2008
Te Faaroo e te tăpŭraa e te fafauraa o te autahu‘araa
Me 2007


Te Faaroo e te tăpŭraa e te fafauraa o te autahu‘araa

Haere i mua ma te faaroo ma te haapa’o i ta outou mau fafauraa i mua i te Atua e ia titau i te fafauraa Ta’na i fafau mai ia outou na roto i te hoê tăpŭraa.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

Ta‘u opuaraa i teie pô o te tauturu ïa ia outou ia tupu i te rahi i roto i to outou ti‘aturiraa e, e nehenehe ta outou, e e faati‘amâ outou ia outou, no te farii i te mau haamaitairaa o te Tăpŭraa e te fafauraa o te autahu‘araa. No te faufaa rahi o te mau hopearaa o te tăpŭraa e te fafauraa, e titauhia ïa outou ia haapuai tamau noa i to outou ti‘aturiraa.

Ua faataa papû mai te Fatu i te reira mau hopearaa. Te faati‘amâraa ia oe iho no te farii i te tăpŭraa e te fafauraa, e horo‘a mai te reira i te horo‘a rahi a‘e i te mau horo‘a atoa a te Atua: te ora mure ore. Tera ïa te opuaraa a te Autahu‘araa a Melehisedeka. Na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa a farii ai tatou i te autahu‘araa e a faaapî ai tatou i te reira i roto i te mau oro‘a hiero, ua fafauhia mai ia tatou na roto i te tăpŭraa a to tatou Metua i te Ao ra e, Elohima, e roaa ia tatou te îraa o To’na ra hanahana e e ora tatou mai Ta’na e ora ra. E roaa ia tatou te haamaitairaa no te taati-raa-hia tatou i roto i te hoê utuafare e a muri noa’tu, e te fafauraa no te faarahiraa mure ore.

Mai ta outou e ite ra, ia ore tatou e farii i taua haamaitairaa ra, e farerei tatou i te mau hopearaa ri‘ari‘a. Ua haamaramarama maitai te Fatu i te reira. E mau parau tei tai‘o pinepinehia i te mau feia apî tamaroa e to ratou mau feia faatere, i te taime e fatata ai ratou i te farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Te haamana‘o ra outou i te mea tei tupu i roto ia outou i te taime matamua a faaroo ai outou i te reira. E mau parau te reira a te Faaora Iesu Mesia tei horo‘ahia no tatou na roto mai i te peropheta Iosepha Semita.

« E teie atoa o ratou atoa o te farii i teie autahu‘araa nei, e farii atoa mai ïa ia‘u nei, te na reira maira te Fatu ;

« No te mea o oia o te farii mai i ta‘u mau tavini ra ua farii atoa mai ïa ia‘u nei ;

« E o oia o te farii mai ia‘u nei ua farii atoa ïa i to‘u Metua ;

« E o oia o te farii mai i to‘u Metua ra ua farii ïa i te basileia o to‘u Metua ; no reira o te mau mea atoa na to‘u Metua ra, e hope roa ïa i te horo‘ahia na’na.

« E ua hau hoi te reira i te tăpŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa.

« No reira, o ratou atoa o te farii mai i te autahu‘araa, e farii atoa ïa i teie nei tăpŭraa e te fafauraa a to‘u Metua, o te ore e ti‘a ia’na ia ofati, e ore roa atoa e ti‘a ia afai-ê-hia’tu.

« O oia râ o te ofati i teie nei fafauraa i muri iho i to’na fariiraa i te reira, e ua fariu ê roa’tu hoi i te reira, e ore roa ta’na mau hara e faaorehia i roto i teie nei ao e ore atoa hoi i te ao a muri atu ra.

« E ati to ratou paatoa o te ore e haere mai i teie nei autahu‘araa o ta outou i farii ra, o ta‘u e horo‘a’tu nei ia outou o tei o nei i teie nei a mahana, na to‘u iho nei reo no roto mai i te ra‘i ra ; e ua poroi hoi au i te nuu no te ao ra e ta‘u mau melahi hoi ia haapa’o ia outou na.

« E i teie nei te horo‘a’tu nei au ia outou te hoê faueraa ia ara maitai ia outou iho, ia faaitoito i te haapa’oraa i te mau parau no te ora mure ore ».1

I teie nei mai te mea e mai ia‘u nei atoa outou, i to‘u apîraa, i te taime matamua a faaroo ai au i taua mau parau ra, e riro ïa te fariiraa i te Autahu‘araa a Melehizedeka ei ohipa huru etaeta rii. Te vai ra e piti a‘e tumu e titauhia ai outou ia ti‘aturi, eiaha râ e haaparuparu i mua i te mau faautu‘araa e topa mai no te oreraa anei outou e haapa‘o i te tăpŭraa e te fafauraa, e aore ra, no te faaotiraa anei outou eiaha e farii i te reira. E farii anei outou i te tăpŭraa e te fafauraa e a ite atu ai e, e mea teimaha roa, e aore ra, e pato‘i anei outou i te tamata i te reira, hoê â ïa huru te faautu‘araa. No reira, aita hoê a‘e uiraa faahou, to outou haere‘a maitai a‘e tae noa’tu ia‘u nei, o te fariiraa ïa i te autahu‘araa mo‘a e ia tamata ma to outou aau atoa ia haapa’o i to’na mau fafauraa. Mai te mea e, e faaoti tatou eiaha e tamata, e mea papû maitai e, e ere tatou i te rave‘a e roaa ai te ora mure ore. Mai te mea e, e tamata tatou, e na roto i te tauturu a te Atua ia manuïa tatou, e roaa ïa te ora mure ia tatou.

Te vai faahou ra râ te tahi atu tumu e faaoti ai outou i teie nei ia tamata ma to outou aau atoa ia farii outou i taua tăpŭraa e te fafauraa ra, e ia ti‘aturi e, e manuïa outou. Ua fafau mai te Atua ia outou i te tauturu e te mana o te haamanuïa ia outou mai te mea e, faaohipa outou i te faaroo.

Te hinaaro nei au e faaite atu i te tahi mau haamaitairaa e roaa ia outou mai te mea e, e haere outou i mua na roto i te faaroo.

A tahi, no te mea hoi e, ua horo‘ahia ia outou na te tăpŭraa e te fafauraa, e faaiteraa te reira e, ua ma‘iti te Atua ia outou ma te ite Oia i to outou mana e to outou ite. Ua ite oia ia outou mai te tau mai a parahi ai outou Ia’na ra i roto i te ao varua. Na roto i To’na ite i to outou puai, ua tauturu Oia ia outou ia itehia te Ekalesia mau a Iesu Mesia ia outou, e ia farii outou i te autahu‘araa. E nehenehe ta outou e ti‘aturi,no te mea, teie te faaiteraa e te ti‘aturi nei Oia ia outou.

A piti, mai te mea e tamata outou i te haapa’o i ta outou mau fafauraa, ua fafau mai te Faaora e tauturu Oia iho ia outou. Ua parau mai Oia e, mai te mea e, e haere outou i mua ma te auraro i te autahu‘araa: « Ei reira atoa ïa vau, no te mea e haere au na mua i to outou mata. E vai hoi au i to outou pae atau e i to outou pae aui, e ei roto hoi to‘u Varua i to outou mau aau, e ta‘u mau melahi ho‘i e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ».2

E hinaaro paha outou i te tahi taime i te haapapûraa, mai ia‘u nei e, e roaa ia outou te puai no te faatupu i ta outou mau titauraa i roto i teie autahu‘araa mo‘a. Ua ite a‘e na te Fatu i to outou hinaaro i te titau i te haapapûraa. Ua parau mai Oia e, « no te mea o tei haapa’o maitai e ua noaa hoi ia ratou teie nei na autahu‘araa e piti o tei parauhia e au, e ua faarahi ho‘i i to ratou parau-raa-hia, ua haamo‘ahia ïa ratou e te Varua i te faaapîraa i to ratou ra mau tino ».3

Ua ite au i te reira fafauraa i te tupuraa i roto i to‘u iho oraraa e i roto i te oraraa o te tahi atu mau taata. Te vai ra hoê hoa to‘u tei tavini ei peresideni misioni. Ua parau mai oia ia‘u e, i te hopea o te mahana tata‘itahi a ohipa ai oia, e mea fifi roa na’na ia ta‘uma i ni‘a no te haere i roto i te ro‘i i te pô, ma te uiui noa e, e puai anei to’na no te haere faahou i te tahi mahana apî. E, i te poipoi, e ite oia e, ua ho‘i faahou mai to’na puai e to’na itoito. Ua ite outou i te reira i roto i te oraraa o te mau peropheta paari mai te mea ra e, e faaapî-noa-hia ratou i te mau taime atoa e ti‘a mai ratou no te faaite papû mai no ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia e no ni‘a i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Tera te fafauraa no te feia e haere i mua ma te ti‘aturi i roto i ta ratou ohipa no te autahu‘araa.

Ua fafau-atoa-hia ia outou e, e horo‘ahia te puai ia outou no te faaite i te iteraa papû, e ia na reira outou, e tamâhia outou e e faati‘ahia outou ia farii i te ora mure ore tei fafauhia mai ia outou:

« No te mea e faaore ho‘i au i ta outou mau hara mai teie faueraa nei – ia vai tapetepete ore outou i roto i to outou mau feruriraa ma te mana’o papû e i roto hoi i te varua no te pure, i te parauraa’tu i te parau faaite i to te ao nei i te reira mau mea o te faaitehia’tu ia outou na.

« No reira, a haere atu na outou i roto i te ao atoa nei ; e i te mau vahi atoa o te ore e ti‘a ia outou ia haere ra e hapono atu ïa outou, ia tae hoi te parau faaite mai ia outou atu na te ao paatoa nei e tae noa’tu i te taata atoa ».4

E na roto i taua fafauraa ra, ua faatura te Fatu ia outou a parau mai ai Oia no ni‘a ia outou e, « o outou ïa o ta to‘u Metua i horo‘a mai ia‘u nei ; o outou nei to‘u mau hoa ».5

Te vai faahou ra te tahi atu haamaitairaa nehenehe roa o te faaitoito ia outou mai te mea e, e haapa’o outou i ta outou mau fafauraa no te autahu‘araa. Te raveraa i te ohipa i roto i te autahu‘araa, na te reira e faaineine ia outou no to outou oraraa i roto i te utuafare mure ore. E taui te reira i to outou mana’o no ni‘a i te auraa o te riroraa ei tane faaipoipo e aore ra, ei metua tane e aore ra, ei tamaiti e aore ra, ei taea‘e. E tupu mai te reira tauiraa i roto i to outou aau ia ite ana‘e outou i to outou faaroo ia tupu i te rahi no te ite e, e parau mau te fafauraa o te ora mure ore na roto i te Autahu‘araa a Melehizedeka.

Ua tupu te reira i ni‘a ia Parley P. Pratt a haapii ai te peropheta Iosepha Semita ia’na no te taime matamua i te parau haapiiraa no te utuafare mure ore. Ua papa‘i o Parley P. Pratt e:

« I taua taime ra to‘u fariiraa na roto mai ia’na i te feruriraa matamua no ni‘a i te mau faanahonahoraa utuafare mure ore, e no ni‘a i te tahoêraa te tane e te vahine i roto i taua mau autaatiraa roa faito ore aita roa e taata i ite maori râ te taata mararamarama, e te ineine maitai e te aau viivii ore, nahea ia haamauruuru, e o vai te tumu no te mau mea atoa e ti‘a ia parauhia e te oaoa…

« Na roto ia’na i ite ai au e, te vahine ta‘u i here e nehenehe oia e vai i pihai iho ia‘u no teie tau e no te tau e a muri noa’tu, e tera here tei taamu ia maua te tahi i te tahi, no roto mai ïa i te here mure ore o te ra‘i. Na roto ia’na i ite ai au e, e nehenehe ta maua e faahotu i taua here ra e ia tupu maua i te rahi e a muri noa’tu i roto i te reira ; area te hotu no to maua taatiraa oti‘a ore ra, o te tamarii ïa mai te feti‘a i te ra‘i e aore ra, mai te one tahatai te rahiraa…

« Ua here a‘e nei au i mua ra, aita râ vau i ite no te aha. I teie nei râ, ua here au – i te here viivii ore – te hoê faito teitei e te aau faateiteihia… Ua ite au e, o te Atua to‘u Metua i te ao ra ; e o Iesu to‘u taea‘e, e te vahine ta‘u i here e hoa tahuti ore ïa e te mure ore ; e melahi aupuru tei horo‘ahia mai no‘u ei tamahanahana, e ei hei hanahana tei horo‘ahia mai ia‘u nei e amuri e amuri noa’tu ».6

Ua ite au e, ia ravehia te ohipa autahu‘araa na roto i te faaroo e taui te reira i to tatou aau e to tatou mau mana’o. Te hoê feia apî atoa o te faaroo mai nei i ta‘u mau parau i teie mahana, e nehenehe ta ratou e ti‘aturi e, na roto i te faaturaraa i to’na autahu‘araa e paruruhia oia i te faahemaraa no te hara taotoraa tei u‘ana roa hoi i roto i te ao ta tatou e ora nei. E ti‘a roa i te taata tei mau i te Autahu‘araa a Aarona e faaroo mai nei ia‘u i teie pô, a tupu ai to’na faaroo i te rahi no te hoê haamauruururaa papû no te ora mure ore na roto i te autahu‘araa mure ore, e roaa ia’na te mana ia ite i roto i te mau tamahine na te Atua i to ratou faufaa e i roto i te fafauraa no te hoê huaai, i te hoê tumu no te riroraa ei mea viivii ore e te vairaa ei mea mâ.

Mai te reira atoa no te faaroo i roto i te tăpŭraa e te fafauraa, na te reira e arata‘i ia tatou no te faahotu i te mau mana’o aroha tei riro ei mea faufaa no te hoê utuafare mure ore. Te hoê o te mau fafauraa ta tatou e rave a farii ai tatou i te autahu‘araa maori râ, te aupururaa ïa ia vetahi ê.

Ua ite i te au i te semeio no taua tupuraa i te rahi i roto i te aroha i roto i te aau o te mau taata tei mau i te autahu‘araa. Na reira atoa e rave rahi o outou. E na reira atoa e rave rahi taata i rapae i te Ekalesia. Tei roto vau i te piha toro‘a o te peresideni Gordon B. Hinckley a anihia ai ia’na ia pahono i te niuniu. Ua paraparau poto noa oia i roto i te niuniu e ua ho‘i faahou mai oia i roto i ta maua paraparauraa. Tera râ, ua horo‘a oia i te taime no te faataa mai i te reira ia‘u. Ua parau mai oia e, e niuniu teie na te peresideni o te Hau Marite mai ni‘a mai i to’na manu reva Air Force One e rere na ni‘a a‘e ia Utaha no te ho‘i atu i Washington. Ua niuniu mai te peresideni no te Hau Marite no te haamauruuru i te peresideni Hinckley no te ohipa ta te mau melo no te autahu‘araa i rave i muri a‘e i te hoê mata‘i rorofa‘i. Te parau ra te peresideni o te Hau Marite e, ua riro ei semeio i te mea e, ua ti‘a i tatou ia haaputuputu e rave rahi taata, ma te vitiviti, e o tei rave amui maitai i te ohipa. Ua haapoupou mai i to tatou mau melo ma te parau mai e, ua ite tatou e nahea ia rave i te ohipa.

Ua maere paha te peresideni o te Hau Marite i to’na iteraa i to tatou nei faanahonahoraa i te ohipa. Te hoê tuhaa noa tera o te semeio. Tera râ, te tumu rahi roa o te reira semeio no te mea ïa e, e rave rahi hanere e penei a‘e paha, e rave rahi tauatini melo autahu‘araa e faaroo to ratou i te tăpŭraa e te fafauraa o te autahu‘araa. E ere na te huru o te faanahonahoraa i faatupu i te taa-ê-raa: Na te faaroo i roto te tăpŭraa e te fafauraa o te Autahu‘araa tei tura‘i ia ratou ia ratere atea, ia ara noa e rave rahi hora te maoro, e ia faaruru i te mau fifi ei mau ti‘a no te Fatu o Iesu Mesia no te aupuru i te feia tei roohia i te ati.

Tei roto ratou i taua faanahoraa ra o te ohipa taviniraa autahu‘araa e te faahoturaa i te mana e te varua aroha i titauhia no te riroraa ei tane faaipoipo, ei metua tane, ei tamaiti e ei taea‘e i roto i te utuafare i te ao nei e i roto i te utuafare a muri a‘e. Tera mau hi‘oraa no te ohipa taviniraa autahu‘araa, ua tupu ïa i roto i ta tatou ohipa tautururaa i te taata, ei mau taea‘e e mau tuahine i roto i te utuafare o te Atua i te fenua nei, i tera taime e tera taime.

Te pure nei au ia rave outou i te faaotiraa i teie pô e i te mau mahana atoa, ia haere i mua ma te faaroo ma te haapa’o i ta outou mau fafauraa i mua i te Atua e ia titau i te fafauraa Ta’na i fafau mai ia outou na roto i te hoê tăpŭraa. E nehenehe ta outou e rave i te reira i roto i te mau ohipa ha’iha’i. Ia putuputu ana‘e outou e ta outou pŭpŭ autahu‘araa, e nehenehe ta outou e faaoti e hi‘o ia ratou ei mau taea‘e i roto i te utuafare o te Atua. Te vai ra paha te tahi i roto i ta outou pŭpŭ autahu‘araa te fifi ra. Eita paha oia e faaite mai i te reira. Eita e ti‘a ia outou ia ite i to outou iho mata. Tera râ, ua ite te Atua e te ani nei Oia ia outou ia riro ei tavini No’na no te tauturu ia’na.

E nehenehe ta outou e rave mai tera taea‘e no te autahu‘araa, i te mau taime atoa e farerei au ia’na i roto i ta matou pureraa autahu‘araa amui, e ani mai oia e, « eaha te huru o mama ruau ? » Aitâ oia i farerei a‘e nei i to‘u metua hoovai vahine. Tera râ, ua ite oia e, te ma‘ihia ra oia e e matahiti paari to’na. Aita ta‘u e nehenehe e parau atu i te putapû te aau ia ite i te rima o te Atua i te faataeraa mai i ni‘a ia‘u e ta‘u vahine no te tamărû e no te tamahanahana na roto mai i te hoê tei mau i te autahu‘araa. E nehenehe atoa ta outou e farii i taua iteraa ra i te mau taime atoa a putuputu ai outou e te mau taea‘e o te autahu‘araa, mai te mea e, e haamana’o tamau noa outou i ta outou fafauraa ia aupuru e ia tauturu i tei tautau te rima e i tei teimaha te hopoi‘a ra. Ia na reira hoi outou ra, te faahotu ra ïa outou i te mau huru o te faariro ia outou ei melo no te hoê utuafare mure ore.

Te vai ra â te tahi mea e nehenehe ta outou e rave. E nehenehe ta outou e tuatapapa i te parau na te Atua, eiaha no outou ana‘e iho, ia riro râ outou ei mono no te Fatu o Iesu Mesia ra i mua i to te ao atoa nei. Ia faarahi ana‘e outou i to outou mana no te haapii i te evanelia, te haamaitai ra ïa outou ia outou no te tauturu i te Metua i te Ao ra ia haaputuputu i Ta’na mau tamarii. Ia na reira hoi outou ra, e topa faahou mai ïa te tahi atu haamaitairaa. Ia tae mai hoi te hinaaro i roto i te oraraa utuafare i roto i teie nei ao, e aore ra, i roto i te ao a muri a‘e, no te faaho‘i mai i te mamoe mo‘e, ua roaa ïa ia outou te mana hau atu i te ti‘a ia outou ia ite i teie taime.

Ua tatara mai te Fatu i te reira haamaitairaa nehenehe roa i roto i te Alama 13:6: « I na reira ratou i te parauhia i teie nei torona mo‘a, e i te faatoro‘ahia hoi i te Autahu‘araa Rahi a te haapa’oraa mo‘a a te Atua, ia haapii atu i ta’na mau faaue i te tamarii a te taata nei, e ô atoa’i ratou i to’na ra faaearaa ».

E mea ti‘a ia outou ia ti‘aturi i ta outou ohipa taviniraa na roto i teie fafauraa no te manuïa:

« E teie nei, e oti a‘era ratou i te haamo‘ahia e te Varua Maitai, e to ratou ahu i te faateateahia, ia mâ e ia porao ore ho‘i ratou i mua i te Atua, aita i ti‘a ia ratou ia hi‘o noa’tu i te hara, maori râ ma te riaria ; e rave rahi hoi, e e rave rahi roa’tu tei tamâhia, e tei ô hoi i roto i te faaearaa o te Fatu ra to ratou Atua.

« E teie nei, e au mau taea‘e, ua hinaaro vau ia faahaehaa outou ia outou iho i mua i te Atua, e ia tuu mai hoi i te ohipa e au i te tatarahapa, ia ô atoa outou i roto i taua faaearaa ra ».7

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua. Ua rave outou i te mau fafauraa e o O’na. Ua pŭpŭ mai Oia ia outou i te hoê tăpŭraa, oia te fafauraa no te ora mure ore, eita e ti‘a Ia’na ia ofati i te reira. Te faaite papû nei au ia outou e, te autahu‘araa o te mana ïa na roto hoi i te reira i hamani ai te Atua i te mau ao na roto i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia. Te faaite papû nei au e, te hinaaro nei te Atua ia manuia outou e ia ho‘i faahou e ora i piha’i iho Ia’na i roto i te utuafare mure ore. Te faaite papû atu nei au ia outou e, teie te Ekalesia mau a Iesu Mesia. Tei roto nei te mau taviri o te autahu‘araa. Na roto i te reira autahu‘araa i faatura ai te Atua ia outou. Te fafau atu nei au ia outou e, ua ite Oia i to outou mau aravihi e ua nava‘i te reira no te faatiaturi ia outou, na roto i te faaroo, i te ora mure ore no outou e no to outou utuafare e a muri noa’tu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 84:35-43.

  2. PH&PF 84:88.

  3. PH&PF 84:33.

  4. PH&PF 84:61-62.

  5. PH&PF 84:63.

  6. Autobiography of Parley P. Pratt, nene‘ihia e Parley P. Pratt Jr. (1938), 259-60.

  7. Alama 13:12-13.