i te faaotiraa » ia pure papû maitai a ani ai tatou ma te faaroo e a rave ai tatou i te ohipa, a tamau noa’i tatou ma te faaoroma‘i na roto i te tamataraa i to tatou faaroo, e a ite haehaa ai tatou e ia farii tatou « ia tupu râ to Oe hinaaro eiaha to‘u »

Te faaite papû nei au i te tupuraa mau e te hanahana o to tatou Metua Mure Ore, o Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, te Fatu ra ia Iesu Mesia, e o te Varua Maitai. Te faaite papû nei au e e faaroo e e pahono to tatou Metua i ta tatou mau pure. Ia tutava tata‘itahi tatou ma te mana‘o papû ia ani ma te faaroo e ia faariro i ta tatou mau pure ei mau pure papû maitai. Te pure nei au na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu ia Iesu Mesia, amene.