2008
Te tau‘araa i te hoê
Me 2007


Te tau‘araa i te hoê

Ua riro Iesu Mesia ei hi‘oraa maitai rahi mau no tatou. Ua haaatihia Oia e te naho‘a rahi e ua aparau i te tauasini tera râ, ua tau‘a Oia i te hoê.

Hōho’a
Elder Joseph B. Wirthlin

Te oaoa nei au i te amuiraa mai i rotopu ia outou i teie mahana i roto i teie nei Pû Amuiraa nehenehe roa. E tupu te aau haehaa ia ite e, e tuhaa iti roa teie ia faaauhia i te milioni taata o te mata‘ita‘i mai nei, o te faaroo e o te tai‘o atu i te mau parau i parauhia i roto i teie nei amuiraa.

Oia mau, te mihi nei tatou i to tatou peresideni here o Gordon B. Hinckley. Tera râ, e feia maitai a‘e tatou na roto i ta’na faaururaa. Ua puai a‘e te Ekalesia na roto i ta’na arata‘iraa. Inaha, e vahi maitai roa‘e te ao nei no teie nei taata faatere mai ia peresideni Gordon B. Hinckley.

Te hinaaro nei au e paraparau rii no ni‘a i to tatou Peresideniraa Matamua Apî.

Ua mataro maitai au i te peresideni Monson no te hoê taime maoro. E taata aito oia i Iseraela o tei faatoro‘a-a‘e-na-hia ia peresideni i ni‘a i teie Ekalesia. Ua matarohia oia no ta’na mau aamu e mau parabole faatafifi mana‘o area râ, o tatou o tei matau ia’na ua ite tatou e, ua riro to’na oraraa ei hoho‘a no te ohipa e ei hi‘oraa maitai no teie nei mau aamu. Noa’tu e mau parau haapopou teie ia’na, ua ite e ua faahanahana e rave rahi feia faufaa e te puai o te ao nei i to’na paari rahi, e penei a‘e, no reira te feia riirii e pii ai ia’na e, e hoa.

I to’na mafatu, e taata maitai e te aroha noa te peresideni Monson. Ua riro ta’na mau parau e ta’na mau ohipa ei hi‘oraa no to’na tau‘araa i te hoê.

E taata paari, e te ite e e taata pae varua te peresideni Eyring. Aita oia i ite-noa-hia e i faatura-noa-hia i roto i te Ekalesia i te feia atoa râ e ere i ta tatou nei haapa‘oraa. Ia paraparau ana‘e oia, e faaroo te mau taata atoa. Ua faarahi oia i te roo o te i‘oa Eyring.

Ua matau vau i te peresideni Uchtforf i to’na taviniraa ei Peresideni Area no Europa. I to‘u ihoa farereiraa ia’na, ua ite au i roto ia’na te hoê taata o tei î hohonu i te varua e i te hoê paari rahi. Ua ite au e, ua tau‘a mai te Fatu ia’na. A piti ahuru ma toru matahiti i teie nei, ua faahanahanahia vau i to‘u faataeraa i te piiraa a te Fatu ia tavini oia ei peresideni tĭtĭ i Frankfort, i te fenua Heremani. A mata‘ita‘i ai au ia’na i teie mau matahiti i ma‘iri, ua ite au e, ua manuïa te mau mea’toa o ta’na i arata‘i mai. Tei pihai iho te Fatu ia’na. Ia feruri au i te Peresideni Uchtdorf, e puta mai e piti parau i roto i to‘u feruriraa: alles wohl – e parau heremani te reira no te parau ra e, « e mea maitai te mau mea’toa. »

Ua Tau‘a te mau pĭpĭ mau a Iesu Mesia i te hoê. Ua riro Iesu Mesia ei hi‘oraa maitai rahi mau no tatou. Ua haaatihia Oia e te naho‘a rahi e ua aparau i te tauasini tera râ, ua tau‘a Oia i te hoê. « I haere mai hoi te Tamaiti a te taata e imi e faaora i tei mo‘e ra, »1 teie Ta’na i parau. « O vai ïa taata i ŏ outou nei, hoê hanere a’na mamoe, ia mo‘e ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva ti‘ahapa i te medebara ra, a haere a imi ai i tei moe ra, e ia itea’tu ? »2

E tano atoa teie nei haapiiraa no te taato‘a o te pee Ia’na. Ua faauehia tatou ia imi i te feia o tei mo‘e. Titauhia tatou ia riro ei tia‘i no to tatou mau taea‘e. Aita e ti‘a ia tatou ia haapa‘o-ore i teie nei faaueraa tei horo‘ahia mai e to tatou Faaora. E mea ti‘a ia tatou ia tau‘a i te hoê.

I teie mahana te hinaaro nei au e a‘o atu ia outou no ni‘a i tei mo‘e ra – ua mo‘e vetahi no te mea e mea taa ê ratou, vetahi no te mea e mea paruparu e vetahi ra no te mea ua hahi ê ratou.

Ua mo‘e vetahi no te mea e mea taa ê ratou. E mana‘o ratou e, no te mea e ere ratou i to teie. Penei a‘e no te mea e mea taa ê ratou, e ite ratou ia ratou iho i te hahi-ê-raa i rapae i te nana. E hi‘o paha ratou, e ohipa paha ratou, e e paraparau taa ê paha ratou i te feia e haaati ra ia ratou e i te tahi mau taime e ani ratou i haapa‘o ratou i te mea o te ore e oti ia ratou ia haapa‘o. Ua faaoti ratou e, aita ratou e hinaarohia mai.

Ei tu‘atiraa i teie nei mana‘o hape o te ti‘aturiraa hape ïa e, e mea ti‘a i te mau melo atoa o te Ekalesia ia riro ei hoê â hoho‘a, ia aparau mai te reira atoa. Aita te Fatu i ooto i te fenua nei mai te hoê pŭpŭ faata‘i manahune no te haafaufaa i te feia riirii roa o te ao nei. E mea faahiahia te mau mauihaa upa atoa ia faaohipahia i roto i te nehenehe o te hoê pehe. E mea taa ê te mau tamarii atoa a te Metua i te Ao ra i roto i te tahi mau faito, tera râ, e nehenehe tata‘itahi to ratou iho ia amuihia i roto i te hohonu e i te faufaa o te taato‘araa.

Teie huru rau i roto i te hamaniraa iho o te hoê ïa fafauraa e mea nahea te Fatu ia haafaufaa i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii. Aita Oia e arue i te hoê i‘o rahi atu i te tahi area râ, « ua anihia ratou atoa e Ana ia haere mai Ia’na ra, e ia rave i To’na ra maitai ; e aita roa oia e faaore i te hoê tei hinaaro Ia’na ra, te taata ereere e te uo‘uo, te tĭtĭ e te ti‘amâ, te tane e te vahine… hoê ana‘e ti‘araa i mua i te Atua ».3

Te haamana‘o nei au i to‘u tamarii-rii-raa, te vai ra te hoê tamaiti paari a‘e e huma i te pae tino e i te pae aehuehu. E fifi oia ia paraparau e ia haere. E faa‘oo te mau tamaroa ia’na. E faahaehae e e faaoo ratou ia’na e i te tahi mau taime e ta‘i teie tamaiti iti.

Te faaroo noa nei â vau i to’na reo: « Eita outou i te mea maitai i ni‘a ia‘u », o ta’na ïa e parau. E noa’tu ra, e haamaamaa ratou ia’na e e parau i te mau parau tano-ore ia’na.

I te hoê mahana, aita e ti‘a ia‘u ia faaoroma‘i. Noa’tu e e hitu noa to‘u matahiti, ua horo‘a mai râ te Fatu i te itoito ia‘u ia paruru i to‘u nei mau hoa.

« Eiaha outou e tape‘a noa’tu i ni‘a ia’na », o ta‘u ïa parau ia ratou. « A tire na i te faa‘oo ia’na. Ia riro outou ei mea maitai. E tamarii oia na te Atua ! »

Ua faaea to‘u mau hoa e ua haere ê atu.

Ua feruri au i taua taime ra e haama anei au i te mea e riro to‘u auhoaraa ia ratou i te faainohia. Area râ, ua tupu te pato‘iraa. Mai taua mahana mai â, ua hoa roa matou. Ua faaite ratou i te aroha rahi i teie tamaiti. Ua riro ratou ei mau taata maitai a‘e. I to‘u iteraa, aita ratou i faa‘oo faahou ia’na.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ahiri a‘e e aroha rahi atu â tatou i te feia taa ê i to tatou nei huru e haamatara te reira e rave rau mau fifi e te oto i roto i te ao nei i teie mahana. E mea papû e, e faariro te reira i to tatou mau utuafare e i te Ekalesia ei mau vahi mo’a a‘e e ei vahi no te ra’i.

Ua mo‘e vetahi no te mea ua paruparu ratou. E mea ohie ia ite i te îraa. Na roto i te mau faateimaharaa e te mau titauraa o to tatou nei tau e i te mau fifi o ta tatou e ‘aro nei i teie mahana, no reira iho â ïa tatou e rohirohi ai. Rave rahi te tarapape te aau no te mea aita i rae‘ahia ia ratou to ratou huru teitei. E mana‘o vetahi e, e mea paruparu roa ratou no te tauturu. No reira ia tere te nana i mua, ma te iti, e ma te ite-ore-hia, e hahi ê atu vetahi.

E rohirohi e e paruparu vetahi i te hoê taime. Mai te mea ra e, ua rahi atu to‘u rohirohi i teie nei i to‘u vai apîraa. Ua ite Iosepha Semita, Brigham Young, oia’toa Iesu Mesia i te auraa o te rohirohi. Aita vau e hinaaro i te haafaufaa-ore i te teimaha o ta te mau melo o te Ekalesia e amo nei i ni‘a i to ratou mau tapono aita’toa vau e hinaaro nei i te faaiti i te mau ‘aroraa i te pae emotionare e i te pae varua o ta ratou e faaruru nei. E riro teie i te faateimaha e e mea pinepine i te riro ei mea fifi roa ia amo.

Tera râ, te vai nei to‘u iteraa papû no ni‘a i te mana no te faaapîraa o te evanelia a Iesu Mesia. Ua poro te peropheta Isaia e, « te horo‘a nei te Fatu i te itoito no te matapouri ; e te faarahi nei Oia i te eta‘eta no tei paruparu ra ».4 Ia rohirohi au, e haamana‘o vau i te mau parau a te peropheta Iosepha Semita e:

« E ere anei i te mea ti‘a ia tatou ia haere â i roto i te hoê ohipa rahi roa mai teie te huru ? A haere i mua e eiaha râ ia haere i muri. A rohi e au mau taea‘e e ; a haere â, a haere â e tae noa’tu i te taime e upooti‘a’i ra ! A tuu atu na ia oaoa to outou mau aau, e ia oaoa rahi roa. Ia tupu mai te reo himene no te fenua nei…

« … Ia arue te mau uru raau e te mau tumu raau no te aua ra i te Fatu… e ia tuo roa mai te mau tamaiti tamaroa atoa a te Atua no te oaoa rahi ! »5

No outou e te mau melo o te Ekalesia o teie e feaa nei no te mau mana‘o ti‘a-ore. Te taparu nei au ia outou ia haere i mua, ia rave itoito i te ohipa, e ia tura‘i â. Noa’tu e e ite outou e nehenehe outou e tuu mai i teie itoito iti, te hinaaro nei te Ekalesia ia outou. Te hinaaro nei te Fatu ia outou. A haamana‘o e ma‘iti pinepine te Fatu « i te mau mea paruparu o te ao nei » no te rave faaoti i Ta’na mau opuaraa.6

I te feia paruparu atoa, a tuu i te mau parau faaitoito a te Faaora ia tamahanahana ia outou, « e haere mai outou Ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e Na‘u outou e faaora ».7 E ti‘aturi ana‘e tatou i teie nei fafauraa. E faaî te mana o te Atua i to tatou varua e i to tatou tino i te puai e i te itoito. Te ani u‘ana nei au ia outou ia imi i teie haamaitairaa no ô mai i te Fatu ra.

A haafatata’tu Ia’na e e haafatata mai Oia ia outou no te mea ua fafau mai Oia e, « o te feia râ e ti‘aturi ia Iehova, e noaa ïa te eta‘eta apî ; e pee ratou i ni‘a mai tei ni‘a i te pererau o te aeto ra ; e horo ratou, e e ore e rohirohi, e haere râ hoi ratou, e e ore e matapourihia ».8

Ia faaite tatou i to tatou tau‘araa i te feia o tei paruparu, titauhia tatou ia « aupuru i te feia paruparu, ia faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaeta‘eta i te mau turi avae paruparu ra ».9 E mea ti‘a i te mau feia faatere o te Ekalesia ia aereere i te mau ta‘oti‘araa o te mau taata tata‘itahi area râ, ia faaohipa i te mau melo no te faaite i to ratou puai e i to ratou mau paari. E haapii e e aupuru te feia faatere eiaha râ ia hau atu te hororaa eiaha ia rahi a‘e te ohipa i te puai.10

A haamana‘o, i te tahi mau taime, te feia o tei haamata ma te vitiviti-ore e faaoti ratou ma te vitiviti roa.

Ua mo‘e vetahi no te mea ua hahi ê ratou. Maori râ na te Fatu, ua rave paato‘a tatou i te mau hape. Te uiraa e ere ïa e e hahi e e topa roa’tu tatou teie râ, nahea tatou ia pahono ? Vetahi, i muri mai i te raveraa i te hape e hahi ê atu i te nana. E mea pe‘ape‘a mau. Ua ite anei outou e, ua riro te Ekalesia ei vahi no te feia parau-ti‘a-ore ia amui – noa’tu to ratou mau paruparu atoa – ia riro ei feia maitai atu ? I te mau Sabati atoa i roto i te mau fare pureraa atoa i te ao atoa nei, e farerei tatou i te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii tahuti e te paruparu, o te amui nei na roto i te autaea‘eraa e i te aroha i te rohiraa ia riro mai ei mau feia maitai a‘e, ia haapii no ni‘a i te Varua, e ia opere i te faaitoitoraa e i te patururaa ia vetahi ê. Aita vau i ite na i te tahi noa’tu mau tapa‘o i ni‘a i te uputa o te fare pureraa e, « eiaha e tomo: No te feia parau-ti‘a noa ».

No ta tatou mau hape, e hinaaro roa tatou i te Ekalesia a te Fatu. I reira Ta’na mau haapiiraa faaora e haapiihia’i e i reira Ta’na mau oro‘a faaoraraa e ravehia’i. Te faaitoito mai nei te Ekalesia ia tatou ia riro ei mau taata maitai a‘e e ei mau taata oaoa a‘e. E vahi atoa te reira no te tuuraa ia tatou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê.

Ua ite te Fatu e te rave nei tatou i te mau hape. No reira Oia i mauiui ai no ta tatou mau hara. Hinaaro Oia ia tatou ia tamata faahou e ia tutava i te raveraa i te mea maitai a‘e. Te vaira te oaoa o te mau melahi a te Atua ra, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.

Ia outou na o tei hahi ê no te mea ua faainoinohia outou, e nehenehe anei outou e tuu i to outou mauiui e i to outou riri i te hiti ? E hinaaro anei outou e faî i to outou aau i te here ? Te vai nei te hoê vahi no outou i ô nei. A haere mai, a amui mai i roto i te nana, a haamau na i to outou paari, ta outou mau taleni, e to outou mau aravihi. E maitai roa outou e e haamaitaihia vetahi na roto i to outou hi‘oraa maitai.

I te feia o tei hahi ê no te taa-ore-raa i te mau haapiiraa, aita matou e tatarahapa no te parau mau. Eita matou e huna i te haapiiraa tei horo‘ahia ia outou e te Fatu Iho. No teie nei parau tumu, eita matou e haafifi.

Ua maramarama vau e, aita vetahi feia e faarii nei i te parau haapiiraa. E haere roa ratou i te parau i te reira e e mea maamaa. Area râ, e faahiti atu vau i te mau parau a te Aposetolo Paulo o tei parau e, i te tahi mau taime, e riro te mau mea o te pae varua ei mea maamaa i te taata nei. No reira, « e paari rahi hoi to te mea maamaa a te Atua nei, i to te taata nei paari ».11

I to’na ti‘araa mau, na te Varua e heheu mai i te mau mea o te pae Varua. « E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e farii mai i ta te Varua o te Atua ra: e mea maamaa ïa ia’na: e ore hoi oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua ».12

Te faaite papû nei matou e, tei te fenua nei te evanelia a Iesu Mesia i teie mahana. Ua haapii Oia i te mau parau haapiiraa a To’na Metua, « o tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i Ta‘u e haapii nei e na te Atua, e Na‘u iho ».13

Ua ite au e te tau‘a nei outou i ta outou i here. A faaitoito atu, a tavini atu, e a paturu atu ia ratou. A here ia ratou. A faaite i te maitai i ni‘a ia ratou. I te tahi mau taime, e ho‘i mai ratou. Area te tahi pae ra, eita ïa e ho‘i faahou mai. Tera râ, ua rave tatou i ni‘a ia tatou iho, oia te i‘oa o Iesu Mesia.

I te feia atoa e noho ra i ni‘a i teie fenua nehenehe roa, te pii hua nei to‘u reo e te faaite papû nei au i to‘u iteraa papû e te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia, to tatou Faaora e Arii ! Ua faaho‘i faahou mai Oia i te parau mau e i Ta’na evanelia na roto i te peropheta Iosepha Semita. Te paraparau nei Oia i Ta’na mau peropheta e aposetolo. O te peresideni Thomas S. Monson te faatahinu a te Fatu e te arata‘i nei Oia i Ta’na Ekalesia i teie mahana te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mataio 18:11.

  2. Luka 15:4.

  3. 2 Nephi 26:33.

  4. Isaia 40:29.

  5. PH&PF 128:22-23.

  6. PH&PF 1:19.

  7. Mataio 11:28.

  8. Isaia 40:31.

  9. PH&PF 81:5.

  10. PH&PF 10:4.

  11. 1 Korinetia 1:25 ; hi‘o atoa irava 18.

  12. 1 Korinetia 2:14.

  13. Ioane 7:17.