2008
Haamaitai-rahi-hia
Me 2007


Haamaitai-rahi-hia

Ua haapuaihia to tatou mau iteraa papû. Te ti‘aturi nei au e, ua rahi atu to tatou hinaaro ia ora i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia.

Hōho’a
President Thomas S. Monson

E rave rahi tau to’u taeraa i roto i te amuiraa. Te feruri nei râ vau e, aitâ vau i farii a‘e nei i te hoê iteraa e, ua haamaitai-rahi-hia tatou mai tei teie pureraa. Ua faaroo iho nei tatou i te mau parau poro’i nehenehe vitiviti mai roto mai i te mau taata a’o e rave rahi, tera râ, ua tatara mai ratou tata’itahi i te hoê tumu parau faufaa roa. Ua rau te mau mea ta tatou i farii i teie mahana no ni‘a i te faaroo, te here, e te a‘oraa. A tamau ana‘e i te reira mau mea i roto i to tatou oraraa.

E te taea’e Ballard, e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei ua tapeahia ta’u vahine i roto i te fare ma’i. Ua papa’i mai oia i te hoê parau faaara i te mau tamarii: « E te mau tamarii here e, eiaha e vaiiho ia papa ia tapea i te umu uira » – e te vai ra hoê eta i muri i te ta’o hopea nei, « e aore ra, i te umu, e aore ra, i te matini tamâ au’a, e aore ra, i te matini tamaro ». Te haamarii nei au ia tuu faahou i te tahi atu mau mea i roto i teie tabula.

Ia’u i mana’o, o te taea‘e Uchtdorf tei parau e, « Te faaite nei outou i mua i te amuiraa i teie mahana i te mau mea ta to outou metua vahine i vaiiho mai. Eaha te paraparau no te pae o to outou metua tane ? » No reira, e opani au i teie mana’o ma te faahiti i te tahi parau iti no te pae o to‘u metua tane.

No te fenuaSuede mai to’u metua tane, e ta’na vahine, no te fenua Peretane ïa. I matau raua i ni‘a i te pahi e fano i teie fenua. Ua tia’i oia ia paari mai taua tamahine ra e i muri iho ua ani atura ia faaipoipo ia’na. Ua faaipoipohia raua i roto i te hiero no Roto Miti, e ua papa’i oia i roto i to’na buka aamu e, « Teie te mahana oaoa roa a‘e o to‘u oraraa. Ua faaipoipohia ta’u here e o vau nei no teie tau e no te tau e a muri noa’tu i roto i te hiero mo’a ».

E toru mahana i muri mai, i te 23 no Eperera 1898, ua papa’i oia e, « Ua tere au na ni’a i te pereoo auahi mai Rio Grande Western Depot no te haere i te fenua Scandinavie, i tonohia hoi au i reira no te hoê tau misionare ». Teie oia e haere nei i te fenua Suede, ma te faaru’e mai i ta’na vahine e toru ana‘e mahana te faaipoipo-raa-hia.

Ua papa’ihia ta’na buka aamu i te penitara, e ua tae mai te reira i roto i to’u rima mai roto mai i to’u « tonton” tei ma’iti ia‘u no te farii i te buka aamu o to’na metua tane. Te mau parau faahiti-pinepine-hia i roto i te reira buka aamu teie ïa, « Ua rari to‘u avae ». Te parau nehenehe roa a’e râ maori râ ïa: « I teie mahana ua haere maua i ô Jansson mâ. Ua farerei maua i te tuahine Jansson. Ua faaineine oia i te hoê tamaaraa maitai roa na maua. E tuahine utuutu maa ite teie ». E i muri iho te na ô ra oia e, « Ua himene paatoa te mau tamarii, e aore ra, ua faata’i i te upaupa vaha, e aore ra, ua ori rii, e i muri iho, ua aufau a’e ra oia i ta’na tuhaa ahuru. E pae Korona na te Fatu e hoê na to’u hoa, o Elder Ipson, e hoê na’u ». E i muri iho, ua papa’ihia te hoê tabula i’oa no te mau tamarii.

I to’u tai’oraa i te reira i roto i te buka aamu, tei roto atoa te i’oa o te metua tane o ta’u vahine, tei faaea atoa i roto i te reira utuafare, oia atoa paha tei himene i te hoê himene, oia tei riro mai ei metua tane no te hoê noa iho tamahine, oia te tamahine ta’u i faaipoipo.

I te mahana matamua a ite ai au ia Frances, ua ite a’era vau e, ua iteahia ia’u te tamahine mau. I muri a’era ua haafarerei te Fatu ia maua, e ua ani au ia’na ia haere maua e orihaere rii. Ua haere au i to’na fare no te farerei ia’na. Ua faaite oia ia’u i to te utuafare, e na ô maira to’na metua tane e, « ‘Monson’ – e i’oa Suede tera, e ere anei ? »

Na ô atura vau e, « E ».

Na ô mai nei oia e, « Maitai roa ».

I muri iho, haere atura oia i roto i te tahi atu piha e afa’i mai nei i te hoê hoho’a no e piti misionare e to raua taupoo e ta raua Buka a Moromona.

« E fetii anei oe e teie Monson », ta’na ïa parau, « Elias Monson ? »

Na ô atura vau e, « E, e taea’e oia no to’u papa ruau. E misionare atoa oia i Suede ».

Ua ta’i a’era to’na papa. Mea ohie roa oia i te ta’îraa. Na ô maira oia e, « O’na e to’na hoa, o raua na misionare tei haapii i te evanelia i to’u mama e to’u papa e i to’u mau taea’e e to’u mau tuahine paatoa e ia’u atoa nei ». Ua apa maira oia ia’u i ni’a i te paparia. E i muri iho ua ta’i a’era to’na mama, e ua apa maira ia’u i ni’a i te tahi paparia. E i muri iho ua hi’o a’era ia Frances. Na ô mai nei oia e, « E haere au e tii i to’u pereue mahanahana ».

Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ua topa ino roa ta’u here iti o Frances. Ua afa’ihia oia i te fare ma’i. Ua vai oia i roto i te taoto hiro’a ore [coma] 18 mahana te maoro. Ua parahi au i pihai iho ia’na. Aita roa oia i Hitu Ahuru’utiuti a’e. Ua ta’i te mau tamarii, te mau mootua, e ua ta’i atoa vau. Aita roa hoê noa a’e ha’uti’uti.

E i te hoê mahana, ua araara maira oia i to’na na mata. Ua haapeepee au i te haere i pihai iho ia’na. Ua apa vau ia’na, e ua tauahi ia’na, e ua na ô atura vau e, « Ua ho’i mai oe. Ua here au ia oe ». E ua na ô maira oia e, « Ua here atoa vau ia oe, e Tom, tera râ, tei roto taua i te hoê fifi rahi ». Ua mana’o a’era vau e, Eaha to oe iteraa no ni’a i te fifi, e Frances ? Ua parau maira oia e, « Ua mo’ehia ia’u i te hapono i ta taua parau afauraa tute no te maha o te toru ava‘e hopea o te matahiti ».

Na ô atura vau ia’na e, « E Frances, ahiri oe i parau mai ia’u i te reira na mua a’e oe a apa mai ai ia’u e a parau mai ai e, ua here oe ia‘u, ua faaru’e mai paha vau ia oe i ô nei ».

E te mau taea’e, a faatura i ta tatou vahine. O’na to tatou hoa mure ore. E te mau tuahine, a faatura i ta outou tane. Te hinaaro nei ratou ia faaroo i te hoê parau maitai. Te hinaaro nei ratou i te hoê ata auhoa. Te hinaaro nei ratou i te hoê faaiteraa au maitai no te here mau.

Te vaiiho nei au i to’u utuafare no te hoê taime iti, e au mau taea’e e au mau tuahine e, ua riro teie amuiraa ei amuiraa nehenehe roa. Ua haamaitaihia tatou na roto i te mau haapiiraa paari e te faaûru. Ua haapuaihia to tatou mau iteraa papû. Te ti‘aturi nei au e, ua rahi atu to tatou hinaaro ia ora i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia.

E ere te mau a’oraa ana’e tei horo’a hia mai tei riro ei haamaitairaa no tatou ; ua faateitei-atoa-hia râ tatou na roto i te mau himene nehenehe tei himenehia mai. Ua haamaitai-rahi-hia tatou i roto i te Ekalesia na te feia tei faaite mai ia tatou i to ratou mau taleni no te himene. Ua himene nehenehe maitai te mau pŭpŭ himene atoa i roto i teie na mahana e piti i ma’iri iho nei.

Te faaite atu nei au i to’u here rahi ia outou paatoa na te feia o tei tairuru mai e te taatoaraa o outou tei faaroo mai. Ua ite au i ta outou mau pure no’u e ua paturuhia vau e ua haamaitaihia hoi i roto i na ava‘e e piti mai te taime a faaru’e mai ai to tatou Presideni here Hinckley ia tatou. Mauruuru faahou â no ta outou patururaa.

Aita e taa maitai roa ia’u e nahea vau ia faaite i to’u aau mehara no te Faaho’i-raa-hia mai te evanelia i teie mau mahana hopea nei, e no te mea ta reira i horo’a mai i roto i to’u oraraa. Tatou paatoa tei haamaitaihia e tei taraihia na roto i to tatou peeraa i te Faaora e i te haapa’oraa i te mau ture no Ta’na evanelia.

Ia outou e te mau metua, te parau nei au e, a faaite i to outou here i ta outou mau tamarii. Ua ite outou e, ua here outou ia ratou, tera râ, a haapapû e, ua ite mau anei ratou i te reira. E mea faufaa rahi hoi ratou. A faaite i te reira ia ratou. A tiaoro i te Metua i te Ao ra no te ani i te tauturu i roto i ta outou aupururaa ia ratou i te mau mahana atoa e i te mau titauraa ta outou e farerei nei i roto i te reira ti’araa metua to outou. Eita outou e navai noa i to outou iho paari i roto i te haapa’oraa ia ratou.

Te haapoupou nei matou i to tatou feia apî o te ti’a nei i mua i te hara i roto i te ao nei e o te haapa’o nei i te mau faaueraa ia au i te maitai roa e maraa ia ratou.

Outou o te nehenehe e haere i te hiero, te a’o atu nei au ia outou ia haere pinepine. Ia na reira outou, e tauturu te reira i te haapaari i to outou faaipoiporaa e to outou utuafare.

Ia mărû tatou te tahi i te tahi e tia’i, ia ite hoi i te mau hinaaro o vetahi ê, e ia tamata i te tauturu ia ratou.

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine here, ua here au ia outou, e te pure nei au no outou. A pure mai no‘u. E amui tatou no te ootiraa i te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra o ta’na i haaputu no tatou. O teie ta‘u pure, ta‘u piiraa e te amui nei au i to‘u iteraa papû. Teie ohipa e parau mau. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.