2008
Te mau tutau o te iteraa papû
Me 2007


Te mau tutau o te iteraa papû

A haapuai i to outou faaroo na roto i te peeraa i teie faanahoraa o te pure, o te haapiiraa e o te haapa‘o i te mau faaueraa.

Hōho’a
Mary N. Cook

I to‘u nohoraa i te fenua Asia, e ite au e rave rahi mau apoo pape tei tapo‘ihia i te mau riri pape nehenehe . E horo‘a ratou i te hoê hau e i te hoê monamona no‘ano‘a i teie mau apoo pape paru, e te vai ti‘a. E painu haere te mau rau‘ere o te mau riri i ni‘a‘e i te pape e e ti‘a pautuutu maitai te mau ‘ata mai te tutau ra te huru i roto i te apoo pape. Na te tupuraa aueue-ore o teie nei mau ‘ata e haapapû i te vairaa tiare, noa’tu te mau ua rarahi e haamae‘a i te faito o te pape i roto i te apoo pape.

E au mau tuahine apî e, hoê â to outou huru mai to teie mau tiare. To outou haumărû, te mâ e te nehenehe o tei hopoi atoa mai i te maitai i roto i to matou oraraa e i te oraraa o to outou mau utuafare. Te ora nei outou i roto i te hoê ao tamataraa tei haaviiviihia e te mau tamataraa e te mau ati, area râ, e riro to outou iteraa papû no Iesu Mesia ei tutau no outou iho. E haapuaihia to outou faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e i te tauturu i to outou iteraa papû ia tupu, ei reira outou e ti‘a mai ai i ni‘a‘e i te mau ino o te ao nei e ia tape‘a maite i to outou ti‘araa no te parau-ti‘a.

Ua tatarahia te parau tutau mai « te hoê mea e horo‘a i te papûraa e aore râ, te ti‘aturiraa papû i te taime papû ore».1 E riro to outou iteraa papû ei tutau no outou e e horo‘a mai te reira i te hoê faaiteraa i te parau mo‘e no te ti‘a « eta‘eta e te aueue-ore »2 i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Fatu i roto i te hoê ao papû-ore.

I teie taime nei, te tupu nei to outou iteraa papû, mai te ‘ata o te riri pape ra. Na to outou faaroo e tauturu i te reira ia tupu i te rahi e ia paari, noa’tu o te tahi taime e farerei outou i te mau tamataraa e te mau faahemaraa o te hoê ao viivii i te avaava taero, te peu iino, te hoho‘a faufau, e te ahuraa ti’a ore.

« Te faaroo, o te hoê ïa tao‘a horo‘a na te Atua area râ, e mea ti‘a ia outou ia faaamu i to outou faaroo ia vai pautuutu noa… E nehenehe outou e faaamu i te tao‘a horo‘a o te faaroo na roto i te pureraa i te Metua i te Ao ra na roto i te i‘oa o Iesu Mesia… E nehenehe outou e haapuai i to outou faaroo na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa… E nehenehe atoa outou e faatupu i to outou faaroo na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei ».3

Ua ite au i te tahi mau feia apî, o tei ui mai no ni‘a i te ahuraa i te ahu tano. No te ite i te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa, ua pee ratou i teie nei hoho‘a mau: e pure ratou i te Metua i te Ao ra, e tai‘o ratou i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a to tatou mau peropheta no te mau mahana hopea nei, e ua haapa‘o ratou i te oraraa i te mau faito teitei o te peu mâ. A farii ai ratou i te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa, e tupu to ratou faaroo i te rahi, e haapuaihia to ratou mau iteraa papû. Te ani manihini nei au ia outou ia pee i teie nei hoho‘a.

A tahi, a pure i to outou Metua i te Ao ra. A ani Ia’na i te tauturu i te imiraa i te mau pahonoraa i ta outou mau uiraa.

Our prophet, President Thomas S. Monson, said in his first news conference: Ua parau to tatou peropheta, te peresideni Thomas S. Monson i roto i ta’na uiuiraa matamua na te ve‘a e:

« I te tahi taime, te pahonoraa maitai a‘e o ta te feia apî e nehenehe e farii i mua i te mau uiraa o te oraraa nei, e itehia ïa te reira na roto i te tuuraa i to ratou mau turi i raro e ia ti‘aoro i to tatou Metua i te Ao ra.

« Mai te mea e haamana‘o ratou e, te mana‘o mai ra te Fatu ia ratou e e horo‘a mai i te pahonoraa i ta ratou mau pure, e nehenehe ïa ratou e aro atu i te mau tamataraa e tae mai i ni‘a ia ratou ».4 E haapuai te pure i to outou faaroo, e e haamau maite hoi i to outou iteraa papû.

Taa’e noa’tu te pure, a tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a no ni‘a i te faaroo. O Alama 32:27, te hoê vahi no te haamata i te haapii i te parau no te faarahi i to outou faaroo: « Inaha râ, mai te mea e ara outou, e e faaitoito hoi i to outou aau, i te tamata i ta‘u nei parau, e i te faatupu hoi i te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho, oia ïa, aita’tu i ti‘a ia outou maori râ, i te hinaaro i te faaroo ; ia tupu â taua hinaaro i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti ha‘iha‘i, e ti‘a’i ia outou i te farii i te tufaa o ta‘u nei parau ».

Te hinaaro ra anei outou e tamata i te iteraa o Alama no te faarahi i to outou faaroo ? E nehenehe anei outou e faaohipa noa’tu e maa vahi iti faaroo to outou ? E hiaai anei to outou i te ti‘aturi ?

A haapii ai outou mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, ua ite au e e haamaitai mai te Fatu ia outou i To’na Varua e, mai teie mau feia apî tamahine o ta tatou i faaroo iho nei i teie pô, e haamaramaramahia to outou feruriraa. E faarahi te mau papa‘iraa mo‘a i to outou faaroo e e tauturu ia tutau maite i to outou iteraa papû.

Te tai‘oraa i te mau parau a to tatou mau peropheta no te mau mahana hopea nei, na te reira atoa e faarahi i to outou faaroo. « E nehenehe outou e ti‘aturi i te mau peropheta ora. E iteahia te hinaaro o te Fatu i roto i ta ratou mau haapiiraa »5 e na te reira e tauturu i te tutau i to outou iteraa papû.

Ua a‘o mai te peresideni Spencer W. Kimball, hoê o te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i te feia apî, ia faatea i te mau tamataraa no te tauturu ia ratou ia vai « eta‘eta e te aueue-ore » a haapii ai oia e: « E mea ti‘a i ta tatou feia apî ia faatea i te tamataraa i te apî-roa-raa ra… E piti huru to te tamataraa: ‘E rave au i terâ’ e ‘Eita vau e rave i terâ’…. I te apî-roa-raa e mea ti‘a i te feia apî ia ora na roto i te hoê faanahoraa… Ia oti teie hororaa e ia faati‘ahia te hoê fâ, e mea ohie a‘e ia pato‘i i te mau faahemaraa e ia parau e ‘aita’ i te avaava matamua, ‘aita’ i te ‘inu matamua… ‘aita’ i te mau aniraa repo o te arata‘i i te mau ohipa viivii ».6

E mauihaa rahi ta tatou no te tauturu ia tatou ia faatea i te tamataraa. O te buka iti ïa No te Puai o te Feia Apî. I roto i teie buka iti e ite outou i te mau parau a te mau perophea o te mau mahana hopea nei. Te mau « faaŭraa » o ta te peresideni Kimball i faaite i roto i teie buka iti: te mau mea o « ta‘u e rave » e te mau mea o « ta‘u e ore e rave ».

Eita e rava‘i te tai‘o-noa-raa i te mau parau a te mau peropheta. E mea ti‘a ia outou ia pee i te taahiraa hopea i roto i ta outou faanahoraa e ia « tape‘a maite i teie mau ture teitei e ia ora i te mau parau mau o te mau papa‘iraa mo‘a ».7 E tuhaa tamataraa teie, area râ, na roto i te faanahoraa na mua roa i te mea o ta outou e rave e o ta outou e ore e rave, e na roto i te haapa‘oraa i taua faanahoraa ra, e nehenehe ïa outou e manuïa !

E parau tumu te faaroo no te ohipa. E faati‘a’tu vau ia outou no te tahi mau tamahine apî o tei haapii i te mau parau a te mau peropheta i roto i te buka iti o No te Puai o te Feia Apî, e ua faaoti e e faaohipa i te reira. Ua rave i te hoê faanahoraa, e ua opua i te mea e rave e i te mea e ore e rave, e ua haapa‘o i taua faanahoraa ra.

Te faaite ra te hoê o te mau arata‘i o No te Puai o te Feia Apî: « Na roto i to outou mau ahu e to outou faanehenehe, e nehenehe outou e faaite i te Fatu e, e mea faahiahia to outou tino. E nehenehe outou e faaite e, e pĭpĭ mau outou na Iesu Mesia ».8

I muri mai i te tai‘oraa i teie mau parau, feruri ihora te hoê o te mau tamahine eita paha vetahi o to’na mau ahu i te mea viruviru roa. Na roto i te pure e i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, ua faaarahia mai oia e, e pĭpĭ oia na Iesu Mesia, e ua riro oia ei ti‘a No’na, e titauhia oia ia rave i te tahi mau tauiraa. Aita oia e hinaaro ia riro te mau mea i roto i to’na vairaa ahu ei faahemaraa, no reira ua haere atu oia i roto i to’na vairaa ahu e ua faatea i te mau ahu viru-ore. Teie ta’na i parau, « e riro vau ei tamahine paari i te ite mai te mea eita vau e tamata i te hoê noa‘e mea i roto i te fare toa o te ore e ti‘a ia‘u ia ahu. No te aha ïa e tamata ai ia faahemahia ? » Na teie faaotiraa papû e faaite i te Fatu e te faatura nei oia i to’na tino, e ua faatea i te tamataraa i te peu mâ.

Ua ite te tahi atoa tamahine apî o te piha haapiiraa e, ua riro ta’na huru ahuraa ia’na ei hoho‘a na to’na teina. Te na ô ra te hoê reni i roto i te buka iti No te Puai o te Feia Apî e: « Na to outou ahu e to outou faanehenehe e faaite ia vetahi ê i to outou huru e ia faaurû i te ohipa o ta outou e o ta vetahi ê e rave ».9 Opua ihora oia i te rave i te tahi mau tauiraa o to’na mau ahu, ma te ite e, e hopoi‘a na’na te riroraa ei hi‘oraa no to’na teina. Ua faaŭ hohonu oia i te ati e ua faaurû i to’na teina ia ma‘iti i te mau ahu tano.

Te haapii mai nei te ture a te « Te faaoaoaraa e te mua ve‘a » ia tatou ia « ma‘iti i te faaoaoaraa e i te ve‘a no te faahaere ia tatou i ni‘a. E tauturu te faaoaoaraa maitai ia outou ia imi i te mau mana‘o maitai e i te rave i te ma‘itiraa maitai ».10 Ua matau vau i na tamahine apî e faaroo ra i te hoê CD i ite ai raua e, aita te mau parau o teie pehe e faateitei nei e aita atoa e tauturu nei ia raua ia imi i te mau mana‘o maitata‘i. Hi‘o ihora raua ia raua iho e ua ite na roto i te Varua eita e ti‘a ia raua ia faaroo i teie huru pehe. Rave mai nei te tuaana i te hoê hamara e ua vavahi hu‘ahu‘a ihora toopiti atoa i teie nei CD, ua pato‘i teie nei na tuahine toopiti i te tamataraa a teie pehe. Ua ite raua i te mea o ta raua e hinaaro e eaha te mea eita e ti‘a ia raua ia faaroo e ia haapa‘o i ta raua i faanaho no te pee i te mau muhumuhu a te Varua. Na teie nei ohipa iti i haapuai e i horo‘a i te ti‘aturi ia raua toopiti ia pure i te mau taime o te tamataraa.

Hoê atoa tamahine apî tei faaoti e, hoê o to’na mau paruparu i roto i to’na oraraa maori râ, te faaturaraa ïa i te sabati, ma te tau‘a ore i to’na mau huru. Hoê matahiti i muri mai i to’na bapetizo-raa-hia ei melo no te Ekalesia e to’na atoa utuafare, vahihia ihora ta’na paroita. E ua haamatau to’na utuafare i ta ratou paroita apî, e o oia ana‘e te tamahine apî i roto i ta’na paroita apî. Ua pato‘i to’na na metua i teie tauiraa e ua faaea i te haere i te pureraa area râ, ua hinaaro mau teie tamahine i te pee i te mau arata‘iraa i roto i te buka iti No te Puai o te Feia Apî no ni‘a i te « Faaturaraa i te mahana sabati ». Opua ihora oia i te haere i te pureraa i roto i ta’na paroita apî mai te mea e nehenehe, e noa’tu e o oia ana‘e te haere i ta’na mau putuputuraa atoa.

I te mau sabati e tai‘o oia i te mau papa‘iraa mo‘a e e papa‘i oia i ta’na buka Te Faahaereraa Ia’na Iho i Mua. Ua tae mau to’na mana‘o ia faatura i te mahana sabati ma te « eta‘eta e te aueue-ore » e ua faaitoito i to’na mama e to’na teina ia haere faahou i te pureraa. Ua faaite teie nei mama i to’na iteraa papû i te hi‘oraa eta‘eta o ta’na tamahine i te oraraa i te evanelia e i to’na maitai i te faaho‘i-faahou-raa mai ia raua i roto i te ekalesia.

« E faaite outou i to outou faaroo na roto i te ohipa – na roto i to outou oraraa ».11 Ua faaite teie mau feia apî tamahine i to ratou faaroo. Ia farii outou e, na to ratou faaroo e to ratou oraraa maitai i faaite i te mau ohipa maitai. E haamaitai te mau tuahine i te mau tuahine, e te hoê tamahine e tauturu oia i to’na mama ia ho‘i i roto i te Ekalesia.

E mana‘o vetahi o outou e, eita outou e nehenehe e iriti ia outou i rapae i te hoê apoo pape viivii, e e mea fifi to outou oraraa, e e mea teiaha ta outou mau tamataraa, e e mea rahi roa to outou mau faahemaraa. Area râ, a haamana‘o i te fafauraa a Alama: « O te ti‘aturi i te Atua ra, e faati‘ahia ïa ratou i to ratou ati, e to ratou ahoaho, e to ratou mau pohe, e e faateiteihia ratou i te mahana hopea ra ».12 A haamana‘o, e tupu pautuutu te ‘ata o te riri i roto i te pato‘iraa, e a faateitei ai te ‘ata i te riri pape, e paturu ïa to outou faaroo ia outou ma te faateitei ia outou i ni‘a.

E au mau tuahine apî e, e riro to outou iteraa papû no Iesu Mesia ei tutau no outou. A haapuai i to outou faaroo na roto i te peeraa i teie faanahoraa o te pure, o te haapiiraa e o te haapa‘o i te mau faaueraa. A huri i te mau tamataraa i raro na roto i te opuaraa i teie i te mea o ta outou e rave e o ta outou e ore e rave e i muri iho a faaohipa i ta outou faanahoraa.

Te faaite papû atu nei au e, ua here te Fatu ia outou tata‘itahi e e haamaitai mai Oia ia outou i roto i ta outou mau tautooraa ia mau « eta‘eta e te aueue-ore ». E parau mau te evanelia a Iesu Mesia, e na to outou ite e to outou iteraa papû e tutau papû e e tape‘a maitai ia outou a ti‘a papû ai outou i roto i te parau mau e te parau-ti‘a. Te faaite papû nei au i te reira ma te haehaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Apple Computer Inc. Dictionary, Version 1.0.1, « anchor ».

  2. Mosia 5:15.

  3. True to the Faith: A Gospel Reference (2004), 55.

  4. « 16th President Fields Questions from Media », Church News, 9 no Fepuare 2008, 15.

  5. Mai maite i te faaroo, 129.

  6. Te semeio no te faaoreraa hara (1969) 236.

  7. No te Puai o te Feia Apî, (buka iti, 2001), 2.

  8. No te Puai o te Feia Apî. 14.

  9. No te Puai o te Feia Apî, 15.

  10. No te Puai o te Feia Apî, 17.

  11. Mau maite i te faaroo,54.

  12. Alama 36:3.