2008
E mau tamahine na te Atua
Me 2007


E mau tamahine na te Atua

Aita’tu e ohipa hau atu i te faufaa rahi i roto i te oraraa nei e hau atu i te mure ore i te ohipa a te metua vahine.

Hōho’a
Elder M. Russell Ballard

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, ua tapuhia te tua o ta‘u vahine faaipoipo Barbara e aita e nehenehe ia’na ia amo, ia taviri aore râ ia pi‘o. No reira, ua rahi roa atu â ta‘u amoraa, taviriraa e pi‘oraa – e na te reira i faarahi atu a i to‘u mauruururaa i te mea ta te mau vahine, e outou te mau metua vahine ihoa ra e rave nei i te mau mahana atoa i roto i to tatou mau utuafare.

Noa’tu e te ora nei te mau vahine i roto i te mau utuafare e rave rahi te huru – faaipoipohia, otahi, ivi, aore râ faataahia, te tahi e tamarii e te tahi aita e tamarii – ua here paatoahia ratou e te Atua, e e opuaraa Ta’na no Ta’na mau tamahine parau-tia ia farii i te mau haamaitairaa teitei roa‘e no te ora mure ore.

Te hinaaro nei au i teie nei avatea ia faatumu i ta‘u mau parau na mua roa i nia i te mau metua vahine, i te mau metua vahine api ihoa ra.

Ei metua tane api, ua haapii mai au i te ohipa rahi roa a te hoe metua vahine. Ua tavini au ei tauturu e i muri iho ei episekopo no te hoê maororaa e 10 matahiti. I roto i taua area taime ra, ua haamaitaihia maua e ono o ta maua nau tamarii e hitu. E mea pinepine o Barbara i te rohirohi ia ho‘i ana‘e vau i te fare i te pô sabati. Ua tamata oia i te tatara mai eaha ra te huru ia parahi i nia i te parahiraa hopea i muri i roto i te pureraa oro‘a e ta maua nei utuafare api. E ua tae mai te mahana ua haamauruuruhia vau. I muri a‘e i to‘u parahiraa i mua 10 matahiti te maoro, ua parahi vau i pihaiho i to‘u nei utuafare i nia i taua parahiraa ra i muri.

Na te pŭpŭ a te mau metua vahine o te paroita te himeneraa e ua parahi au o vau ana‘e e ta maua na tamarii e ono. Aita vau i ohipa a‘e na mai teie te huru i roto i te taatoaraa o to‘u nei oraraa. Te vai nei na pepe hurio i nia i to‘u na rima e piti e aita i manuia maitai. Ua puehu te maa Cheerios mai to‘u atu na rima, e e mea haama roa. E au ra aita te mau buka hoho‘a peni i anaanataehia mai tei opuahia.

I muri a‘e i to‘u aroraa e tae atu i te hopearaa o te pureraa, ua imi au ia Barbara, e ua hi‘o mai oia ia‘u e ma te ataata. Ua haapii mai e ua ite maitai au i te mea ta outou te mau metua vahine here e rave tamau noa na na roto i te maitai !

Hoê u‘i i muri iho, ei papa ruau, ua mataitai au i te mau tusia ta ta‘u mau tamahine i rave no te atuaturaa i ta ratou mau tamarii. E i teie nei, hoê â u‘i i muri iho, te mataitai nei au ma te maere te mau titauraa i nia i ta‘u mau mootua tamahine a aratai ai ratou i ta ratou mau tamarii i roto i teie ao ohipa e te titau rahi nei i to ratou taime.

I muri a‘e i to‘u mataitairaa e to‘u aroharaa i na u‘i e toru o te mau metua vahine e a manaonao ai au i to‘u iho metua vahine, ua ite papû ihoa vau e aita’tu e ohipa hau atu i te faufaa rahi i roto i te oraraa nei e hau atu i te mure ore i te ohipa a te metua vahine.

Aita roa e hoê e‘a maitai no te riroraa ei metua vahine maitai. E mea taaê tera huru e tera huru oraraa. E mau titauraa taa ê to te metua vahine tata‘itahi, e mau ite e aravihi taa ê, e e mea papû maitai e mau tamarii taaê to ratou. E mea taaê te ma‘itiraa no te metua vahine e te utuafare tata‘itahi. E rave rahi tei riro ei « mau metua vahine rave tamau », i roto ihoa ra i te mau matahiti tupuraa o te oraraa o ta ratou mau tamarii, e e rave rahi o te hinaaro nei ia riro mai te reira. E rave te tahi i te ohipa no te hoê tau poto aore râ e rave tamau ratou i te ohipa ; e rave paha te tahi i te ohipa i te fare ; e vahi paha te tahi i to ratou mau oraraa i roto i te mau taime i te fare e te utuafare e te ohipa Te mea faufaa rahi o te here-hohonu-raa ïa te hoê metua vahine i ta’na mau tamarii e, te tamau noa raa i te here i te Atua e i ta’na tane faaipoipo, e o ratou ïa te mau mea matamua roa i roto i te mau mea ê atoa.

Te maere rahi nei au i te rahiraa metua vahine o tei haapii i te faufaa rahi i te haapa‘o i te mau mea o te nehenehe noa e rave i te hoê tau taaê no te oraraa. Mai te mea e ora te hoê tamarii i pihaiho i te mau metua e 18 aore râ e 19 matahiti i te maoro, ua riro ïa taua tau ra e hoê noa i te maha o te oraraa o te hoê metua. E te taime haapiiraa, te mau matahiti matamua i roto i te oraraa o te hoê tamarii, ua iti atu ïa i te hoê i nia i te ahuru o to ratou oraraa matauhia. E mea faufaa rahi ia haapa‘o maitai i ta tatou mau tamarii no te taime poto e parahi ai ratou i pihaiho ia tatou e ia tutava, na roto i te tautururaa a te Fatu, i te haapii ia ratou mai tei maraa ia tatou hou ratou e faarue atu ai i to ratou mau utuafare. Tei nia teie nei ohipa mure ore faufaa rahi i te mau metua vahine e te mau metua tane ei mau hoa apiti. Te mauruuru nei au i teie mahana te rahi noa’tura te mau metua tane e atuatu nei i te oraraa o ta ratou mau tamarii. Te tiaturi nei râ vau e e vai noa te ite e te aupururaa tuutuu ore o te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii ei taviri tumu no to ratou oraraa maitai. I roto i te mau parau a te poro‘i no nia i te Utuafare, « Te ohipa matamua a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii ». (« Te utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49).

E tia ia tatou ia haamanao i te titauraa o te tiaraa metua vahine e e nehenehe te tuuraa te mau tamarii na mua i te mau mea atoa ei ohipa fifi. Na roto i to‘u iho oraraa i roto i na u‘i e maha i roto i to matou nei utuafare, e na roto i te mau aparauraa e te mau metua vahine no te mau tamarii api i roto i te Ekalesia, ua ite au i te tahi mea no te mau manao o te hoê metua vahine e apee nei i to’na hinaaro rahi ia faaea i te fare e te mau tamarii apî. Te vai nei te mau taime oaoaraa rahi e te tupuraa faahiahia, e te vai atoa râ te mau taime papû ore, taua noa â mau ohipa, e te hepohepo. E manao paha te mau metua vahine e aita rea aore râ aita roa ratou e mauruuruhia no te faaotiraa ta ratou i rave. I te tahi mau taime, e au ra aita te mau tane faaipoipo e taa ra i te mau titauraa i nia i ta ratou mau vahine faaipoipo.

Ei Ekalesia, te vai nei to matou faatura e te mauruururaa rahi no outou te mau metua vahine e tamarii api ta outou. Te hinaaro nei matou e ia oaoa e ia manuia outou i roto i to outou mau utuafare e ia farii outou i te haapapûraa e te tururaa e tia ia outou ia farii. No reira i teie nei mahana, e ui atu vau, e e pahono poto noa’tu vau i na uiraa e maha. E mea ohie roa paha ta‘u mau pahonoraa, mai te mea e haapa‘o maitaihia te mau mea ohie, e nehenehe te oraraa o te hoê metua vahine i te mea hoona roa.

Uiraa matamua: Eaha ta oe, ei metua vahine api, e nehenehe e rave no te faaiti i te titauraa e ia faarahi i te oaoa i to oe na utuafare ?

A tahi, a ite e e tae mai te oaoa o te tiaraa metua vahine i te tahi mau taime. Te vai nei ihoa te mau taime fifi e te hepohepo. I rotopu râ i te mau titauraa, te vai nei te mau taime anaana no te oaoa e no te mauruuru.

Te faahaamanao nei te vahine papa‘i ve‘a o Anna Quindlen ia tatou eiaha e vaiho ia haere ê atu teie nei mau taime poto. Ua parau oia e: « Te hape rahi roa‘e ta‘u i rave (ei metua) o te hape ïa ta te rahiraa o tatou e rave… Aita i navai ia‘u i te ora i taua iho taime ra. E mea maramarama maitai i teie nei e ua haere ê atu te taime, o tei haru-noa-hia mai i roto i te mau hoho‘a. Te vai nei te hoê hoho‘a no ta‘u na tamarii e toru…. e parahi ra i nia i te matie i nia i te hoê tapo‘i ro‘i i raro a‘e i te ata o te hoê faatarereraa i te hoê mahana no te tau veavea, e ono, e maha e hoê matahiti. E ua hinaaro vau e ia nehenehe ia‘u ia haamanao i te mea ta matou i amu, e te mea ta matou i paraparau, e te huru o to ratou ra ta‘iraa reo, e to ratou ra huru a taoto ai ratou i taua po ra. Te hinaaro nei au e aita vau i ru no te haere atu i te ohipa i muri mai: te tamaaraa, te hopuraa i te pape, te buka, te ro‘i. Ua hinaaro vau e ua haafaufaa rahi atu vau i te mea i ravehia e ia iti mai te taime no te raveraa i te reira » (Loud and Clear [2004], 10-11).

Te piti, eiaha e faarahi i te mau talena ohipa i nia iho ia outou aore râ i nia i ta outou mau tamarii. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei î i te mau mea atoa. Mai te mea eita tatou e haapa‘o maitai, e ite ïa tatou i te mau minuti atoa tei apiapi roa i te mau ohipa sotiare, te mau piha haapiiraa, te taime tuaro, te mau pŭpŭ tai‘oraa buka, te tapiripiraa i te mau api ve‘a, te mau piiraa i roto i te Ekalesia, te pehe, te tuaro, te itenati, e ta tatou mau hoho‘a au hia i roto i te afata teata. Ua parau mai te hoê metua vahine ia‘u no te hoê tau e ua talena ta’na mau tamarii e 29 ohipa i te mau hebedoma atoa: te mau haapiipiiraa himene, te mau ohipa scouts, te ori, te tairiraa popo, te mau puhaparaa, te tueraa popo, e te peniraa hoho‘a e te tahi atu. Ua manao oia e ua riro oia mai te hoê taata faatere pereoo uira. I te pae hopea, ua pii oia i te hoê rururaa utuafare e ua faaite e « e tia ia vaiiho i te tahi mau mea, aita to tatou e taime no tatou iho, e aita e taime no te tahi e te tahi ». E hinaarohia te mau utuafare i te taime faataa ore hia ia nehenehe ana‘e te mau auraa i te faahohonuhia e ia nehenehe te tiaraa metua e tupu mau. A rave i te taime no te faaroo, no te ata, e no te hauti amui.

Te toru, noa’tu e tamata outou i te tapu i te tahi atu mau titauraa, e te mau tuahine, a imi i te tahi taime no outou iho, no te faatupu i to outou mau horo‘araa e te mau mea e auhia e outou. A rave i te hoê aore râ e piti ohipa e hinaaro outou i te haapii aore râ i te rave, o te haafaufaa i to outou iho oraraa, e a rave i te taime no te reira. Eita te pape e hutihia mai mai roto mai i te hoê apoo pape ore, e mai te mea eita outou e faataa i te tahi taime rii no te faaî ia outou, e iti noa mai ïa te mea ta outou e horo‘a’tu ia vetahi ê, e tae noa’tu i ta outou iho mau tamarii. A ape i te rave i te tahi mau raau taero, ma te manao hape e e tauturu te reira ia outou ia rave rahi atu â i te ohipa. Eiaha e faatia ia noaahia outou i te haamau‘araa i te taime, i te mau ohipa e haapoiri i te feruriraa mai te mau hoho‘a i roto i te afata teata aore râ te haere raa na roto i te itenati. A fariu atu i te Fatu ma te faaroo, e e ite ïa outou eaha te rave e nahea i te rave.

Te maha, a pure, a tai‘o, e a haapii i te evanelia. A pure hohonu no nia i ta outou mau tamarii e no nia i ta outou ohipa ei metua vahine. E nehenehe ta te mau metua e pûpû i te hoê huru pure faahiahia e te taaê, no te mea te pure nei ratou i te Metua Mure Ore no tatou paatoa. Te vai nei te hoê puai rahi i roto i te hoê pure o te parau e: « E mau metua tiaau matou no ta Oe mau tamarii, e to matou Metua ; a tauturu mai na ia matou ia aupuru ia ratou mai ta Oe e hinaaro ia aupuruhia ratou ».

Te piti o te uiraa:Eaha atu â ta te hoê tane faaipoipo e rave no te turu i ta’na vahine faaipoipo, te metua vahine no ta raua mau tamarii ?

A tahi, a faaite rahi atu â i te mauruuru e a faaite rahi atu â i to outou faariiraa i te mea ta ta outou vahine faaipoipo e rave i te mau mahana atoa. A hi‘o i te mau mea, e a parau pinepine – mauruuru. A talena i te tahi mau po o orua ana‘e.

Te piti, a faataa i te hoê taime tamau no te aparau e ta oe vahine faaipoipo no nia i te mau hinaaro o te tamarii tata‘itahi e te mea ta oe e nehenehe e rave no te tauturu.

Te toru, a horo‘a i ta oe vahine faaipoipo i te hoê mahana « atea i te fare » i tera e tera taime. A rave i te ohipa i te fare e a horo‘a i ta oe vahine faaipoipo i te hoê tauiraa i ta’na mau hopoia i te mau mahana atoa. Na roto i te raveraa i ta’na ohipa i te tahi mau taime e faarahi te reira i to oe mauruuru i te ohipa ta ta oe vahine faaipoipo e rave. E rahi paha ta oe amoraa, taviriraa, e pioraa !

Te maha, a ho‘i atu i te fare na te ohipa mai e a rave i te ohipa e to outou mau utuafare. Eiaha e tuu i te ohipa, te mau hoa, aore râ te tuaro na mua roa i te faarooraa, te hautiraa e te haapiiraa i ta outou mau tamarii.

Te toru o te uiraa: Eaha ta te mau tamarii, e tae noa’tu i te mau tamarii nainai e nehenehe e rave ? I teie nei o outou te mau tamarii a faaroo mai na ia‘u no te mea e rave rahi mau mea ohie ta outou e nehenehe e rave no te tauturu i to outou metua vahine.

E nehenehe ta outou e ohi i ta outou mau hauti ia oti outou i te hauti ; e ia paari rii ana‘e outou, e nehenehe ta outou e faanehenehe i to outou ro‘i, e tauturu i te horoi i te au‘a, e ia rave i te tahi atu mau ohipa – ma te ani-ore-hia.

E nehenehe ta outou e parau pinepine mauruuru ia oti outou i te amu i te hoê maa maitai, ia tai‘o-ana‘e-hia te hoê aamu i te taime taotoraa, aore râ ia tuuhia te mau ahu mâ i roto i ta outou vairaa ahu.

E hau atu i te mau mea atoa, e nehenehe ta outou e tauahi pinepine i to outou metua vahine e ia parau atu ia’na e te here nei outou ia’na.

Te uiraa hopea: Eaha te Ekalesia e nehenehe e rave ?

E rave rahi te mau mea ta te Ekalesia e horo‘a nei i te mau metua vahine e te mau utuafare, ta‘u râ opuaraa i teie mahana e ani ïa vau i te episekoporaa e te mau melo no te apooraa paroita ia ara e ia haapa‘o maitai i te taime e te mau ravea e titauhia ra i te mau metua vahine api e i to ratou mau utafare. A haamatau ia ratou e ia vai te paari ia ani outou ia ratou ia rave i te tahi ohipa i teie taime i roto i to ratou nei oraraa. E tano te a’oraa a Alama i ta’na ra tamaiti Helamana ia tatou i teie mahana: « Inaha râ, e parau atu vau ia oe na, na roto i te mau mea iti e te papû ra e faatupuhia’i te mau mea rarahi » (Alama 37:6).

Te tiaturi nei au eita roa outou te mau tuahine here atoa, faaipoipohia aore râ otahi, e maere mai te mea e faufaa to outou i mua i te aro o te Fatu e te feia faatere no te Ekalesia. Te here nei matou ia outou. Te faatura nei matou ia outou e te mauruuru nei matou i to outou mana i te faaherehereraa i te utufare e te tautururaa i te tupuraa e te puai varua o te Ekalesia. Ia haamanao tatou e « ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na ra mau tamarii » (« Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei »). Te tauturu nei te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa a te mau peropheta e te mau aposetolo, i te mau melo atoa o te utuafare ia faaineine no te faaea amui i teie nei e amuri noa’tu. Te pure nei au e ia tamau noa te Atua i te haamaitai i te mau vahine o te Ekalesia ia ite i te oaoa e te poupou i roto i ta ratou ohipa mo‘a ei mau tamahine na te Atua.

I teie nei, no te opaniraa, te hinaaro nei au e amui atu i to‘u iteraa papû no te piiraa peropheta o te Peresideni Monson. Ua matau vau ia’na mai te 22raa o to’na matahiti e 21 matahiti to‘u i taua taime ra. No na 58 matahiti, ua ite au i te rima o te Fatu i te faaineineraa ia’na e tae mai i teie mahana no te peresideni i te Ekalesia ei peropheta e ei peresideni. E te amui atu nei au i to‘u iteraa papû i to te tahi atu mau iteraa no roto mai i teie amuiraa, i to’na piiraa taa ê ei Peresideni o te Ekalesia, e te amui atu nei au i to‘u iteraa papû i to te tahi e o Iesu te Mesia e teie Ta’na Ekalesia. Te rave nei matou i Ta’na ohipa, o ta‘u i faaite papû iho nei na roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, amene.