2008
Ia ti‘a ei ite
Me 2007


Ia ti‘a ei ite

E nehenehe atoa ta outou e ti‘a ei ite no te Atua na roto i te faaiteraa i te hoê varua faaroo, te here, te hau, e te faaite papû i roto i to outou utuafare i teie nei.

Hōho’a
Susan W. Tanner

A ti‘a ai au i mua i teie terono, te feruri nei au i te mau hoho‘a mata o te mau feia apî tamahine paatoa ati a‘e te ao nei. Te here nei au ia outou ! Te oaoa nei râ vau ia fafau atu ia outou e, e ti‘a tatou « ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ».1 Nahea e ti‘a ai ia tatou ia rave i te reira ? A paraparau atu ai au, te pure nei au ia arata‘i mai te Varua ia tatou, e ia faaite papû mai ia tatou tata‘itahi e nahea e ti‘a ai ia tatou ia ti‘a ei ite no te Atua.

I te tau a riro ai ta maua mau tamarii ei misionare, ua haapii mai ratou e, ia ti‘a ana‘e tatou ei ite no Iesu Mesia, na te Varua Maitai e haapapû mai i te reira iteraa. Te vai ra to ta maua tamahine hoê hoa melo ore nehenehe roa o JieLei to’na i‘oa. Ua haapa‘o teie tamahine taure’are’a i te mau faaueraa apî atoa tei haapiihia ia’na, noa’tu te etaeta o te reira. E tamahine piahi teie e tautoo nei i te imiraa i te mau rave‘a atoa ia rava‘i ta’na faufaa moni no to’na oraraa, noa’tu râ i te reira, ua haamata oia i te aufau i ta’na tuhaa ahuru mai te taime a haapii mai ai oia i te reira ture. I roto i ta’na ohipa ua titauhia ia’na ia rave atoa i te ohipa i te sabati, tera râ, ua itoito oia i te haere e ani i to’na fatu ohipa e nehenehe anei e taui i ta’na mau hora ohipa no te tahi atu mahana ia ti‘a hoi ia’na ia haere i te pureraa oro‘a.

Noa’tu to’na itoito, aita râ e rave‘a e roaa ai to JieLei iteraa papû no ni‘a i te Buka a Moromona. Ua ite ta maua tamahine e to’na hoa e, e mea ti‘a ia JieLei ia farii i te hoê iteraa no ô mai i te Varua ra no te haapapûraa i te parau mau o te reira buka, no reira, ua faaineine raua i te hoê haapiiraa na’na no ni‘a i te Varua Maitai. A faaineine ai raua i te reira haapiiraa, mai te mea ra e, aita raua i au roa. I to raua râ pureraa, ua farii raua i te faaûruraa ia taui i te avei‘a, oia hoi, e haapii i te hoê haapiiraa no ni‘a ia Iesu Mesia.

Ia tae i te mahana no to ratou farereiraa, ua haamata teie na misionare i te haapii ia JieLei no ni‘a ia Iesu Mesia. Ua haamata a‘e ra te roimata i te tahe i ni‘a i to’na na paparia. Ua ui tamau noa oia e, « eaha teie ta‘u e ite nei ? » I reira, ua faaite atu ra raua i te iteraa papû ia’na e, o te Varua ïa. Te mea mau ta raua i titau noa ia tupu, ua tupu mau ïa. I reira atoa ïa to ta maua tamahine haamana‘oraa e, te hoê o te ohipa rahi a te Varua Maitai o te riroraa ïa ei faaite i te Mesia. O Iesu iho tei parau e, « te Faaa‘o, o te Varua parau mau… na’na vau e faaite ».2 Ite a‘e ra ta maua tamahine e, a ti‘a ai oia ei ite no Iesu Mesia, na te Varua Maitai e faaite papû i te reira. Tatou atoa, e nehenehe ta tatou e ti‘a ei ite « [a] paraparau [ai] tatou i te Mesia, e [a] oaoa [ai] tatou i te Mesia, e [a] a‘o [ai] tatou i te parau a te Mesia » e a hi‘o ai tatou Ia’na ei tumu no « te matararaa i ta [tatou] mau hara ».3

Ua haaputuputu te arii parau ti‘a o Beniamina i roto i te Buka a Moromona i to’na mau taata ia haere mai i te hiero ia ti‘a ia’na ia paraparau ia ratou no ni‘a i te Mesia e ia a‘o i te Mesia. Ua haapii oia i to’na mau taata i te parau no te maitai o te Fatu, To’na mana, To’na paari, te faaoroma‘i, e, hau roa’tu i te mau mea atoa, To’na Taraehara. A ti‘a ai oia ei ite, ua faaite te Varua ia ratou e, o Iesu Mesia te Faaora, mai ta’na i faaite ia JieLei. I reira, ua a‘o atura te arii Beniamina i to’na mau taata ia ti‘a papû i roto i to ratou faaroo i te Mesia. Ua pii maira te mau taata:

« Ua faaroo matou i te parau atoa ta oe i parau mai ia matou… na roto i te Varua o te Fatu… tei faahuru ê ia matou, oia hoi to matou aau, i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore…

« Ua hinaaro matou ia fafau i te hoê faufaa i te Atua… ia haapa‘o hoi i ta’na mau faaue i te mau mea atoa ».4

Ua fafau te mau taata o te arii Beniamina i te hoê fafauraa ia haa- pa’o i te mau faaueraa a te Atua, mai ia tatou tata‘itahi i na reira atoa.

Mai te mea e, e haapa’o outou i te reira fafauraa, e ti‘a ïa outou ei ite i rotopu i to outou mau hoa. Aita i maoro a‘e nei, ua haamana’o ta maua mau tamarii e to ratou mau hoa faaipoipo i te mau matahiti i ma‘iri ra, a ti‘a ai ratou no te mau parau faufaa rahi i mua i to ratou mau hoa. Te parau ra hoê e, aita oia i hinaaro e tomo i roto i te tata‘uraa no te ohipa faaarearea naho‘a taata i te sabati ; te tahi ra, ua parau oia i to’na fatu ohipa e, eita oia e rave i te ohipa i te sabati. Te tahi, ua pato‘i oia ia haere e mata‘ita‘i i te hoho‘a teata faufau i te fare o te hoê hoa to’na, 11 noa ïa to’na matahiti i taua taime ra ; te tahi, ua pato‘i oia ia mata‘ita‘i i te mau buka hoho‘a faufau e to’na mau hoa no te fare haapiiraa. Aita raua i au-maitai-hia i muri iho no te reira. Te tahi, ua pato‘i oia ia parau atoa i te mau parau auraa ore i ta’na vahi raveraa ohipa. Te tahi, ua pato‘i oia i te ava ta to’na hoa i eia i roto i te afata vairaa a to’na na metua. Te tahi, o oia ana‘e te melo no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i ta’na piha, ua ti‘a oia no te vauvau i te hoê haapiiraa reo marite, e i te pae hopea, ua pahono oia i te mau uiraa no ni‘a i te Buka a Moromona. Ua tamau noa ta maua mau tamarii i te amo i te mau tamarii i mua i te faainoraa a te taata.

I roto i taua mau taime ra, e riro paha e, ua vai otahi noa ratou ; tera râ, no to ratou ti‘araa ei mau ite, ua farii ratou i te auhoaraa e te patururaa a te Varua Maitai. Ua paturu-atoa-hia ratou na roto i te mau haamaitairaa tei roaa ia ratou na roto i te haapa’oraa i te mau faaueraa a te Atua. Ua fafau mai oia ia tatou e: « Eiaha e mata‘u, tei pihai-atoa-iho vau ia oe ; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i ta‘u rima atau parau-ti‘a ra ».5

Ua tauturu papû To’na rima i ta‘u mau tamarii a ti‘a ai ratou ei mau ite no te Atua ma te ti‘a-papû-raa i roto i te parau no te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa. Ua haamaitaihia vau e ua faaitoitohia hoi na roto i to ratou hi‘oraa.

Mai te mea e, e ti‘a outou ei ite i roto i to outou utuafare, e paari to outou utuafare. E mea pinepine tatou i te feruri i te parau no te parau tumu a te Feia Apî Tamahine, « no te haapuai i te fare e te utuafare »,6 no ni‘a noa ïa i te mau hopoi‘a a te mau feia apî tamahine e te mau metua vahine no a muri a‘e, tera râ, e au atoa te reira parau no ta ratou mau hopoi‘a ei mau tamahine e ei mau tuahine i roto i to ratou utuafare i ô nei e i teie nei.

To‘u iho metua vahine, ua tauturu oia ia haapaari i to’na fare e to’na utuafare i roto i to’na apîraa. O oia te tamahine paari a‘e i roto i te hoê utuafare paruparu, area râ, ua fanauhia mai oia e te horo‘araa o te faaroo i roto ia’na. Ua haere oia i te paraimere e i te feia apî, na roto i to’na iho itoito. Ua ti‘a ia’na ia faaipoipohia i roto i te hiero hou to’na na metua a haere ai i te hiero. Ua riro oia ei hi‘oraa no te parau ti‘a, ei ite tamau maite, e tei riro hoi ei hi‘oraa tei tauturu i to’na na metua e to’na mau teina ia tupu i te paari. Outou e te feia apî tamahine, e nehenehe atoa ta outou e ti‘a ei ite no te Atua na roto i te faaiteraa i te hoê varua faaroo, te here, te hau, e te faaite papû i roto i to outou utuafare i teie nei, ma te faaineine ia outou ia na reira atoa ia tae i te tau e haamau ai outou i to outou iho utuafare. Ua riro vau ei hotu no te hoê tamahine apî tei ti‘a « tamau maite ma te aueue ore, ia rahi â te rave i te ohipa maitatai ».7

E riro atoa tatou ei ite no Iesu Mesia ia oaoa ana‘e tatou Ia’na. Ia rahi a‘e ra te ite o te mau taata o te arii Beniamina no ni‘a ia Iesu, na ô a‘e ra ratou te parauraa e, « na te mau mea atoa ta to matou arii i parau mai ia matou ra i tae ai matou i teie nei ite rahi, e na roto i te reira te oaoa nei matou ma te oaoa iti rahi ».8 Ia oaoa ana‘e tatou i roto i to tatou Faaora, e haamana’o tatou Ia’na, e i Ta’na haamaitairaa rahi ia tatou. Te ti‘a nei tatou ei ite mai te mea e, e faaite tatou i to tatou mauruuru e te oaoa hoi. Mai ta te feia apî tamahine i himene a‘e nei i te omuaraa o teie putuputuraa , « No te maitai Ta’na i horo’a mai ia tatou paatoa ».9

Aita i maoro a‘e nei, ua faaitehia mai ia‘u i te parau no na tamahine itoito, na roto i to raua haapa’oraa i te mau faaueraa e to raua faaiteraa i te oaoa o te evanelia, ua ti‘a raua ei ite no te Atua. E aamu teie tei faati‘ahia e te hoê misionare paari i te MTC.

Te parau ra oia e, e rave rahi matahiti na mua’tu, tei te fare oia i te hoê mahana, te auri ra i te ahu, a mata‘ita‘i noa ai i te afata teata, e a puhipuhi noa ai i te avaava, a patotohia mai ai i ni‘a i te opani. I to’na iritiraa i te opani te ti‘a noa mai nei e piti na taata e ahu uouo to raua e te taamu arapoa, e ua faaite maira te hoê o raua e, e episekopo oia no’na. Ua parau oia e, a pure ai oia, ua tae te faaururaa i roto ia’na ia ani ia’na ia haapii i te feia apî tamahine. Ua parau maira teie tamahine e, ua bapetizohia oia i te 10raa o to’na matahiti, tera râ, aita oia i haapa’o maitai. Aita oia i otohe, inaha, ua faaite atu ra oia i teie tamahine i te buka haapiiraa e ua faaite atu ra ia’na i hea ratou e putuputu ai i te pô mahana toru. I reira na ô maira teie tamahine, « eita ta‘u e nehenehe e haapii i te mau tamahine 16 matahiti ; aita vau e haere nei i te pureraa, e te puhipuhi nei au i te avaava ». Na ô maira te episekopo e, « eita oe e vai paruparu faahou, e mai teie taime e tae roa’tu i te mahana toru, e faaea oe i te puhipuhi i te avaava ». I muri iho, haere ê atu ra raua.

Te parau ra teie tamahine e, « te haamana’o nei au i te vaha-rahi-raa no to‘u riri, tera râ, aita ta‘u e nehenehe e pato‘i i te faaitoitoraa ia tai‘o i te buka haapiiraa. Te vai ra râ tera hinaaro i roto ia‘u ia hi‘o e eaha teie, no reira, ua tai‘o a‘e ra vau i te buka mai te omuaraa e tae roa’tu i te hopea, e ua tamau aau vau i te mau parau atoa o taua haapiiraa ra.

« Ia tae i te mahana toru aita â ihoa vau i opua’tura e haere, tera râ, ua tere atu vau i te fare pure, ma te ri‘ari‘a rahi. Aita â vau i ri‘ari‘a a‘e nei i te hoê mea. Ua paari au i roto i te mau aroa faaearaa taata veve, ua tape‘ahia na vau i roto i te fare auri, e ua faaora vau i to‘u papa tei tape‘ahia i roto i te ‘cachot’. E i teie nei, teie au i rotopu i te feia apî te faaitehia nei e, o vau te tauturu haamaramarama apî no te mau Tarona. Ua parahi au i mua e piti na Tarona e ua horo‘a i te haapiiraa ma te tauiui ore i te mau ta‘o, tae roa’toa i tera mau vahi e parauhia e, ‘i teie nei a ani ia ratou …’ I muri noa iho i te haapiiraa, ua ho‘i au ma te ta‘i noa e tae roa’tu i te fare.

« Tau mahana i muri mai, teie faahou mai nei te hoê patotoraa i ni‘a i te opani, e ua feruri a‘e ra vau e, ‘maitai roa. O te episekopo teie e haere mai nei e tii i ta’na buka haapiiraa’. Ua iriti a‘e ra vau i te opani, e te ite nei au i na tarona nehenehe roa e piti, ta te tahi e pupa tiare, e ta te tahi ra, e faraoa monamona ïa. Ua ani maira raua ia‘u ia haere i te pureraa a sabati na muri iho ia raua, e ua na reira vau. Ua au vau i taua na tamahine ra. Ua haamata raua na roto i te haapii mai ia‘u i te mau mea no ni‘a i te Ekalesia, te paroita, te piha haapiiraa. Ua haapii raua ia‘u ia nira i te ahu, ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia ata.

« Ua haamata matou i te haapii i te tahi atu mau tamahine no te piha aita e haere mai nei. Ua haapii matou ia ratou i te mau vahi atoa e itehia ratou ia matou – i roto anei i te pereoo, i roto i te aroa no te piha bowling, e i mua i te fare. I roto e ono ava‘e, 14 o ratou tei ho‘i mai, e i roto i te hoê matahiti, ua ho‘i pauroa mai tera 16 tamahine i tapurahia i ni‘a i te tapura. Ua ata matou e ua oto atoa. Ua haapii matou i te pure, i te haapii i te evanelia, e i te tavini i te tahi atu ».10

Ua ti‘a teie na tamahine ei ite no te parau mau e te parau ti‘a, no te maitai e no te oaoa i te evanelia.

I to‘u pii-raa-hia ia riro ei peresideni rahi no te Feia Apî Tamahine, ua farii au i te hoê haamaitairaa i roto i to‘u faataa-raa-hia, oia hoi, e haapuaihia to‘u faaroo i roto ia Iesu Mesia na roto i ta‘u taviniraa. Ua haatihia vau e te mau vahine itoito: to‘u na tauturu e te apooraa taatoa, te tahi atu mau peresideniraa pŭpŭ tauturu, e te mau taata rarahi tei na mua’tu ia‘u – oia te mau peresideni rahi no te Feia Apî Tamahine tahito. Ua ti‘a ratou ei mau ite no Iesu Mesia na roto i te hoho‘a maitai o to ratou oraraa e ta ratou taviniraa.

Ua faaitoitohia vau na teie mau vahine, te mau melo o to‘u utuafare, te mau tamahine e te mau ti‘a faatere mau maite e te aueue ore ati a‘e te ao nei, e no reira, « ua haatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei ». Na te reira i tauturu ia‘u ia « horo tamau maite i teie nei hororaa i mua [ia‘u] nei, ma te ti‘atonu maite ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo ».11

Te fafauraa no te faarahiraa i te faaroo ia Iesu Mesia tei faahitihia i roto i to‘u faataa-raa-hia, ua tupu ïa te reira a ti‘a ai au ei ite No’na i te mau mahana atoa e i te mau vahi atoa. Ua paraparau vau No’na, ua a‘o vau No’na, e ua oaoa vau i roto Ia’na. Ia ite ana‘e au e, aita i rava‘i ta‘u mau parau, ua haapapûhia ïa te reira e To’na Varua. Ia mata‘u ana‘e au e aore ra, ia au ore te mana’o, ua haapuaihia vau e ua paturuhia e To’na ra rima mana hope. Ua ite au e, e haamaitai Oia ia tatou tata‘itahi mai te mea e, e ti‘a tatou ei mau ite. « Eita roa’tu Oia, aita roa’tu, aita roa’tu e faaru‘e »12 ia tatou.

Ia ti‘a ia tatou ia nuu i mua ma te faaroo aueue ore i te Mesia, ia ti‘a maite ei ite No’na « i te mau taime atoa i te mau mea atoa e i roto i te mau vahi atoa » o ta‘u ia pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mosia 18:9.

  2. Ioane 14:26 ; 15:26.

  3. 2 Nephi 25:26.

  4. Mosia 5:2, 5.

  5. Isaia 41:10.

  6. « Feia Apî Tamahine », Te Haereraa i Mua o te Feia Apî Tamahine (buka iti, 2001), 5.

  7. Mosia 5:15.

  8. Mosia 5:4.

  9. « Arue Ia’na te Arii Mana-Hope ra », Te mau Himene, no. 33.

  10. No te tahi atu papa‘iraa no teie iteraa a hi‘o: Joan Atkinson, « Not Me – I Smoke and Drink », Tambuli, Febuare 1989, 19-20.

  11. Hebera 12:1-2.

  12. « Aue te paari », Te mau Himene, no. 41.