2008
Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e
Me 2007


Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e

I roto i teie ve‘a no te amuiraa, ua tuuhia’tu te mau arata‘i tauturu no te Buka haapiiraa 3 a te Autahu‘araa Aarona e te Buka haapiiraa 3 a te Feia Apî Tamahine. I te mau vahi aita teie na buka, ua ma‘itihia ïa te buka Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e (no. 36123) no te tautururaa i te feia faatere, te mau orometua, e te mau metua ia haamaitai atu â i ta ratou mau tautooraa i roto i te haapiiraa.

TAUTURU I TE TAATA IA AMO I TA’NA HOPOI‘A NO TE HAAPII I TE EVANELIA

Te hopoi‘a a te taata tata‘itahi ia ite i te evanelia

I roto i te hoê rata no ni‘a i te titauraa i te ite i te evanelia, ua papa‘i te taea‘e Bruce R. McConkie: « E haere tatou i teie nei i ni‘ai… te hoê opaniraa mana‘o o te riro i muri iho ei hopearaa faufaa no to tatou ora mure ore. Oia hoi, ia titau te taata tata‘itahi, no’na iho, te ite no ni‘a i te mau parau haapiiraa o te evanelia. Aita’tu e taata e nehenehe e titau i te reira no’na. E ti‘a otahi te mau taata ato‘a i te vahi e haapiihia ai te evanelia ; e fana‘o te taata tata‘itahi hoê â papa‘iraa mo‘a, e tei ni‘a ia’na te mana no te fana‘o i te arata‘iraa no roto mai hoê â Varua Maitai, ia aufau te taata tata‘itahi i te hoo o te Poe Tao‘a Rahi i faaineinehia e te Tia‘i o te Ra‘i

« Na taua iho parau tumu ra e faatere i te imiraa i te parau mau e i te ora tahoêraa e taua mau parau tumu ra. Eita te taata e tatarahapa no te hoê taata ê atu e aore râ i te i‘oa o te hoê taata ê atu ; eita te taata e haapa‘o i te mau faaueraa no te mono i te hoê taata ê atu ; eita te taata e faaorahia i te i‘oa o te hoê taata ê atu. Eita atoa te taata e farii i te iteraa papû e aore râ e nuu i roto i te maramarama e i te parau mau no te tapae atu i te hanahana mure ore no te taata ê atu, maori râ no’na iho. Te iteraa i te parau mau e te mau haamaitairaa e roaa i te feia e haapa‘o i te mau parau tumu mau, e ohipa te reira na te taata iho. I roto i to’na ti‘a, ua horo‘a te Atua hoê â ora i te mau varua taata atoa e faaohipa nei hoêa ture, e mai te reira atoa Oia ia horo‘a hoê â haro‘aro‘araa i Ta’na mau parau mau mure ore i te feia atoa e aufau i te hoo no te imi i te parau mau.

« Te raveraa a te Ekalesia no te farii i te ite o te evanelia, mai teie ïa i muri nei:

  1. Tei ni‘ate hopoi‘a i te taata tata‘itahi no te farii i te ite o te parau mau na roto i ta’na iho mau rohiraa.

  2. I muri iho, ia haapii atu te mau utuafare i to ratou iho mau melo. Ua faauehia te mau metua ia haapii atu i ta ratou iho mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau. Ia riro te utuafare ei pû haapiiraa faufaa roa a‘e i roto i te oraraa o te melo o te Ekaelsia

  3. No te tauturu i te mau utuafare e i te taata tata‘itahi, e horo‘a te Ekalesia – ei pû taviniraa i te mau rave‘a no te haapii e no te imi i te ite. Ua faauehia tatou ia ‘haapii atu… te tahi i te tahi ra i te haapiiraa evanelia no te basileia‘ (PH&PF 88:77). E ravehia te reira i roto i te mau pureraa oro‘a, i roto i te mau amuiraa e i te tahi atu mau rururaa, na roto i te mau orometua hahaere, i roto i te mau piha Autahu‘araa e a te pŭpŭ e na roto i te mau piha haapiiraa evanelia e na roto i te rave‘a haapiiraa a te Ekalesia » (« Finding Answers to Gospel Questions », i roto i te Charge to Religious Educators, 3raa o te nene‘iraa [1994], api 80).

Te ti‘araa tauturu o te orometua no te haapii te evanelia i te taata

Te iteraa e, e hopoi‘a na te taata iho ia ite i te evanelia, e nehenehe tatou e ani: Eaha te ti‘araa o te mau orometua ? O te tautururaa ïa i te mau taata ia amo i te hopoi‘a no te ite i te evanelia, no te faaoteo i roto ia ratou te hiaai ia paheru, ia haro‘aro‘a e ia ora i te evanelia, e no te faaite ia ratou nahea ia rave i te reira.

Ua parau te tuahine Virginia H. Pearce, tauturu hoê i roto i te Peresideniraa o te Feia Api Tamahine:

« Te fâ a te orometua, ua hau a‘e to’na faufaa i te hohoraraa i te parau mau. O te titauraa ïa i te Varua e te faaohiparaa i te mau ihi e fana‘o maitai ai te piahi i te mau rave‘a no te ite i te parau mau [e] no te anaanatae ia faaohipa i te reira…

« … A feruri‘na e rave rahi hanere tauatini piha haapiiraa i te mau sabati atoa, ma te orometua i roto i te piha tata‘itahi o tei haro‘aro‘a e, ‘na te piahi iho e imi i to’na ite. No reira, o te piahi ïa te ti‘a ia faaohipahia. Ia arata‘i ana‘e te orometua i te turamaraa i ni‘a ia’na, e riro mai oia ei aito no taua turamaraa ra, o oia ana‘e te paraparau e na’na e faatere i te mau mea atoa. I te reira ra, e mea papû roa ïa e, te faataupŭpŭ ra oia i te imiraa ite o te mau piahi o te piha haapiiraa.’ [Asahel D. Woodruff, Teaching the Gospel (1962), api 37].

« Mai te mea e orometua maitai outou, eita outou e mana‘o: ‘Eaha ta‘u e rave i roto i te piha i teie mahana ?‘ E ui râ outou: ‘Eaha te ohipa e ravehia e ta‘u mau piahi i teie mahana ?’, eiaha râ: ‘Eaha ta‘u e haapii ia ratou i teie mahana’, maori râ: ‘Nahea vau e tauturu ai i ta‘u mau piahi ia ite i te mea faufaa no to ratou ite ?’ [Teaching the Gospel: A Handbook for CES Teachers and Leaders (1994), api 13]. Te hoê orometua maitai, o oia ïa o te hinaaro nei: i te taime e faaru‘e mai ai te piahi i te piha haapiiraa eita oia e faateitei i te aravihi faahiahia o taua orometua haapii ra. E hinaaro râ taua orometua ra ia faaru‘e mai te mau piahi i te piha haapiiraa ma te faahiti i te mau mea umere o te evanelia ! » (I roto i te Conference Report, Atopa 1996, api 13-14).

Te mau orometua o tei haro‘aro‘a i ta ratou hopoi‘a mau, e faatura ïa ratou i te ti‘amâraa o te piahi tata‘itahi o ta ratou e haapii ra. E oaoa ratou ia ite i ta ratou mau piahi ia paheru i te mau papa‘iraa mo‘a no to ratou iho ite, ia ite ratou i te mau parau tumu o te evanelia no ratou iho e ia aparau maramarama ratou i te taime haapiiraa. E manuia te mau orometua haapii i te taime e haapii tamau ai e e nuu ai te mau piahi i roto i te evanelia, e ia titau ana‘e ratou te puai no o mai i te Atua ra.

Te hoê orometua maitai, eita ïa oia e mana‘o e mea na roto ia’na ta’na mau piahi i ite ai e i nuu ai i mua. Mai te taata faapu o tei tamata i te tanu e i te faatupu i ta’na faapu, e imi oia i te mau rave‘a maitai atoa no te faatupuraa i te reira. Ua papa‘i Paulo: « E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ o tei faatupu ra » (1 Korinetia 3:7).

Tura‘i i te mau piahi ia ite i te evanelia na roto i to ratou iho itoito

Na te mau mana‘o tauturu i muri nei e faaitoito i te tahi e te tahi ia imi te ite no ni‘a i te evanelia:

  • A faaamu i to outou iho anaanatae no te paheru i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei. E riro to outou anaanatae i te faauru i ta outou mau piahi ia apee i to outou huru.

  • A haapii ai outou, a ume tamau noa te mana‘o o te mau piahi i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei. Na te reira e tauturu i te mau melo ia ite i te ruperupe e te faufaa o te parau na te Atua.

  • A ui i te mau uiraa e tura‘i nei i te mau piahi ia imi i te mau pahonoraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei. I te tahi mau taime e mea maitai roa ia ui i te mana‘o o te mau piahi no ni‘a i te tahi mau tumu parau, i te rahiraa râ o te taime, mea maitai a‘e ia faaite mai ratou eaha ta te mau papa‘iraa mo‘a e ta te mau peropheta o te tau hopea nei e haapii nei.

  • A horo‘a i te mau ohipa e titau nei i te mau piahi ia paheru i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te mau tau hopea nei. A faaoti i ta outou haapiiraa ma te ui i te hoê uiraa e aore râ ma te horo‘a i te hoê ohipa e titau nei i te mau piahi ia ma‘imi i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te mau tau hopea nei. E nehenehe atoa te reira huru hopoi‘a ia horo‘ahia i te mau tamarii iti nainai. Mai teie te huru, i te pae hopea o te hoê haapiiraa i horo‘ahia no ni‘a i te pure, e nehenehe outou e ani i te mau piahi ia tai‘o e to ratou mau metua te hoê aamu i roto i te papa‘iraa mo‘a e aore râ i te hoê a‘oraa o te amuiraa rahi no ni‘a i te pure.

  • A tauturu i te mau piahi ia haro‘aro‘a e, te feia i faahitihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, ua faaruru ihoa ratou i te mau tamataraa e i te oaoa i to ratou faaitoitoraa ia tavini i te Fatu. E riro te mau papa‘iraa mo‘a ei mea ora ia haamana‘o tatou e, ua faaruru te mau peropheta e te mau taata e rave rahi i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i taua atoa mau tamataraa ra e faaruruhia nei e tatou.

  • A faaite i te mau piahi nahea ia imi i te mau pahonoraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te mau tau hopea nei no te tatara i te mau fifi o te oraraa. Mai teie te huru, e nehenehe outou e tauturu ia ratou ia faaohipa i te arata‘i papa‘iraa mo‘a e aore râ te tabula upoo parau o te mau a‘oraa o te amuiraa rahi e vaira i roto i te ve‘a a te Ekalesia no te imi i te tauturu no ni‘a i te mau tumu parau mai te tamahanahana, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te heheuraa e aore râ te pure.

  • A faaitoito maite i ta outou mau piahi ia paheru i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei. Te vaira o tei ore roa i haro‘aro‘a i ta ratou hopoi‘a ia ite i te evanelia. Te vaira vetahi, ua mo‘e roahia ia ratou. Ua parau te hoê Episekopo e, i te hoê mahana ua haere oia i te apooraa haapiipiiraa a te Paraimere, e i reira ua titauhia ratou ia paheru i te mau Papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. Te hopearaa no taua titauraa ra oia hoi, hoê ana‘e mahana to’na ma‘iriraa i te paheru i te mau papa‘iraa mo‘a i te roaraa o na matahiti 13. Ua parau oia e, na roto i to’na paheruraa i te mau papa‘iraa mo‘a, ua taui roa to’na oraraa.

  • A horo‘a i te iteraa papû no ni‘a i te Faaora ei tumu no te mau mea atoa e haapiihia nei e te mau papa‘iraa mo‘a e tae noa’tu e te mau peropheta o te mau tau hopea nei. Mai te mea e ite ta outou mau piahi i te Faaora i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te mau tau hopea nei, e u‘ana roa’tu ïa to ratou poiha ia ite i te evanelia e e pautuutu roa’tu to ratou mau iteraa papû.