2008
Te tahi noa teteri iti
Me 2007


Te tahi noa teteri iti

Ua haapii mai au e, te taa-ê-raa i rotopu i te oaoa e i te ‘ati… pinepine te reira i te tupu mai na roto i te tahi tau teteri noa te hape.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

E au mau taea‘e here, te ite nei au i to outou puai e to outou maitai i to tatou amuiraa mai ei mau autahu‘araa na te Atua. Ua here au ia outou ; ua faahiahia vau ia outou. Mauruuru no to outou faaroo, no ta outou mau pure e no to utou hiaai i te tavini i te Fatu.

A piti ava‘e i teie nei to te peresideni Thomas S. Monson piiraa ia‘u ia tavini ei Tauturu Piti i roto i te Peresideniraa Matamua no te Ekalesia. Ua ite au ua riro teie piiraa ei faahitima‘ueraa ia vetahi e rave rahi, ua riro atoa te reira ei faahitimahutaraa ia‘u iho nei. Inaha, e parau vau e, o vau nei te taata piti i ni‘a i te fenua nei i hitimahuta, o ta‘u râ vahine te matamua roa.

I te mahana i amui ai te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i roto i te hiero no te patururaa i te peresideni Monson e i te faatoro‘araa e te faataaraa ia’na ei peropheta, ei hi‘o, ei heheu parau e ei Peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, ua hope roa to‘u oaoa i te afa‘iraa i to‘u rima i ni‘a no te paturu i to‘u hoa e i to‘u taata faatere.

I muri mai i to te peresideni Monson patururaahia, ua faaite oia i to’na na tauturu.

Aita roa te peresideni Eyring i hitumahuta noa‘e. E taata faahiahia teie e te huru faufaa – te hoê taata maitai ei Tauturu Matamua. Ua here au ia’na e te faahiahia nei au ia’na.

I muri mai, ua faaite te peresideni Monson i to’na Tauturu Piti. E i‘oa iti taa ê roa ia faaroohia. O to‘u ïa i‘oa.

Ua hi‘o haaati au i te piha, mai te mea ra e aita te i‘oa i tano maitai. Tera ra te mau mata oaoa o to‘u mau taea‘e e te hoho‘a no te aroha o te peresideni Monson i haapapû ia‘u e e riro to‘u oraraa i te taui.

Te mihi nei tatou paatoa i te peresideni Hinckley. Te haamaitai noa nei oia i to tatou oraraa.

O te peresideni Monson te peropheta na te Atua i to tatou nei mau mahana ; te faahanahana nei au ia’na e ua tapu to‘u aau, to‘u itoito, to‘u mana‘o e to‘u puai i teie nei ohipa.

I te matahiti 1979, ua faaru‘e mai te hoê manureva rahi 257 horo patete i ni‘a iho i Niu Tireni no te hoê tere mata‘ita‘i i te fenua apato‘a raro [Antartique]. Aita teie fenua i matarohia e na paireti nei tera râ, ua faahuru-ê-hia teie tere e piti noa iho faito. Na teie nei hape i tura‘i i teie nei manureva 45 km i te pae hiti‘a o te râ ia au i te faaiteraa a na paireti manureva. Ia piri atu ratou i teie fenua toetoe, ua faatopa teie na paireti i te manureva i te hoê faito haahaa ia nehenehe te mau horo patete ia mata‘ita‘i maitai i teie fenua. Noa’tu e e na paireti ite mau teie, aita â râ raua i tere a‘e nei i reira, e aita roa raua i ite noa‘e e ua reni-ti‘a-hia to raua puromu i ni‘a i te Mou‘a Erebus, te hoê mou‘a auahi 3.700 metera i te teitei mai raro mai i te fenua hiona.

Ia tere teie manureva i mua, e au ra e, no te uo‘uo o te hiona e te pape paari e tapo‘i nei i te mou‘a auahi ano‘ihia i te mau ata uo‘uo i ni‘a mai, e au atura e te tere nei ratou na ni‘a i te hoê fenua papû. I te taime a faaite ai te mau mauihaa faaite e teie te fenua e ti‘a noa maira i mua ia ratou, ua taere roa. Ua u te manureva i te hiti o te mou‘a auahi, e ua pohe te taato‘araa i ni‘a i taua manureva ra.

E ‘ati ri‘ari‘a teie na roto i te hoê noa hape iti na‘ina‘i – no te tahi noa tau teteri iti.1

Na roto i te mau matahiti taviniraa i te Fatu, e i roto i te mau uiuiraa e rave rahi, ua haapii mai au e, te taa-ê-raa i rotopu i te oaoa e i te ‘ati o te mau taata tata‘itahi, i roto i te mau faaipoiporaa e i te mau utuafare, pinepine te reira i te tupu mai na roto i te tahi tau teteri noa te hape.

Saula, te arii o Iseraela

Na te aamu o Saula te arii o Iseraela e faahoho‘a i teie nei parau. Ua omua mai te oraraa o Saula na roto i te mau fafauraa rahi area râ, ua hope te reira na roto i te hoê ‘ati ri‘ari‘a. I te haamata-roa-raa mai, ua riro o Saula ei « taata hi‘oraa maitai… aita e taata i hau ia’na i ŏ te tamarii a Iseraela atoa ra i te hi‘oraa maitai ».2 Ua ma‘iti-mau-hia Saula e te Atua ia riro ei arii.3 Ua hau atu oia – i te mau taata atoa i te teitei,4 e no roto mai oia i te hoê utuafare tuiroo.5

Noa’tu ra, e mau paruparu atoa to Saula area râ, ua fafau te Fatu i te haamaitai, i te paturu e i te haamanuïa ia’na. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, ua fafau te Atua ia faaea tamau noa i pihai iho ia’na,6 e ua horo‘a maira te Atua i te aau ê no’na,7 e ia riro ei taata ê.8

I to’na fariiraa i te tauturu a te Fatu, ua riro mau Saula ei hoê arii maitai. Ua haaputu oia ia Iseraela e ua upooti‘a i ni‘a i te Ati Amona, o tei haere mai e haru ia ratou.9 Aita i maoro roa, ua faaruru oia i te hoê atu fifi rahi – te mau Philiseti, e nuu ri‘ari‘a ho‘i ta’na e te mau pereoo huti e te nuu puaahorofenua e « e te mau taata atoa mai te one tahatai ra te rahi ».10 No te ahoaho rahi o to Iseraela ua tapuni ihora « i roto i te mau ana, i roto i te aru, e i roto i te mato ».11

Te hinaaro nei teie arii apî i te tauturu. Ua hapono atura te peropheta Samuela i te parau ia’na ia tia‘i e e haere mai oia no te pûpû i te tusia e ia ani i te tauturu i te Fatu. Ua tia‘i Saula e hitu mahana te maoro e aita â te peropheta Samuela i tae mai. Inaha, mana‘o ihora Saula eita oia e tia‘i faahou. Ua putu maira i te mau taata e ua rave i te hoê mea e aita o’na e mana autahu‘araa no te reira – ua pûpû atura oia iho i te tusia.

Ia tae mai o Samuela, ua oto mau oia. « E mea ti‘a-ore ta oe i rave », o ta’na ïa i parau. Ahiri noa‘e te arii apî i faaoroma‘i no te hoê noa iho taime iti area, ua faahuru ê i te e‘a o te Fatu, ahiri i pee i te tura o te autahu‘araa tei heheuhia mai, ua faati‘a ïa te Fatu i to’na basileia e a muri noa’tu. « I teie nei râ », o te parau ïa a Samuela, « e ore to oe basileia e mau ».12

I taua mahana ra, ua ite papû te peropheta Samuela i te paruparu rahi o te huru o Saula. Ia faateimahahia oia e te mau mana o rapae, aita Saula i haapa‘o i te haavi ia’na iho no te faaea i ni‘a i te e‘a, ia ti‘aturi i te Fatu e i Ta’na peropheta, e ia pee i te hoho‘a o ta te Atua i faati‘a.

Na te mau hape iti e horo‘a i te hoê hopea rahi i roto i to tatou oraraa

Te taa-ê-raa i roto noa i te tahi maa faito iti, mai teie tere i te Fenua To‘eto‘e no Antartique e aore râ, mai ia Saula tei ma‘iri i te haapa‘o no te hoê maa taime iti i te a‘o a te peropheta, e mea papû e e mea iti roa. Area râ, noa’tu te mau hape iti noa, ia tae i te hoê taime, e riro ïa i te faatupu i te hoê taa-ê-raa pe‘ape‘a i roto i to tatou oraraa.

Te hinaaro nei au e faaite ia outou e e mea nahea to‘u haapiiraa i teie parau tumu i te mau faahoro manureva apî.

Mai te mea pa‘i, te faaineine ra outou i te rere mai ni‘a’tu i te hoê tauraa manureva i te ropuraa o te fenua, ma te opua ia rere faaati i te ao nei area râ, ua ma‘iri maa vahiti iti, hoê faito noa. I te taime outou e ho‘i mai ai i te vahi mau outou i faaru‘e ai, eaha ïa te atearaa o to outou e‘a ? Te tahi rii maa maile ? Hanere anei maile ? E nehenehe paha te pahonoraa e faahitimahuta ia outou. Na te hoê noa hape iti o te hoê noa iho faito e haama‘iri ia outou fatata 800 kilometera i rapae i te e‘a e aore râ, hoê hora tere no te hoê manureva tutuha auahi.

Aita roa te hoê taata e hinaaro i to’na oraraa ia hope i roto i te hoê pe‘ape‘a. Area râ, e mea pinepine, mai te feia faahoro e te mau horo patete o teie tere mata‘ita‘i, ua ti‘aturi tatou e, e riro teie nei tere ei tere oaoa i te iteraa e ua taere roa, no te mea, na te hoê maa hape iti o te faito i faatupu i te pe‘ape‘a i ni‘a i to tatou e‘a o te pae varua.

Te vai ra anei te hoê haapiiraa no to tatou oraraa i roto i teie nei mau hi‘oraa ?

Na te mau hape iti e te mau opape iti e huti ê ia tatou i te parau haapii o te evanelia a Iesu Mesia o te hopoi mai i te mau ohipa oto i roto i to tatou oraraa. No reira, e mea faufaa ihoa ïa ia haavi tatou ia tatou iho ia rave i te mau tata‘iraa ia ho‘i faahou i ni‘a i te e‘a mau ma te tia‘i-ore e aore râ, ma te ti‘aturi e na teie noa ihoa mau hape e tata‘i ia ratou iho.

Maoro noa’tu tatou i te faatiti‘aifaro, rahi noa’toa te tauiraa e titauhia, e e taere atoa ïa i te ho‘i i ni‘a i te e‘a tei faatiti‘aifarohia – e tae roa’tu e e tae mai te ati rahi.

Ua horo‘ahia ia outou te mau tane o te autahu‘araa te hoê hopoi‘a rahi roa. A feruri na i te reira: ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra ia outou e teie mau diakono apî, teie mau haapii e teie mau tahu‘a « te mau taviri no te poihereraa a te mau melahi e te evanelia faaineine hoi ».13 Ia outou na e te mau tane o te Autahu‘araa a Melehizedeka ua farii outou i te hoê tapu e i te hoê fafauraa e na roto i te reira e farii ai outou i te mau mea’toa a te Metua mai te mea e faahanahana outou i to outou autahu‘araa.14

Ua faaara te Fatu ia outou e « no te mea o tei tuuhia’tu te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te titauhia’tu ia’na ra ».15 O outou o te mau nei i te autahu‘araa o te Atua e hopoi‘a rahi mau ïa ta outou ia faaite i te hi‘oraa maitai i to te ao nei. Te ora nei tatou i roto i teie mau titauraa ia ite oioi tatou i te mau ati e i te mau mana faauru o te faahahi ê ia tatou i te e‘a o te Fatu e ia pee ma te itoito i te mau muhumuhu a te Varua Maitai no te raveraa i te mau faatiti‘aifaroraa no te faaho‘i mai ia tatou i ni‘a i te e‘a mau.

Ua hurihia te mau a‘oraa o teie nei amuiraa i roto e 92 reo e ua haapurorohia i roto e 96 fenua na roto i te mau rave‘a semeio o te ite. Rave rahi mau taea‘e e mata‘ita‘i nei i teie amuiraa rahi na roto i te Itenati. Te vai nei te mau rave‘a apî i faatupuhia ia nehenehe te parau poro‘i o te evanelia ia haapararehia na te ao atoa nei. Te vai nei te tahua itenati [website] a te Ekalesia o tei riro ei mau hi‘oraa maitai ana‘e no te faaohiparaa i teie rave‘a no te faaururaa, no te tauturu e no te haapii. E riro tei reira ei haamaitairaa no outou, te mau taea‘e e mau nei i te autahu‘araa, to outou utufarare, e te Ekalesia.

E nehenehe atoa teie nei mau ite e vaiiho i te ino ia tomo mai i roto i to outou mau fare. E tae mai teie nei mau herepata iino na roto noa i te pataraa i te pitopito. E haamou te hoho‘a faufau, te haaviraa puai, te aroha ore e te paieti ore i te mau utuafare, te mau faaipoiporaa e te oraraa o te mau taata tata‘itahi. Ua operehia teie nei mau fifi e te mau ve‘a, te mau hoho‘a, te mau buka, te afata teata, te mau hoho‘a teata e te pehe oia’toa te Itenati. E tauturu te Fatu ia outou ia ite e ia ‘ape i teie nei mau mea ino. E mea na roto i te ite oioiraa i teie mau fifi e i te faatiti‘aifaroraa i te e‘a e tape‘a ia outou i roto i te maramarama o te evanelia. Na te mau opuaraa iti e arata‘i i te mau fifi rahi atu.

E nehenehe te tomoraa i roto i te hoê piha paraparauraa éé e te fifi o te Itenati e arata‘i ia outou i roto i te mau fifi rahi o te faaino e aore râ, o te faahuehue i to outou oraraa. Te tuuraa i te hoê roro uira i roto i te hoê piha mo‘emo‘e ia ore vetahi mau feia o te utuafare e tae i reira o te haamataraa ïa o te hoê tere fifi e te ti‘a-ore.

E titau mai râ te Fatu eiaha noa te mau ohipa e iteahia oia’toa râ, to outou aau e te mau mana‘o anaanatae no te haafatata’tu i te varua o te ture.16 E « titau nei te Fatu i te aau e te mana‘o anaanatae ».17

Tatou, te autahu‘araa a te Atua, tei ia tatou te hopoi‘a e te mana no te arata‘iraa i te taata iho: « No te mea inaha, e ere i te mea ti‘a ia‘u ia faaue atu i te mau mea atoa » ua parau maira te Fatu. « E mea ti‘a i te taata nei ia anaanatae i te ohipa maitai, e ia rave ho‘i i te mau ohipa e rave rahi na roto i to ratou iho hinaaro, e ia faatupu faarahi hoi i te parau ti‘a. No te mea tei roto ia ratou te mana, na roto hoi i te reira i riro ai ratou ei haapa‘o ia ratou iho ».18

Ua ite atea to tatou Metua i te Ao ra hou tatou i haere mai ai i roto i teie oraraa tahuti e, e tamatahia tatou e te mau puai ti‘a-ore, « ua rave paato‘a hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ».19 No reira Oia i faaineine ai i te hoê e‘a no tatou ia rave i te mau faatiti‘aifaroraa. Na roto i te rave‘a aroha o te tatarahaparaa mau e i te Taraehara a Iesu Mesia, i nehenehe ai ta tatou mau hara ia faaorehia e e « ia ore ia pohe ia roaa râ te ora mure ore ».20

Na to tatou hinaaro i te tatarahapa e faaite i to tatou aau mehara i te horo‘a a te Atua e i te here o te Faaora e Ta’na tusia no tatou. Ua hopoi mai te mau faaueraa e te mau fafauraa no te autahu‘araa i te hoê hi‘opo‘araa no te faaroo, no te haapa‘o e no te here i te Atua e ia Iesu Mesia, e hau atu râ i te faufaa, ua pûpû mai te reira i te hoê rave‘a ia ite i te here no ô mai i te Atua e ia farii i te iraa o te oaoa i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa e tae mai.

Ua riro te mau faaueraa a te Atua mai te mau mauhaa no te tere mai te mau teiteiraa o te ra‘i e o te arata‘i ia tatou ma te fifi ore i to tatou tipaeraa mure ore. E vahi te reira o tei hau atu i te nehenehe e te hanahana mana‘o-ore-hia e tatou. E mea ti‘a ia rohi ana‘e. E mea ti‘a ia opua tatou i te faatiti‘aifaro i teie nei e ia faaea noa i ni‘a i te e‘a.

A haamana‘o: aita te mau ra‘i i î i te feia aita i rave i te ino i te feia râ o tei ite e, ua hahi ê ratou i te e‘a e o tei faatiti‘aifaro i to ratou haere‘a no te ho‘i i roto i te maramarama o te evanelia parau mau.

Ia haapa‘o maite tatou i te mau parau a te mau peropheta e ia faaohipa i te reira, e ite roa tatou e te hahi ê atura tatou i te e‘a – noa’tu e, e maa vahi iti noa te faito.

Eaha ïa mai te mea ua hahi-atea-ê-roa tatou i te e‘a ?

Teie nei, te mau taea‘e, te vaira te feia o tei ore i haapa‘o i te faatiti‘aifaro maite i te e‘a e o tei ti‘aturi e ua atea roa ratou i te e‘a te Fatu e ore e nehenehe e ho‘i faahou i muri. Te poro‘i nei matou i te parau apî maitai, oia hoi, te evanelia no te faaoraraa. Noa’tu eaha to outou atearaa i te e‘a, noa’tu eaha te maororaa o to outou faaatearaa, e mea papû e e mea ateate râ te ho‘iraa. A haere mai e a haapii no ni‘a i te Metua: a pûpû i te aau tatarahapa e te varua mărû. A faatupu i te faaroo, e a ti‘aturi i te mana tamâraa no te Taraehara mure ore a Iesu Mesia. Mai te mea e faî e e tatarahapa tatou i ta tatou mau hara, e parau mau ta te Atua e te ti‘a i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-ti‘a-ore atoa.21 « I te uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ra ».22

E ere i te mea ohie te e‘a e te mau titauraa no te haavi e no te faaotiraa area to’na hopea ra e mea hanahana ïa i ô atu i to’na faaiteraa. Aita outou i pohe i te hoê hopea ri‘ari‘a. Rave rahi o te hinaaro nei i te tauturu ia outou ; to outou utuafare, te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ, to outou feia faatere no te mau pŭpŭ autahu‘araa, e te mau taea‘e hahaere. Oia’toa, to outou hoa rahi roa o te Taata Hamani Mana Hope o te univera. Te mau nei ia outou i Ta’na autahu‘araa. Ua ite Oia i to outou oto. Ua ite Oia i to outou mauiui. E haamaitai mai Oia e to tatou Metua i te Ao ra, e tamahanahana mai e e haapuai mai ia outou ; E haere raua i pihai iho ia outou e e amo hoi ia outou i to outou tutavaraa i te faaafaro i to outou e‘a.

E au mau taea‘e here e, e mau tamaiti ma‘itihia e te faahiahia outou na te Metua i te Ao ra. Ua horo‘a mai Oia ia outou te mana mo‘a o te autahu‘araa. Eiaha e faatea ê i te e‘a, noa’tu e maa faito iti noa. A faaroo i te Fatu to outou Atua e Na’na e rave no outou te mea o Ta’na i fafau ia Saula: E horo‘a mai Oia i te hoê aau apî, e faariro ia outou ei taata apî e e faaea tamau mai i pihai iho ia outou.

Te faaite papû nei au e ua ite e ua here to outou Metua i te Ao ra ia outou. Te horo‘a’tu nei au i to‘u iteraa papû no Iesu Mesia to tatou Faaora, o Oia te upoo no teie Ekalesia. O Thomas S. Monson te peropheta a te Atua i teie mahana. Te faaite nei au i to‘u here e i to‘u aau mehara ia outou e au mau hoa here e e au taea‘e no te autahu‘araa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o Arthur Marcel, “Mount Erebus Plane Crash,” http://www.abc.net.au/rn/ockhams razor/stories/2007/1814952.htm.

  2. 1 Samuela 9:2.

  3. A hi‘o 1 Samuela 9:17.

  4. A hi‘o 1 Samuela 10:23.

  5. A hi‘o 1 Samuela 9:1.

  6. A hi‘o 1 Samuela 10:7.

  7. A hi‘o 1 Samuela 10:9.

  8. A hi‘o 1 Samuela 10:6.

  9. A hi‘o 1 Samuela 11:11.

  10. 1 Samuela 13:5.

  11. 1 Samuela 13:6.

  12. 1 Samuela 13:13-14.

  13. PH&PF 84:26.

  14. A hi‘o PH&PF 84:38-39.

  15. PH&PF 82:3.

  16. A hi‘o Alama 12:12-14 ; PH&PF 88:109.

  17. PH&PF 64:34.

  18. PH&PF 58:26-28.

  19. Roma 3:24.

  20. Ioane 3:16.

  21. A hi‘o 1 Ioane 1:9.

  22. Isaia 1:18.