2008
I te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i te mau vahi atoa
Me 2007


I te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i te mau vahi atoa

Mai te mea e, e ti‘a outou ei ite, e haapa‘o hoi i te mau faaueraa, e e haere ti‘a’tu outou i mua ma te « ti‘a-maite-raa i te Mesia », eita outou e vai otahi noa.

Hōho’a
Elaine S. Dalton

E haamaitairaa teie ia ti‘a’tu i mua ia outou e ia faaite i te iteraa papû no te Faaora e no To’na oraraa faito-ore. Ua haere mai Oia i te fenua nei no te faaite ia tatou e nahea ia ora i te faanahoraa tei faati‘ahia mai te tumu mai â o te ra‘i ra – te hoê faanahoraa mai te mea e haapa‘ohia, e faaoaoa te reira ia tatou. Ua faaite mai To’na hi‘oraa maitai ia tatou i te e‘a no te ho‘i-faahou-raa i to tatou Metua i te Ao ra. Aita’tu e taata o tei ora na o tei mau maite e te « eta‘eta e te aueue-ore » (Mosia 5:15). Aita roa oia i nevaneva noa‘e. Ua haamau e ua haapa‘o Oia i te hinaaro o te Metua, e ua tape‘a maite Oia i Ta’na misioni hanahana. No reira ua parauhia No’na e, ua ti‘a maite i te mau mahana atoa, i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa (a hi‘o Mosia 18:9).

E tuhaa outou no taua faanahoraa maere ra o tei hohia mai i roto i te ao hou teie nei ao. Ua tonohia mai outou i te ao nei i te taime mau i fariihia’i teie faanahoraa. E ere to outou ti‘araa i teie mahana e i teie nei vahi i te hoê ati. Na to outou râ « faaroo rahi e te ohipa maitata‘i » (Alama 13:3) i faati‘a i te niu o te mea o ta outou i rave faaoti i teie nei mai te mea e faaea faaroo noa outou e te haapa‘o. E mau tamahine faaieie outou e e ohipa rahi ta outou e vai nei no te rave. Ia nehenehe outou ia rave faaoti i ta outou misioni hanahana e ia haapa‘o i te faanahoraa no te oaoao, titauhia outou ia mau eta‘eta e te aueue-ore « i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa » (Mosia 18:9)

Rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua horo‘ahia ia‘u hoê hoho‘a o na fare e toru, te turu‘i ra e piti i ni‘a i te mea na‘ina‘i a‘e. E teie te parau i papa‘ihia i raro a‘e: « Titauhia outou ei mea puai no te turu, mai te mea o outou te hopea ». Titau-atoa-hia outou ei mea puai. Mai te mea e mea faaroo e e mea parau-ti‘a outou, e hi‘o mai vetahi i ni‘a ia outou ia paturuhia e ia haapuaihia.

Ua faaite Helamana nahea te reira e ti‘a’i: « E teie nei a haamana‘o… a haamana‘o, e ia haamau i ni‘a i te niu o te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoi… o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e ti‘a ia ma‘iri ratou i raro » (Helamana 5:12).

E mea ti‘a i to outou niu no te faaroo ia ti‘a pautuutu maitai e ia haamauhia i ni‘a ia Iesu Mesia. Te auraa no teie nei faaroo ra oia ïa, e nehenehe outou e turu‘i i ni‘a Ia’na, e ti‘aturi i Ia’na, e noa’tu e aita outou i maramarama i te mau mea’toa, ua ite râ outou e ua ite Oia. Ua ite atoa outou e e mau tamahine outou na te Atua, e ua ite Oia i to outou i‘oa, e e faaroo mai Oia i ta outou mau pure, e e tauturu Oia ia outou ia rave faaoti i ta outou misioni i te fenua nei.

Ua ma‘itihia te hoê taure‘are‘a o ta‘u i mataro maitai ia riro ei peresideni no te mau piahi o te hoê fare haapiiraa tuatoru rahi roa. Ua tono teie nei fare haapiiraa ia’na i te hoê haapiipiiraa faatere i reira te mau feia faatere atoa o te mau fare haapiiraa o te Hau Amui no Marite e putuputu ai i Chicago i Illinois, ia haapiihia. Ua faaô ratou i roto i te hoê tata‘uraa matamua i taua fare haapiiraa ra no te haamatauraa te tahi i te tahi. Ua piihia te i‘oa o teie mau piahi e to ratou mau fifi ma te hiti‘a i te feia apî o teie mahana e ua anihia ia ma‘iti i to ratou ti‘araa. Ei pahonoraa i teie nei fifi tei faaitehia mai, ua anihia ratou ia horo ti‘a na ni‘a i te matie i te mau tumu raau tei tapa‘ohia « farii puai », « farii rii », « aita roa e farii », e aore râ, « farii ru-ore ».

I te pae hopea o teie nei ohiparaa, ui mai nei te taata faatere e, « ti‘aturi anei outou ia taoto te tane e te vahine hou te faaipoiporaa ? » Ma te feaa-ore, horo atu ra oia i te tumu raau « aita roa e farii ». Ma te maere mau o oia a ana‘e i reira ! Te ata pauroa maira te feia faatere ia’na ma te faatoro i to ratou rima i ni‘a ia’na e ma te parau e, « E Jess, e mea maau mau oe. Ua ite matou e, aita oe e mana‘o ra mai tera te huru ». I taua taime mau ra ua parau Jess e, ua ite papû roa oia eaha ta’na e rave no reira pahono puai atu ra oia e – « e ere au i te maamaa. Ua ite papû roa vau ! » Ua hitimahuta roa ratou e ua haapurara ihora e vaiiho maira ia Jess i te hiti o te tumu raau. Ua mana‘o oia e, ua hape oia i te vahi, e e mea papû roa e – e mea huru ê. Aita râ oia i huru ê. Ua ti‘a oia. Aita oia i vai hoê noa. I taua hepetoma ra, ua haere mai rave rahi mau piahi e farerei ia’na ma te parau e, ahiri a‘e matou i ite i te mea o ta oe i ite tau matahiti a‘e nei. Ua faaite mai Jess i muri mai e, « e mea ohie roa no te mea ua ite papû roa vau e, aita vau i faahoho‘a noa i te fare haapiiraa, i to‘u atoa râ utuafare, i te Ekalesia e i to‘u Faaora ».

Na te hoê iteraa papû e o Iesu Mesia te Faaora e te Ora i haapautuutu maitai ia Jess e i te pahonoraa ma te vitiviti. E farii outou i taua huru faito ra mai te mea e pure outou i te mau mahana atoa, e imi outou i te mau pahonoraa i roto i ta outou mau papa‘iraa mo‘a, e e haapa‘o i te mau faaueraa. Mai te mea e imi maite outou no te farii i te hoê iteraa papû, e tauturu ïa te ite e tae mai ia outou na roto i te Varua Maitai i to outou mau tamataraa, e te mau uiraa, e te haapa‘oraa i te mau ture teitei. Ei reira ïa e ohie ai oia’toa te fafauraa ia mau maite ma te eta‘eta e te aueue-ore i te mau mahana atoa, i te mau mea atoa, e i te mau vahi atoa.

Te mau-maite-raa ma te eta‘eta e te aueue-ore to’na auraa ra, o te haapa‘o ïa. Hoê o te mau tumu outou i tae mai ai i te fenua nei ia ite ïa e, e faaohipa maite anei outou i to outou ti‘amâraa e e « haapa‘o anei i te mau mea atoa ta te Fatu… e faaue ia ratou ra » (Aberahama 3:25). Ia faaapî outou i ta outou mau fafauraa i te mau hepetoma atoa na roto i te raveraa i te oro‘a, e fafau outou e, e haamana‘o tamau noa outou i te Faaora e e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.

Na te tao‘a horo‘a e faati‘a i to outou tino ia faaohipa i to outou ti‘amâraa e ia faaohipa i to outou faaroo e i to outou haapa‘o. Ua ite anei outou e, te mau aroraa a Satane tei ni‘a ïa i to outou tino ? Te hoho‘a faufau, te viivii, te mau nana‘o, te tai‘ata, te raveraa i te raau ta‘ero, o te mau tautooraa ana‘e ïa no te rave-ê-raa i teie mau tao‘a horo‘a faaieie. Teie te mau horo‘araa o ta Satane i haavare. E faati‘a te haapa‘o i te mau faaueraa e i te mau ture teitei ia outou tata‘itahi ia mau eta‘eta e te aueue-ore i te parururaa i te mau tao‘a horo‘a o to outou ti‘amâraa e o to outou tino.

Te tahi atoa auraa no te mau eta‘etaraa e te aueue-ore o te haere ti‘araa’tu ïa i « te ti‘a-maite-raa i te Mesia » (2 Nephi 31:20). Rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua horo na vau i roto i te hoê hororaa rahi no Boston. Ua faaineine maite au e ua mana‘o vau e, ua ineine maitai au area râ, i te 20raa o te kilometera, te vai nei te mau aivi. E parau te feia o teie oire e, o te Aivi o te Oto. I to‘u taeraa’tu i reira, ua rohirohi roa vau. E mea atea teie nei aivi e no te mea hoi e, e mea apî roa vau i roto i teie hororaa, ua faati‘a vau ia‘u iho nei ia rave i te hoê mea o te ore e ravehia e te hoê taata horo – haamata ihora vau i te feruri taa ê. Ua huru taere rii to‘u toparaa avae, no reira ua tamata vau i te feruri papû e i te mana‘o i te reni hopea. Area râ, a na reira ai au, feruri ihora vau e, tei roto vau i te hoê oire rahi, tauasini feia teie e ana‘i nei i te hiti puromu, e aita vau i faanaho noa‘e ia farerei i ta‘u tane i te hopea o te hororaa. Ua mana‘o vau e, ua mo‘e au e haamata ihora vau i te ta‘i. E piriaro uteute to‘u o tei papa‘ihia i te mau retera rarahi Utaha. Ia ite mai te mau feia mata‘ita‘i e te ta‘i ra vau, e huro mai ratou « a horo tamau noa e Utaha ». « Eiaha e ta‘i e Utaha ». « Ua fatata oe i te tapae e Utaha ». Ua ite râ vau e e haavare te reira, aita vau i taa faahou. Ua ite atoa vau e, mai te mea noa’tu e faaru‘e au i teie hororaa, e pau ihoa vau.

Ua feruri anei te hoê o outou e te horo nei outou i te Aivi ra o te Oto, noa’tu e te ana‘i nei te mau taata i te hiti puromu, o outou ana‘e ïa ? No te mea ua mana‘o atoa vau mai te reira. No reira ua faaoti au i te rave i te mea o ta outou i mana‘o i te rave – haamata ihora vau i te pure i ni‘a i te puromu hororaa. Ua faaite au i te Metua i te Ao ra e o vau ana‘e ra, e tei ni‘a vau i te aivi. Ua parau vau Ia’na, e ua tarapape roa to‘u aau e ua mata‘u vau e ua mana‘o vau e ua mo‘e au. Ua ani au i te tauturu e i te puai ia mau eta‘eta e i te faaoti i teie nei hororaa. A horo noa’i au, ua puta mai teie nei mau parau i roto i to‘u feruriraa:

Eiaha e feaa e feia mo‘a e,

O Vau te Atua te tumu e ora’i.

Na‘u e faati‘a, Na‘u e tauturu,

Mai To‘u nei parau-ti‘a, mai To‘u nei parau-ti‘a

Mai To‘u nei parau-ti‘a, To‘u rima mana mau »

(« Auê te Paari », Te mau Himene, no. 41).

Na teie pahonoraa i ta‘u pure mau i horo‘a ia‘u te puai ia horo tamau â e tae noa’tu i te reni tapaeraa. Noa’tu to‘u feaa, te reira mau ta‘u tane i te tia‘iraa mai e ua maitai te mau mea’toa.

I taua mahana ra, ua ite au hau atu i te hoê hororaa. Ua haapii mai au i te tahi mau haapiiraa faufaa. A tahi, eiaha roa e oomo i te hoê piriaro aano ute‘ute tei papa‘ihia Utaha. A piti, noa’tu eaha te huru o ta outou faaineineraa, te vai nei te mau aivi i roto i te hororaa. Ua haapii mai au e, e mea faufaa te huro a te feia mata‘ita‘i. Ua haapii atoa mai au e, eita outou e vai o outou ana‘e. E ere to outou Metua i te Ao ra i te mea atea’tu i te hoê pure, e tei te hoê atearaa iti noa te Varua Maitai i te tia‘iraa mai.

Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e ti‘a outou ei ite, e haapa‘o hoi i te mau faaueraa, e e haere ti‘a’tu outou i mua ma te « ti‘a-maite-raa i te Mesia », eita outou e vai otahi noa. E nehenehe outou e turu‘i i ni‘a i te mana paari o te Taraehara o te Faaora. Te faaite papû nei au e, e tauturu mai taua patu ra o teie niu-papû-hia ia nehenehe outou ia riro mai Ia’na te huru – te eta‘eta e te aueue-ore i te mau mahana atoa, i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.