2008
Faaoraraa e te faateiteiraa
Me 2007


Faaoraraa e te faateiteiraa

I roto i te faanahonahoraa a te Atua, e ohipa te faaoraraa na te taata tata‘itahi ; e ohipa te faateiteiraa na te utuafare.

Hōho’a
Elder Russell M. Nelson

Te farii poupou nei tatou ia Elder D. Todd Christofferson i roto i te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Te paturu hope roa nei matou i teie Peresideniraa Matamua e te feia atoa o tei piihia.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, i to tatou fariiraa i te parau faaite e, ua faaru‘e mai te peresideni Gordon B. Hinckley, ua tupu i roto ia tatou tata‘itahi te aau mo‘emo‘e. Tera râ, no to tatou ite e, tei roto to’na haere‘a i te rima o te Fatu, ua huri tera pe‘ape‘a to tatou i roto i te mana’o mauruuru. E mauruuru rahi to tatou no te mau mea tei apohia mai e tatou na roto mai i taua peropheta rahi na te Atua ra.

I teie mahana, i roto i teie amuiraa hanahana, ua farii tatou i te hinaaro o te Fatu, tei parau mai e « e ore roa e horo‘ahia’tu i te hoê taata ia haere atu e ia poro haere i ta‘u nei evanelia, e a ore râ ia faatupu i ta‘u nei Ekalesia, maori râ ia oti oia i te faatoro‘ahia e… te hoê o tei mau i te mana, e ua itehia hoi e to te Ekalesia e e mana to’na e ua faatoro‘a-ti‘a-hia hoi e te mau upoo faatere o te ekalesia ».1 Ua haamauhia taua ture ra no te fariiraa amui,2 e e haere te Ekalesia i mua ia au i te haere‘a i faataahia ra.

Te turu nei te mau melo na te ao atoa nei i te peresideni Thomas S. Monson e to’na na tauturu papû. E ere atu ra tatou « i te taata êê e te purutia, hoê atoa râ to [tatou] oire e te feia mo‘a e no te fetii o te Atua ;

« I patuhia i ni‘a iho i te niu a te mau aposetolo e te mau peropheta ra, e o Iesu Mesia iho te tihi rahi ».3

Ua heheu mai te Fatu i te tumu « i haapa‘o ai oia i te tahi pae ei aposetolo ; e te tahi pae ei peropheta ». Oia hoi « ei faaau i te feia mo‘a, i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra:

« Ia riro tatou atoa nei i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua ».4

No reira te ohipa a te mau Aposetolo – te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti – o te faatupuraa ïa i taua faaroo hoê ra, e te pororaa i to matou ite i te Fatu. Ta matou ohipa o te haamaitai ïa i te oraraa o te mau taata atoa e haapii e e pee i te « e‘a maitai rahi roa ra » o te Fatu.5 Ua titauhia ia matou ia tauturu i te taata ia faaineine ia ratou no to ratou faaoraraa e te faateiteiraa.

Te na ô ra te hiro‘a faaroo toru e, « na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».

Te auraa no te parau ra, ia faaorahia – e aore ra, ia roaa te faaoraraa – maori râ, ia faaorahia i te pohe tahuti e te pohe varua. Na roto i te ti‘afaahouraa o Iesu Mesia, e ti‘a ai i te taata atoa ia tiafaahou e ia faaorahia i te pohe pae tino. E faaora-atoa-hia te taata i te pohe pae varua na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, na roto i to ratou faaroo Ia’na, na roto i te oraraa ma te haapa‘o i te mau ture e te mau oro‘a o Ta’na evanelia, e na roto i te taviniraa Ia’na.

Ia faateiteihia – e aore ra, ia roaa te faateiteiraa – e parau te reira no te faito teitei roa a‘e o te oaoa e te hanahana i roto i te basileia tiretiera. E roaa te reira mau haamaitairaa ia tatou i muri a‘e i to tatou faaru‘eraa mai i teie oraraa ino e te tahuti. O teie te taime e faaineine ai tatou i to tatou faaoraraa e te faateiteiraa.6

No taua faaineineraa ra, ua titauhia i te taata ia faaroo e ia haroaroa na mua roa i te evanelia. Te reira te tumu i hopoihia ai te evanelia a Iesu Mesia « i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa ».7

Te hopoi‘a a te taata hoê

I te tahi tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua farerei au i te hoê arii no te hoê pŭpŭ taata i Afirita. I to’na iteraa e, te haapiihia nei oia e te hoê Aposetolo na te Fatu, ua putapû roa to’na aau. Ua parau maira oia e, e naho’a rahi o te bapetizo mai te mea e, e horo‘a oia i te parau faatia ia ratou. Ua haamauruuru atu vau ia’na no to’na maitai tera râ, ua faaite atu vau ia’na e, e ere mai te reira te raveraa a ta Fatu.

Te tupuraa i te rahi o te faaroo i te Fatu e ohipa te reira na te taata hoê. Mai te reira atoa te parau no te tatarahapa. Na roto ana‘e i te ti‘araa taata hoê e bapetizohia ai te hoê taata e e farii ai i te Varua Maitai. Ua fanau tata‘i-hoê-hia mai tatou ; mai te reira atoa to tatou « fanau-faahou-raa ».8 Te faaoraraa e ohipa ïa na te taata tata‘itahi.

Te mau hopoi‘a a te utuafare

Te haereraa i mua o te hoê taata, e mitohia te reira i roto i te utuafare, oia te « pû o te faanahonahoraa a te Rahu Nui no te haere‘a mure ore o Ta’na mau tamarii ».9 E mea ti‘a i te nohoraa ia riro ei pû ma‘imiraa i te here e te taviniraa i te Atua. I reira te tane e titauhia ai ia here i ta’na vahine, e te vahine ia here i ta’na tane, e te mau metua e te mau tamarii ia here te tahi i te tahi.

Na te ao atoa nei, te rahi nei te haafifiraa i te utuafare. Mai te mea e, e topa te utuafare, e topa atoa ïa ta tatou mau faanahoraa politita, faaravairaa faufaa e sotiare. E mai te mea e, e topa te utuafare, eita ïa e tupu to ratou haere‘a hanahana mure ore.

Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia haapa’o te tane e te vahine faaipoipo i te tahi e te tahi e ia faatura e ia faariro i ta raua mau tamarii ei faturaa ai‘a no ô mai i te Fatu ra.10 I roto i te reira huru utuafare, e tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e e pure amui. E e faatumu tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i te hiero. I reira, e farii tatou i te mau haamaitairaa teitei roa ta te Atua i faaherehere no Ta’na mau tamarii haapa’o.

Mauruuru no te faanahonahoraa rahi a te Atua no te oaoa,11 e nehenehe te mau utuafare e riro mai ei utuafare mure ore – ei mau taata faateiteihia. Ua parau mai to tatou Metua i te Ao ra e, « o teie hoi ta‘u ohipa e to‘u hanahana hoi – ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».12 Na te Taraehara a Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia i faatupu i teie na opuaraa e piti Ta’na. Na Ta’na Taraehara i faariro i te ti’afaahouraa ei ohipa mau, e te ora mure ei ohipa o te roaa i te mau taata atoa e ora nei.

Te ti‘a-faahou-raa, e aore ra, te tahuti ore, e roaa te reira i te mau taata atoa, te tane e te vahine, ei tao‘a horo‘a noa.

Te ora mure ore, e aore ra, te hanahana tiretiera, e aore ra, te faateiteiraa, e titauraa faaho‘i to te reira tao‘a horo‘a. Na te Fatu i haamau i te mau titauraa faaho‘i o te reira horo‘a, a parau ai Oia e, « e mai te mea e haapa‘o oe i ta‘u mau faaueraa e e itoito noa e tae noa’tu i te hopea e noaa ïa ia oe te ora mure ore, o te horo‘a hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua ».13 I roto i te reira mau titauraa faaho‘i te vai ra te faaroo i te Fatu, te tatarahapa, te bapetizoraa, te fariiraa i te Varua Maitai, e te haapa‘o-tamau-noa-raa i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te hiero.

Aore e tane i roto i teie Ekalesia e roaa ia’na te faito teitei roa a‘e o te hanahana tiretiera ia ore te hoê vahine ti‘amâ i taatihia i ni‘a ia’na.14 Na teie oro‘a hiero e horo‘a i te faateiteiraa ia raua toopiti atoa ra.

I roto i te mau piiraa no te Ekalesia, te vai ra te taime e haamauruuruhia tatou. Area te ti‘araa metua ra, eita ïa tatou e ti‘a ia haamauruuruhia. Mai te omuaraa o te aamu o te taata nei, ua faaue mai te Fatu i te mau metua ia haapii i te evanelia i ta ratou mau tamarii.15 Ua papa‘i o Mose e: « E haapii tamau maite oe i to mau tamarii… o ta oe ïa e haapii [te parau a te Atua] ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te e‘a ti‘a ra, e ia taoto noa oe ra, e ia ti‘a noa oe i ni‘a ra ».16

I to tatou nei anotau, ua parau faahou mai te Fatu e, « haapii atu i to outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau ».17 E tauturu te Ekalesia i te mau metua i roto i ta ratou mau hopoi‘a no te haapii i ta ratou mau tamarii, eiaha râ e mono.

I teie anotau auhune o te peu viivii e te faufau, e hopoi‘a mo‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te faufaa o te Atua i roto i to ratou oraraa.18 Teie mau ino o te nehenehe e haamou roa i te puai hanahana, e ti‘a i te reira ia pato‘i u‘anahia e te mau tamarii na te Atua.

E haapii atoa tatou i ta tatou mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua. Te na ô ra te ture pae e: « Faatura’tu i to metua tane e to metua vahine: ia haamaorohia to oe pu‘e mahana i te fenua ta to Atua ta Iehova e horo‘a no oe na ».19

Nahea tatou i te haapii-maitai-raa i ta tatou mau tamarii ? Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê haapiiraa papû maitai ia tatou:

« E ore roa e nehenehe e e ore roa hoi e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore ra te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i te autahu‘araa, maori râ na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te märû e te haehaa, e na roto hoi i te here mau ra ;

« Na roto i te aroha, e te ite ateate ra o te faarahi roa i te varua ma te faahua ore, e ma te haavare ore i roto i to’na aau –

« Ma te faahaparaa’tu i te tahi mau taime na roto i te parau papû roa, ia faauruhia râ e te Varua Maitai ; e i reira e faaite mai ai i te rahiraa no te here ia’na o ta oe i faahapa na, oi mana’o mai ai oia e ei enemi oe no’na ra ».20

Ia titau-ana‘e-hia te faatiti‘aifaro i te hoê tamarii, e ti‘a ia outou ia ui ia outou iho e, « eaha te ti‘a ia‘u ia parau e aore ra ia rave o te tura‘i ia’na ia ma‘iti i te tahi haere‘a maitai a‘e ? » Ia horo‘a-ana‘e-hia te hoê faatiti‘aifaroraa, a rave i te reira na roto i te mărû, i te vahi mo‘emo‘e, na roto i te here, e eiaha i te vahi taata. Mai te mea e, e titauhia ia faahapa, a faaite oioi i te here rahi eita ïa te huero o te inoino e vai noa. No te faaite i te aravihi i roto i te taparuraa, e mea ti‘a ia faaite i te here ma te aau tae mau e ia niuhia ta outou haapiiraa i ni‘a i te haapiiraa hanahana e i te ture tano.

Eiaha e tamata ia haavî i ta outou mau tamarii. E faaroo râ ia ratou, e tauturu ia ratou ia haapii mai i te evanelia, a faaûru ia ratou, e a arata‘i ia ratou i te ora mure ore ra. Outou te ti‘a no te Atua i te haapa‘oraa i te mau tamarii Ta’na i horo‘a mai ia outou na. A vaiiho i Ta’na faaûruraa hanahana ia parahi i roto i to outou aau a haapii ai outou e a taparu ai outou.

Te mau tupuna

Eita e hope ti‘a roa te mau huru aparauraa atoa no ni‘a i te mau hopoi‘a a te utuafare no te faaineine i te faateiteiraa mai te mea e, e tai‘o noa tatou i te metua vahine te metua tane e te mau tamarii. Eaha te parau no te mau metua ruau e te tahi atu mau tupuna ? Ua heheu mai te Fatu e, eita tatou e maitai roa ia ore ratou ; eita atoa ratou e maitai roa ia ore tatou ia maitai roa.21 E mea faufaa roa te mau oro‘a taatiraa no te faateiteiraa. E titauhia i te hoê vahine ia taatihia i ta’na tane ; e titauhia i te mau tamarii ia taatihia ratou i to ratou na metua ; e titauhia tatou paatoa ia taamuhia i to tatou mau tupuna.22

Eaha te parau no ratou o te ore e nehenehe e faaipoipo i roto i teie nei oraraa e aore ra, o te ore e ti‘a ia taatihia i to ratou mau metua i roto i teie nei oraraa ? Ua ite tatou e, e haava te Fatu ia tatou tata‘itahi ia au i te mau hinaaro o to tatou aau, e ia atoa i ta tatou mau ohipa,23 e e horo‘ahia te mau haamaitairaa no te faateiteiraa i te feia ti‘amâ atoa.24

Tatou te mau tamarii no te fafauraa, e fana‘o rahi to tatou. Ua ueuehia i roto i to tatou aau te mau fafauraa tei fafauhia i to tatou hui metua o Aberahama, o Isaaka, e o Iakoba. Ua parau mai te Fatu e:

« E mau ai‘a ti‘a outou i te ture, mai te au i te huru tahuti nei, e ua hunahia’tu outou i te ao nei i piha’i iho i te Mesia i roto i te Atua…

« No reira, e ao to outou mai te mea e vai noa outou i roto i to‘u maitai, ei maramarama i te feia Edene, a na roto i teie nei autahu‘araa, ei faaora no ta‘u mau taata ra o Iseraela ».25

E taime teie oraraa no te faaineine no te faaoraraa e te faateiteiraa.26 I roto i te faanahonahoraa a te Atua, e ohipa te faaoraraa na te taata tata‘itahi ; e ohipa te faateiteiraa na te utuafare.

Ei mau tamarii no te fafauraa, ua farerei tatou i roto i teie amuiraa hanahana i teie poipoi. Ua faatumuhia te hi‘oraa i ni‘a i te mau ti‘araa mo‘a o te peropheta e te mau aposetolo. Tera râ, te hopoi‘a hopea roa no te faaineine i te faaoraraa e te faateiteiraa, e ohipa te reira na te taata tata‘itahi, e tiaau i te ti‘amâraa o te taata hoê, te haaraa i roto i to’na iho utuafare, ma te mau i te tahi atu ti‘araa mo‘a o te metua vahine, metua tane, tamahine, tamaiti, metua vahine ruau e aore ra metua tane ruau.

I roto i te reira mau hopoi‘a, e haere ana’e tatou i mua na roto i te faaroo, ma te arata‘ihia e Iesu Mesia, na’na hoi teie Ekalesia, e Ta’na peropheta na roto ia’na e paraparau mai ai Oia, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 42:11 ; haapapûraa apitihia’tu.

  2. A hi‘o PH&PF 26:2 ; 28:13.

  3. Ephesia 2:19-20.

  4. Ephesia 4:11-13.

  5. 1 Korinetia 12:31 ; Etera 12:11.

  6. A hi‘o Alama 34:32-33.

  7. Apokalupo 14:6.

  8. Ioane 3:3, 7 ; Mosia 27:25 ; Alama 5:49 ; 7:14 ; Mose 6:59.

  9. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  10. A hi‘o Salamo 127:3.

  11. A hi‘o Alama 42:8.

  12. Mose 1:39.

  13. PH&PF 14:7 ; a hi‘o atoa 3 Nephi 15:9. Te faaite faahou ra te Buka a Moromona i te huru no te titauraa faaho‘i o teie horo‘a rahi. Te na ô ra e « ia haere ti‘a’tu outou i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tiai papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere ti‘a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tapea hoi e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua, e ora mure ore to outou i reira ra » (2 Nephi 31:20 ; haapapûraa i apitihia’tu).

  14. A hi‘o PH&PF 131:1-3.

  15. A hi‘o Mose 6:57-58. A hi‘o atoa i te haapiiraa a te Arii Beniamina: « E ore roa outou e tuu noa’tu i ta outou mau tamarii ia poia ratou, e ia haere tahaa noa ; e ore roa hoi outou e faati‘a ia ratou ia faahapa mai i te mau ture a te Atua ra, e ia tama‘i e ia maro hoi te tahi i te tahi, e ia taavini atu i te diabolo, te Fatu o te hara… E haapii râ outou ia ratou ia haere na te e‘a o te parau-ti‘a e te haapa’o maitai ra ; e haapii hoi outou ia ratou ia aroha te tahi i te tahi, e ia tauturu te tahi i te tahi » (Mosia 4:14-15).

  16. Deuteronomi 6:7.

  17. PH&PF 93:40. Ua parau atoa te Fatu e, « E haapii [i ta outou] mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu » (PH&PF 68:28).

  18. Teie ta Paulo i haapii atu ia Timoteo: « Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia’tu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra… E mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau mo‘a i papa‘ihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa’tu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu » (2 Timoteo 3:14-15).

  19. Exodus 20:12. Haamana’o i taua maseli ra na te metua: « E haapii i te tamaiti i taua e‘a ia haere ra: e ia paari oia ra, e ore e faaru‘e i taua e‘a ra » (Maseli 22:6).

  20. PH&PF 121:41-43.

  21. A hi‘o PH&PF 128:15.

  22. A hi‘o PH&PF 128:18.

  23. A hi‘o PH&PF 137:9.

  24. A hi‘o PH&PF 130:20-21 ; a hi‘o atoa Rudger Clawson i roto i te Conference Report, Atopa 1917, 29: Joseph F. Smith, i roto i te Deseret News, 1 no Me 1878, 2 ; Richard G. Scott, « The Joy of Living the Great Plan of Happiness », Ensign, Novema 1996, 75.

  25. PH&PF 86:9, 11.

  26. A hi‘o Alama 12:24.