2008
Te tape‘araa i te faaroo i roto i te utuafare
Me 2007


Te tape‘araa i te faaroo i roto i te utuafare

E horo‘a te mau utuafare aueue-ore i te hoê ahu no te nati amui i te sotaiete no te haafaufaaraa i te taato‘araa o te taata nei.

Hōho’a
Elder Kenneth Johnson

Na roto i te ite i te « faanahoraa rahi no te oaoa »1, ua riro te reira ei rave‘a e ua riro atoa ei hopoi‘a na tatou no te tauturu i te tape‘araa i te faaroo i roto i te utuafare.

Na roto i te mau rave‘a e rave rahi, e nehenehe ta tatou hopoi‘a e faaauhia i te feia o te rave i te ohipa i roto i te aua no te ohipa taote e te maimiraa ihi. Ma te faaohipa i te mau ture tei haamauhia, ua faaoti ratou e e mea nahea te mauiui e nehenehe ai ia tamărûhia e ia haamaitai-roa-hia’tu te huru no te oraraa.

No ni‘a i te ti‘aturiraa faaroo, e nehenehe te mau tane e te mau vahine faaroo, o te faaohipa i te mau parau tumu tei tamatahia,2 e tauturu i te rapaauraa i te hoê aau mauiui, te faaho‘iraa mai i te ti‘aturiraa e te haapapûraa i te feruriraa horuhoru.

Ua roaa i te feia ite te manuïaraa na roto i te rave faaotiraa i te mea o tei parauhia e, te mau ture iho. Aita te feia ihi no tahito ra e no teie mahana i hamani i te mau ture tei amuitahihia i teie nei mau rave‘a iho i tupu, e mea iteahia râ.

I roto i te hoê rata i to Korinetia, ua horo‘a atu te Aposetolo Paulo i te hoê uiraa no ni‘a i te vahi no reira mai te ite o te taata nei: « O vai hoi te ite i te mau mea a te taata nei maori râ o te varua taata i roto ia’na ra ? »3

Na roto i te parau araro e te haapiiraa, e faarahihia te ite e e haamaitaihia’tu â te maramarama. Ma te faaohipa i teie raveraa, ua itehia te mau ite ana‘e e te mau ture e ua fariihia ei mea ti‘a mau.

Te vai nei te hoê mea e riro i te maramarama-mau-hia i roto i te feruriraa tei haamaramaramahia o te mea ïa e, te vai nei te mau ture o te tape‘a i roto i te faito, te oraraa e te mau mea ora. Na roto i te iteraa i te mau ture no te huru tino e i te faaturaraa i te reira e hopoi mai ïa te reira i te haereraa i mua, te faariroraa i te taata ia ti‘a i te mau faito teitei a‘e e roaa.

Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe atoa teie parau tumu e haapa‘ohia no te mau faufaa morare. No reira, ta tatou hopoi‘a no te parururaa i te utuafare ei pu no te haapiiraa e i reira teie nei mau faufaa e faaôhia’i i roto i te hoê reva no te here e na roto i te mana o te hi‘oraa maitai.4

Ua haapii mai te Peresideni Thomas S. Monson e, « te hinaaro nei te feia apî ia iti a‘e te faahaparaa e ia rahi atu â te mau hi‘oraa ».5

Ma te hi‘o i ni‘a i to‘u iho nei oraraa, feruri ihora vau e mea nahea te roaaraa ia‘u te hoê mauruuru no te mau faufaa niu titauhia no te faarahi i te hoê huru maitai. I hea roa to‘u haapiiraa ia vai parau-ti‘a, ia vai atati‘a e ia vai ti‘aturihia ? Ua haapii mai au i teie nei mau faufaa i roto i te utuafare na roto i te hi‘oraa maitai o to‘u na metua. E mea nahea te roaaraa ia‘u te hoê mauruuru no te mau faufaa no te taviniraa horo‘a noa ? Ua rave au i te reira na roto i te haapa‘oraa e i te oaoaraa i te taviniraa pipiri-ore a to‘u mama i to’na utuafare. I hea to‘u haapiiraa i te faahanahana e i te faatura i te mau tamahine a te Atua ? Ua haapii mai au i te reira na roto i te hi‘oraa maitai a to‘u papa.

No roto i te utuafare to‘u haapiiraa i te mau parau tumu no te oraraa mito e te hanahana o te ohipa. Te haamana’o noa nei â vau i to‘u mama i te horo‘araa e rave rahi hora i te pô i te fare, i te faaohiparaa i te hoê matini nira taataahi, no te nira i te tiaa na te hoê fare hamaniraa tiaa. Eiaha no te hoo mai i te tahi mea no’na iho, no te tauturu râ ia‘u e i to‘u taea‘e i te pae faufaa ia ti‘a ia maua ia haere i te fare haapiiraa tua rua. I muri a‘era ua faaite mai oia i te oaoa ta teie ohipa taviniraa i faatupu i roto ia’na.

E taata paari i te ite e te rave ohipa to‘u papa. Ua haapii oia ia‘u i te ee i te tumu raau, nahea ia mono e aore râ, ia tamau i te hoê pataraa uira i te hoê tauihaa no te fare e rave rau atu â mau ohipa aravihi.

Hoê â tumu parau to teie mau haapiiraa’toa: eiaha roa e mauruuru i te hoê noa‘e mea maori râ, mai te mea ua tuu oe i ta oe mau tautooraa maitai roa i roto.

Ua faarahi au i to‘u ite no te raveraa i te mau opuaraa faufaa na roto i te aparauraa i to‘u na metua e i te ‘aporaa mai i ta raua a‘o. Taa’e noa’tu te mau mea o ta‘u i parau iho nei, te vai atia ra te fariiraa i te tahi atu, te faaitoitoraa i te haere tamauraa i te haapiiraa, e te vai atu râ aita e hope.

Ua faaitehia mai ia‘u te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i to‘u apî-roa-raa e Pamela, o tei riro ei vahine faaipoipo na‘u i muri mai. Ua taui oia i to‘u oraraa mai te hoê pehe iti i te hoê pehe navenave.6

A 67 matahiti to‘u oaoaraa i roto i te faaipoiporaa e i te oraraa utuafare – 21 matahiti ei tamaiti i roto i te utuafare o to‘u na metua, 46 matahiti ei tane faaipoipo, ma te popou rahi i te riroraa ei metua tane e ei papa ru‘au. Eaha’tu â ta te hoê taata e ti‘aturi faahou ? Faaohie noa te parau e, e roaa atoa i te mau huru taata atoa teie nei mau mea.

E ho‘i faahou tatou i te mau haapiiraa a Paulo tei papa‘ihia i roto i to Korinetia e ite tatou i teie mau parau:

« Oia atoa te mau mea a te Atua, aore roa te hoê i ite [maori râ], o te Varua o te Atua…

« E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra e farii… i ta te Atua ra: e mea maamaa ïa ia’na, e ore hoi oia e ite i te reira no te mea i imihia te reira e te varua ».7

E roaa te ite o te taata ite ihi na roto i te mau maimiraa, te raveraa i te tahi mau tamatamataraa e i te faaohiparaa i to ratou feruriraa.

Ua farii te mau pĭpĭ a te Mesia i to ratou iteraa papû na roto i te tai‘oraa i Ta’na mau parau, te haapa‘oraa i Ta’na mau ohipa, i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia, e na roto i te fariiraa i te varua o te faaururaa.8

« E varua râ tei roto i te taata nei: e na te uru a te Puaihope ra i noaa’i ia’na te ite ».9

Noa’tu e aita te parau mau i te pae varua e itehia i te mata i to te aau haehaaa râ, eita ïa e mârohia. E mea faufaa ia ite e eita te mau ture iho e faaotihia i ni‘a i te niu no te feia manahune. Ua faati‘ahia râ te reira e te vai nei i ni‘a i te niu no te parau mau.

Te vai atoa nei te parau mau morare o tei ore i haamata na roto mai i te taata nei.10 No roto mai râ, i te faanahoraa hanahana, i to’na itea-raa-hia mai e i to’na faaohipa-raa-hia, o tei hopoi mai i te oaoa rahi e i te ti‘aturi i roto i to tatou tere i te tahuti nei.11

Hi‘oraa, te ti‘aturi nei au, mai tei faaitehia i roto i « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei »,12 e o tei faataahia i roto i te heheuraa hanahana e, ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te utuafare e te Atua. Te faaite ra te papa‘iraa mo‘a e: « No reira e faaru‘e ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê ».13

Ua horo‘a mai te feia paari i te ite i te hoê ai‘a tupuna no te haapiiraa mai mutaa mai â. E mea ti‘a ia tatou ia horo‘a ti‘a i te reira i te mau u‘i o muri nei te hoê niu no te faaroo i roto i te utuafare, mai ta te Atuaraa i parau.14

Eiaha tatou e haamo‘e e, e tae mai te ti‘amâraa e te oaoa i roto to raua huru taato‘a i roto i te oraraa nei na roto i te ite e i te oraraa maitai roa i te mau parau tumu mure ore o te evanelia. E horo‘a mai te reira i te hoê niu aueue-ore i ni‘a i te reira e patu ai i te hoê oraraa papû, e te hotu e te oaoa.15

Na roto i te peeraa i te hoho‘a tei faataahia na roto i te faanahoraa a te Metua i ite ai au i te auraa o te parau e « ia ora mai te au i te oaoa ».16 e « ia huti i te pape ma te oaoa no te tumu o te pape ora ra ».17

Ua haapii mai te Faaora e: « I haere mai nei au ia noaa to ratou ora, e ia rahi atu â to ratou ora ».18

E riro to tatou hi‘oraa e aore râ, to tatou huru i te tahi taime i te faaiti i to tatou paari i te ite i te oaoa rahi o te mau rave‘a.

E nehenehe e ui e, « eaha ïa no te feia o tei ite na i te huru o te hoê utuafare papû mau ? »

E horo‘a te mau utuafare aueue-ore i te hoê ahu no te nati amui i te sotaiete no te haafaufaaraa i te taato‘araa o te taata nei, oia’toa te feia aita e mana‘o nei e, e mea maitai to ratou oraraa.

No te feia o tei ora faaroo noa19 e o tei pure ma te faaoroma‘i no teie nei huru auraa,20 te hinaaro nei au e horo‘a i te tahi mau parau mau a Helen Steiner Rice ;

Ia fafau ana‘e mai te Atua,

E vai ïa te reira parau mau e a muri noa’tu,

No te mau mea atoa o ta te Atua e fafau mai,

E na reira iho â Oia.

Ia hape to oe mana‘o

E ia ore ta oe mau mea e ti‘aturi ra e tupu,

A haamana‘o i te mau fafau a te Atua,

Ei reira ïa to oe faaroo e haamaramarama-faahou-hia’i.21

Te pure nei au ia nehenehe tatou e ti‘a amui, na roto i te itoito e te aueue-ore, ei mau tia‘i no te horo‘a a te Atua no te utuafare. Na roto i te io‘a o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Alama 42:8 ; hi‘o atoa Alama 24:14.

  2. A hi‘o Faahororaa o te mai papa‘iraa mo‘a, « Parau tumu », 200.

  3. 1 Korinetia 2:11.

  4. A hi‘o Maseli 22:6.

  5. « Anxiously Engaged », Liahona, Novema 2004, 57.

  6. A hi‘o PH&PF 128:19.

  7. 1 Korinetia 2:11, 14.

  8. A hi‘o Ioane 7:16-17 ; Iakoba 4:8.

  9. Ioba 32:8.

  10. A hi‘o PH&PF 130:20-21.

  11. Mai te avei‘a, na te mau parau tumu e horo‘a i te mau tapa‘o i roto i te oraraa nei.

  12. A hi‘o Liahona, Atopa 2004, 49.

  13. Genese 2:24.

  14. A hi‘o PH&PF 49:15-17.

  15. A hi‘o PH&PF 68:25-28.

  16. 2 Nephi 5:27.

  17. 2 Nephi 22:3.

  18. Ioane 10:10.

  19. A hi‘o PH&PF 82:10.

  20. A hi‘o PH&PF 130:2.

  21. No te Expressions of Comfort (Uhrichsville, Ohio: Barbour Publishing, 2007), 187-88. Parau faati‘a no te faaohiparaa.