2008
Te faaroo o to tatou Metua
Me 2007


Te faaroo o to tatou Metua

Eiaha te haapa‘oraa e haamauhia ia au i tei au i te mau taata aore ra ia au i te te mau peu tumu a to tatou mau tupuna, i tei au râ i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

Maite mea ra ua haamaitaihia tatou e te pehe navenave a te Pŭpŭ Himene no Roto Miti.

E au mau taea‘e e au mau tuahine e mau hoa, te oaoa nei au i te ti‘araa i mua ia outou i teie mahana, te fariiraa i te piiraa faufaa rahi no‘u iho ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ia tai‘ohia ei hoê i rotopu ia outou.

Te haamana‘o nei au i to‘u huru matamua a farii ai au i teie piiraa hanahana a te Fatu no te taviniraa ei melo apî i roto i te Peresideniraa Matamua o teie Ekalesia – Ua î roa vau i te oaoa. E mai reira mai ua haapii au i te mau faito apî o te mau parau ra, te haehaa, te aau mehara, e te faaroo.

E nehenehe au e faaite atu ia outou e aita roa te hoê taata i hitimaue a‘e nei no to‘u piiraa o ta‘u mau tamarii e ta‘u mau mootua.

I roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, aita tatou e imi nei e aita atoa e pato‘i nei i te mau piiraa no o mai i te Atua ra na roto i te mau reni faaûruhia o te autahu‘araa. Te pure nei au i te Atua ia horo‘a mai i te puai ia‘u e te aau ite no te rave-itoito-raa i teie piiraa mai To’na hinaaro e Ta’na opuaraa.

Te mihi nei tatou i te peresideni Gordon B. Hinckley. Na ta’na hi‘oraa no teie ohipa rahi e haamaitai noa ia tatou.

Te oaoa nei au i te faufaa no te ohiparaa i pihai iho i te peresideni Monson. Ua matau vau ia’na e rave rahi matahiti. E taata teie tei farii i te mau horo‘araa e te mau taleni maere mau. E peropheta oia no te Atua. To’na faaroo e to’na aau here e parare ïa i te mau fenua atoa, te mau reo atoa e te mau nunaa atoa.

Te oaoa nei au i te taviniraa e o peresideni Eyring, o ta‘u i here e ta‘u e faatura nei ei hoê feia faatere rahi e ei orometua haapii i roto i te basileia o te Atua.

I te taime a haaputuputu ai te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i roto i te piha teitei o te hiero no Roto Miti no te patururaa i te peresideni Monson ei 16raa o te Peresideni no te Ekalesia, ua maere au i te ite faahiahia, te paari, e te varua o te feia i faaati ia‘u. Ua faaite papû mai te reira ia‘u i to‘u iho rava‘i-ore-raa. Te faahiahia nei au i teie mau tane o te faaroo rahi. Te mauruuru nei au no te horo‘a-raa-hia mai ia‘u ia amo i to‘u rima no te patururaa e te fafau nei au ia turu ia ratou. Ua here au e te paturu nei au ia Elder Christofferson, ei melo apî no te Tino Ahuru Ma piti.

A pii ai te Fatu ia Frederick G. Williams ei tauturu no te peropheta Iosepha Semita, ua faaue Oia ia’na « ia haapa‘o maitai ; a ti‘a noa mai i roto i te toro‘a ta‘u i faataa no oe na ; a aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».1 Te ti‘aturi nei au e, ua au teie parau a’o no te feia atoa tei farii i te mau piiraa no te tavini i roto i te basileia o te Atua, e no‘u atoa i teie pu‘e tau o to‘u oraraa.

E peropheta no te Atua e to tatou peresideni

Te hinaaro nei au e parau i te tahi parau rii no te peresideni Thomas S. Monson. I te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere mai te peresideni Monson i te hoê amuiraa retioni i Hambourg, Helemani, e ua oaoa vau i te arata‘iraa ia’na. E haamana‘oraa faahiahia mau to te peresideni Monson e ua aparau maua no te mau Feia Mo‘a no Helemani – Ua maere au no to’na haamana‘o-maitai-raa.

Ua ani mai te peresideni Monson no te taea‘e Michael Panitsch, hoê peresideni tĭtĭ tahito e i muri mai ei patereareaha tei riro hoê o te mau pionie itoito no te Ekalesia i Helemani. Ua parau atu vai ia’na e ma‘i rahi to te taea‘e Panitsch, ua paruparu, e aita e nehenehe ia’na ia amui mai i roto i ta matou pureraa.

Ua ani mai te peresideni Monson e nehenehe anei ia maua e haere e farerei ia’na.

Ua ite au e na mua rii noa a‘e i to’na tere i Hambourg, ua tapuhia te avae o te peresideni Monson e aita e nehenehe ia’na e haere ma te mauiui-ore. Ua faaite atu vau ia’na e te noho nei te taea‘e Panitsch i te pae o te tahua o te hoê fare teitei e aita e e‘a hivi [ascensseur]. E titauhia ia maua e pa‘iuma i te e‘a no te haere e farerei ia’na.

Tera râ ua onoono te peresideni Monson. E ua haere maua.

Te haamana‘o nei au e mea fifi mau no te peresideni Monson i te pa‘iuma i teie mau e‘a. E pa‘iuma oia i te tahi mau e‘a e i muri iho e faaea e ia tamărû i te rohirohi. Aita oia i amuamu a‘e, e aita oia e ho‘i i muri. No te mea ho‘i e mau aroaro teitei to teie fare, e mana‘ohia e aita e hopearaa to te mau e‘a, tera râ ua tamau maite ma te oaoa te peresideni Monson e ua tae maua i te nohoraa o te taea‘e Panitsch i te pae o te tahua.

I to maua taeraa’tu, ua tupu te hoê farereiraa faahiahia mau. Ua haamauruuru te peresideni Monson ia’na no to’na itoito i te taviniraa e te fariiraa ia’na ma te ataata. Na mua a‘e maua e ho‘i ai, ua horo‘a oia ia’na i te hoê haamaitairaa autahu‘araa faahiahia mau.

Taa‘e atu te taea‘e Panitsch, te utuafare iho, e o vau nei, aita e taata ê atu tei ite i teie huru itoito e te aroha.

E nehenehe i te peresideni Monson i te ma‘iti i te haamaha i te rohirohi i ropu i ta matou mau apooraa roa e te pinepine. E nehenehe ia’na e ani e haere e mata‘ita‘i i te mau vahi haviti o Hambourg. Ua feruri pinepine au i te nehenehe o taua ohipa ra, oia hoi, i roto i te mau vahi haviti atoa o te oire, te vahi ta’na i hinaaro ia hi‘o hau atu i te tahi, o te hoê ïa taata paruparu e te pohe ma‘i, melo no te Ekalesia tei tavini maitai i te Fatu ma te haehaa.

Ua haere te Peresideni Monson i Hambourg no te haapii e no te haamaitai i te nunaa o te fenua, e o ta’na ïa i rave. Tera râ, ua faatumu atoa to’na mana’o i ni‘a i te taata, to tera io‘a e to tera io‘a. E mea aano e te atea to’na iteraa no te haroaroa i te mau mea rau o te hoê Ekalesia o te ao nei, noa’tu râ, ua î atoa oia i te aroha no te haapa’o i te hoê.

A parau ai te Aposetolo Petero no Iesu, tei riro na ei hoa e ei orometua no’na, ua horo‘a mai oia i teie faaiteraa ohie roa: « [Oia] o tei hamani maitai haere ra ».2

Ua farii atoa vau a parauhia’i i te reira no te taata o ta tatou i paturu i teie mahana ei peropheta na te Atua.

Te faaroo o to tatou hui metua

Te faahiahia nei au i te huru o te mau melo o te Ekalesia tei taa‘e to te tahi i to te tahi. No roto mai outou i te mau huru faito oraraa atoa – te mau huru hiro‘a tumu atoa, te mau huru reo atoa, te mau huru tereraa politita atoa, e te mau huru peu faaroo atoa.

No te rauraa o te mau iteraa o te oraraa, ua tupu mai i roto ia‘u te feruriraa i ni‘a i te hoê parau poro‘i o te hoê o ta tatou mau himene, « Faith of Our Fathers » [Te Faaroo o to Matou mau Metua]. I roto i te faaho‘iraa, ua faahiti-faahou-hia teie mau parau: « Te faaroo o to matou mau metua, te faaroo mo‘a, e haapa‘o maite matou ia oe e tae noa’tu i te poheraa ! »3

Te faaroo o to tatou huimetua – e mea au roa na‘u tera parau.

No te mau melo e rave rahi o te Ekalesia, te faahaamana‘o nei teie mau parau i te mau pionie itoito tei faaru‘e i te hinuhinu o to ratou mau fare a tere ai na ni‘a i te pereoo tavere e te haere-avae-raa e tae roa’tu i te peho no Roto Miti Rahi. Ua here au e te faahanahana nei au i te faaroo e te itoito o teie mau melo matamua o te Ekalesia. I taua taime ra, te ora ra ïa to‘u mau tupuna i tera pae mai i te moana. Aita hoê o te reira mau tupuna to‘u i rotopu ia ratou o tei ora na i Nauvoo e aore ra i Winter Quarters, e aita hoê i ratere na roto i te mau mou‘a. Tera râ, i roto i to‘u ti‘araa melo no te Ekalesia, te titau nei au ma te mauruuru e te haapeu i teie faufaa ai‘a pionie na‘u atoa.

I roto atoa i te reira oaoa, te titau nei au i te mau faufaa ai‘a o te mau pionie o te Ekalesia no teie tau apî o teie mau mahana e ora nei i roto i te mau fenua atoa, e to ratou iho aamu no te tuutuu-ore, no te faaroo, e no te tusia, ua riro ïa ei mau irava apî hanahana no te pŭpŭ himene rahi o te mau mahana hopea nei no te basileia o te Atua.

A hi‘ohi‘o ai to‘u iho utuafare i te parau ra « te faaroo o to tatou hui metua », e mea pinepine te haapa‘oraa Lutera i te puta mai i roto i te feruriraa. Mai tera u‘i e tera u‘i, no roto to matou mau tupuna i taua haapa‘oraa ra. Oia mau, aita i maoro a‘e nei ua itehia i ta‘u tamaiti i te hoê o to matou reni tupuna e tuati atu ia Martin Luther iho.

Te faahanahana nei e te faatura nei tatou i te mau taata atoa no te mau haapa‘oraa atoa, noa’tu te vahi e te tau o to ratou nohoraa, e te here nei i te Atua, noa’tu e aita i farii i te îraa o te evanelia. Te faateitei nei tatou i to tatou mau reo i te mauruuru no ta ratou mau ohipa e to ratou itoito. Te tauahi nei tatou ia ratou ei mau taea‘e e ei mau tuahine, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ao ra.

Te ti‘aturi nei tatou e, e ti‘araa faufaa no te taata ia haamori « i te Atua Mana-Hope mai te au i to tatou iho hinaaro, e ia horo‘a i te reira fanaoraa i te mau taata atoa, ia vaiiho ia ratou ia haamori noa’tu te huru, te vahi, e te mea ta ratou i hinaaro ».4

Te vai ra anei e rave rahi faaroo e te mau peu tumu a to tatou hui metua

A tupu ai i te rahi na te ao atoa nei te Ekalesia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai – i teie nei ua hau i te 13 milioni melo – e aura aano to te parau ra « te faaroo o to tatou hui metua ». No te tahi pae, e au te reira i te parau no te faufaa ai‘a o to ratou fetii i roto i te rahiraa hanere faaroo Keretetiano ; no te tahi ra, e au ïa te reira i te parau no te faaroo e te mau peu tumu no te mau pae fenua Arapia mâ, Asia mâ, e aore ra Afirita mâ.

Ua ora na vau i te rahiraa o to‘u oraraa i roto i te mau tuhaa fenua o te ao nei e mea iti roa te mau melo no ta tatou Ekalesia. I te reira mau tau, ua haapii noa na vau e, te feia e faaroo i te evanelia tei faaho‘ihia mai, e maere ratou i te reira – e rave rahi e hinaaro i te amui mai i te Ekalesia. Tera râ aita ratou e hinaaro e faaau-ore i to ratou mau tupuna ; te mana‘o nei ratou e mea ti‘a ia ratou ia faatura i te haapa‘oraa o to ratou mau metua.

Te haamana‘o nei au i to‘u taure‘are‘araa, i te hoê saabati, ua ite au i te hoê utuafare apî i ta matou fare pureraa – hoê metua vahine apî e e piti tamahine. Aita i maoro roa ua bapetizohia ratou e toru e ua riro mai ei melo no te Ekalesia.

Ua ite maitai au i te aamu no to ratou faafariu-raa-hia, no te mea te tamahine matahiapo o Harriet te i‘oa, ua riro mai i muri iho ei vahine na‘u.

Aita i maoro a‘e nei ua pohe te tane a te metua vahine o Harriet, o Carmen, e i roto te reira area taime, ua anaanatae oia i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I muri iho i te tai‘oraa i te buka fafau, ua ite o Carmen e ta’na nau tamahine e, e parau mau te Ekalesia e ua faaineine i te mau mea no te bapetizoraa.

Tera râ, a parau ai o Carmen i to’na metua vahine no teie faaotiraa, ua maemae roa to’na mama. Ui mai nei oia e, « nahea oe i te haapa‘o-ore-raa i te faaroo o to oe hui metua ? »

E ere te metua vahine ana‘e o Carmen tei pato‘i i te reira opuaraa. O Lisa, te tuahine paari o Carmen o tei horuhoru i te reira parau apî. E mărû roa paha te parau horuhoru. E riri rahi to’na.

Ua parau o Lisa e, e haere oia e farerei i teie mau misionare apî e e parau ia ratou e, mea hape mau ratou. Ua haere oia i te fare pureraa e ua farerei i te mau misionare, e, ua ite outou, ua bapetizo-atoa-hia o Lisa.

E te mau matahiti i muri mai, ua farii atoa te metua vahine o Carmen i te hoê iteraa papû no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai i ni‘a i te fenua nei. I te hoê mahana ua parau oia i ta’na mau tamahine e ta’na mau mootua e, « te hinaaro nei au e hoê â to tatou ra‘i ». I te 70raa o to’na matahiti, ua tomo mai oia i roto i te pape no te bapetizoraa e ua riro ei melo no te Ekalesia.

Te faaroo a to tatou mau metua

No reira, eaha ïa te faaroo a to tatou mau metua ? O te haapa‘oraa anei o to tatou mau metua, mau metua tupuna e a to tatou mau metua tupuna i raro mai ?

Eaha te faaroo o to tahito na mua’tu ia ratou ? Eaha ta Aberahama, ta Isaaka e ta Iakoba ? E ere anei ratou to tatou mau metua ? E ere anei ratou no te utuafare no Iseraela ? Eaha ta Noa e Enoka e to tatou mau metua matammua, o Adamu e o Eva ?

Eaha ta te Faaora e ta’na mau pipi o tei pee ia’na ?

Ua vai noa te faaroo a to tatou Metua i te Ao ra mai te haamataraa o te tau, na mua a‘e na i te hamani-raa-hia te ao nei. Ua faaite o Ioane te Heheu parau i te hoê tama‘i rahi i te ra‘i ra.5 Te tumu no te ti‘amâraa morare, mai te reira i teie mahana. Te feia atoa o tei ora na i te fenua nei o ratou tei aro ia Satane e o tei ti‘a i pihai iho i te Tamaiti e te Metua. Inaha aita anei tatou e horo‘a i to tatou haapa‘oraa i te Atua to tatou Metua i te Ao ra ?

Ei mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia, « te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoi ».6 E « te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».7 Te ti‘aturi nei tatou i te faanahoraa no te oaoa, te faanahoraa ti‘a-faahou-raa, te faanahoraa no te faaoraraa, i reira te mau tamarii a te Atua e farii ai i te mau iteraa rau no te tahuti nei e ia ho‘i atu i mua i te aro o te Metua – te hoê faanahoraa faahiahia mau o tei haamauhia na mua a‘e te hamani-raa-hia o teie nei ao.

O teie te faanahoraa e te faaroo a to tatou mau Metua !

Te faaite papû nei au e te parau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia o tei faaho‘ihia mai o te faaroo ïa a to tatou Metua i te Ao ra. O Ta’na parau mau tei heheuhia mai i Ta’na mau tavini te mau peropheta mai te tau no te metua Adamu e tae mai i to tatou tau. Ua fâ mai te Metua e te Tamaiti ia Iosepha Semita no te faaho‘i-faahou-raa mai i te faaroo a to tatou mau Metua i ni‘a i te fenua nei, eita e iriti-faahou-hia. Ua hinaaro te Atua ia farii Ta’na mau tamarii atoa i te reira, taa‘e noa’tu to ratou huru, ta ratou hiro‘a tumu e aore ra ta ratou peu tumu. Eiaha te haapa‘oraa e haamauhia ia au i tei au i te mau taata aore ra ia au i te te mau peu tumu a to tatou mau tupuna, i tei au râ i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra.

Ua riro te heheuraa tamau ei ohipa tumu no teie haapa‘oraa. Ua riro te pure matamua a Iosepha Semita ei iteraa papû puai no te reira. Ua riro te heheuraa ei avei‘a no te tapea noa ia tatou ia haapa‘o noa i te hinaaro e te faaroo o to tatou Metua i te Ao ra

Ua here to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii. E faaroo Oia i te mau pure a to tei haehaa e tei haavare ore o te fenua atoa, te reo atoa e te nunaa atoa. E horo‘a Oia i te maramarama i te feia e imi Ia’na e faatura Ia’na e ua hinaaro i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Te oaoa nei tatou i te faaiteraa e, tei te fenua nei te faaroo a to tatou Metua i teie mahana.

Te ani nei matou i te mau taata atoa i ni‘a i teie paraneta nehenehe ia tamata i Ta’na parau haapiiraa e ia ite e ere anei i te mea monamona e te au maitai e te faufaa. Te ani nei matou i te feia aau tae ia haapii i teie parau haapiiraa e ia ani i to ratou Metua i te Ao ra e ere anei i te parau mau. Ia na reira ratou, e ite te taato‘araa, e au, e ia haere i roto i te faaroo mau o to ratou Metua, na te reira hoi faaroo i faaoti i te mau mea atoa ra.8

Teie ta matou parau poro‘i i to te ao nei.

Te faaite nei au i te iteraa hanahana i te vai-mau-raa o te Atua te Metua ; Ta‘na Tamaiti, o Iesu Mesia ; te Varua Maitai ; e te mau peropheta ora e mau nei i te mau taviri, o tei hee mai i roto i te monoraa mutumutu ore mai ia Iosepha Semita e tae mai ia Thomas S. Monson i teie mahana. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 81:5.

  2. Te Ohipa 10:38.

  3. Hymns, no. 84.

  4. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:11.

  5. Hi‘o Apokalupo 12:7-9.

  6. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:1.

  7. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:3.

  8. Hi‘o Mataio 9:22.