Bibliotecă
Lecţia 7 Matei 3

Lecţia 7

Matei 3

Introducere

Ioan Botezătorul a propovăduit şi botezat în Iudea. Isus Hristos a călătorit din Galilea la râul Iordan, unde a fost botezat de Ioan. Dumnezeu Tatăl a depus mărturie că Isus este Preaiubitul Său Fiu.

Sugestii pentru predare

Matei 3:1-12

Ioan Botezătorul propovăduieşte în Iudea

Rugaţi membrii clasei să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă unul dintre colegii lor s-ar ridica şi ar începe să ia obiecte personale care aparţin celorlalţi cursanţi. Apoi, rugaţi-i să-şi imagineze că, după ce a luat fiecare obiect, cursantul respectiv îşi cere scuze, însă continuă să ia obiecte de la alţi cursanţi. Întrebaţi:

  • Ce aţi crede despre scuzele acestui cursant?

  • Cum se aseamănă faptele acestui cursant cu încercarea nesinceră de a ne pocăi?

În timp ce cursanţii studiază Matei 3, invitaţi-i să caute adevăruri care ne ajută să înţelegem ce trebuie să facem pentru a ne pocăi cu adevărat.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 3:1-4. Rugaţi membrii clasei să afle care a fost evenimentul care s-a întâmplat şi care i-a ajutat pe oameni să se pregătească pentru slujirea Salvatorului.

  • Cine era Ioan Botezătorul? (El era fiul lui Zaharia şi al Elisavetei, care era rudă cu Maria. El deţinea cheile Preoţiei aaronice [vezi D&L 13; 84:27-28].)

  • Ce făcea Ioan?

  • Ce i-a îndemnat Ioan să facă pe cei care-l ascultau?

Explicaţi că misiunea lui Ioan a fost prezisă de Isaia şi de alţi profeţi (vezi Isaia 40:3; Maleahi 3:1; 1 Nefi 10:7-10). Ioan trebuia să pregătească acea cale pentru Mesia (Isus Hristos) propovăduind pocăinţa şi botezul cu apă.

  • Cum credeţi că a ajutat la pregătirea căii Domnului propovăduirea pocăinţei şi a botezului cu apă?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 3:5-6. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cum au reacţionat oamenii la mesajul lui Ioan.

  • Cum au reacţionat oamenii la mesajul lui Ioan? (Ei şi-au mărturisit păcatele şi au fost botezaţi. Explicaţi că dorinţa unei persoane de a-şi mărturisi păcatele în faţa Tatălui Ceresc şi, când este cazul, în faţa unor anumiţi conducători ai preoţiei este esenţială în vederea pocăinţei [vezi Fideli credinţei: referinţe pentru Evanghelie (2004), p. 126-127].)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 3:7. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cui i-a vorbit Ioan.

  • Potrivit celor relatate în acest verset, cui i-a vorbit Ioan?

Explicaţi că fariseii erau un grup religios în rândul iudeilor al cărui nume sugerează faptul de a fi separat sau aparte. Ei se mândreau cu faptul că se supuneau cu stricteţe legii lui Moise şi credeau că orice adăugare a omului la ea, cunoscută ca legea orală, era tot atât de importantă precum legea lui Moise însăşi (vezi Ghid pentru scripturi, „Farisei”). Saducheii erau un grup mic, însă puternic din punct de vedere politic, în rândul iudeilor, care credeau în supunerea ad literam faţă de legea lui Moise. Ei nu credeau în doctrina învierii sau vieţii eterne (vezi Ghid pentru scripturi, „Saducheii”).

  • Cum i-a numit Ioan pe farisei şi saduchei?

Imagine
Viperă palestiniană

Viperă palestiniană

© taviphoto/Shutterstock.com

Dacă este posibil, expuneţi o poză cu o viperă palestiniană şi explicaţi că este şarpele veninos cel mai răspândit în Israel. Viperele sunt active noaptea şi, de regulă, vânează ascunzându-se şi aruncându-se pe furiş asupra prăzii. Când se simt ameninţate, viperele îşi încolăcesc trupul, şuieră şi îşi atacă duşmanii.

  • De ce credeţi că Ioan i-a numit năpârci (vipere) pe farisei şi saduchei? (Puteţi sublinia faptul că fariseii şi saducheii s-au simţit ameninţaţi de Ioan, deoarece el a îndepărtat mulţi oameni de la influenţele lor rele şi învăţăturile lor neadevărate.)

Explicaţi că Traducerea Bibliei de Joseph Smith conţine cuvinte suplimentare pe care Ioan le-a adresat fariseilor şi saducheilor. Invitaţi cursanţii să-şi deschidă scripturile la Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 3:34-36. (Puteţi să explicaţi că aceste versete sunt o traducere a fragmentului scriptural Matei 3:8-9.) Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, aceste versete.

  • Potrivit lui Ioan, dacă fariseii şi saducheii respingeau învăţăturile lui, pe cine altcineva mai respingeau?

  • Cum aţi rezuma mesajul lui Ioan către ei?

Scrieţi, pe tablă, expresia: Faceţi roade vrednice de pocăinţa voastră.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă această expresie, subliniaţi că, în scripturi, oamenii sunt uneori asemănaţi cu pomi care fac, fie fructe bune, fie fructe rele. Arătaţi sau desenaţi un fruct şi explicaţi că acesta reprezintă dorinţele şi faptele noastre. Puteţi să explicaţi că expresia „vrednice de” înseamnă „demne de”.

Amintiţi cursanţilor despre situaţia pe care au fost rugaţi să şi-o imagineze la începutul lecţiei (un cursant care ia lucruri personale ale altor cursanţi şi care, după ce şi-a cerut scuze, continuă să facă acelaşi lucru).

  • A demonstrat cursantul, în mod corespunzător, principiul pocăinţei prin dorinţele şi faptele sale? De ce nu? (Cursantul a continuat să ia lucruri ale altor cursanţi chiar şi după ce şi-a cerut scuze.)

  • Cum aţi rezuma înţelesul expresiei „faceţi… roade vrednice de pocăinţa voastră” (Matei 3:8)? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, însă trebuie să identifice următorul adevăr: Noi dăm dovadă de pocăinţă adevărată înaintea Domnului atunci când ne schimbăm dorinţele şi faptele, astfel încât să urmăm învăţăturile Sale.)

  • Ce dorinţe şi fapte arată că ne-am pocăit cu adevărat de păcatele noastre?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest adevăr, enumeraţi, pe tablă, următoarele exemple: copiatul la şcoală, faptul de a fi rău cu fraţii şi surorile de acasă, faptul de a fi nepoliticos cu alţi colegi sau de a-i hărţui, folosirea unui limbaj vulgar şi vizionarea de materiale pornografice. Rugaţi cursanţii să explice cum ar trebui să gândească şi să acţioneze cineva care s-a pocăit de aceste păcate.

Citiţi, cu glas tare, Matei 3:10. Invitaţi cursanţii să urmărească în scripturile lor şi să afle care este consecinţa unei pocăinţe neadevărate. Rugaţi cursanţii să vă spună ce au aflat. Explicaţi că a fi „tăiat şi aruncat în foc” implică faptul că cei care nu se pocăiesc nu mai au parte de influenţa Spiritului lui Dumnezeu şi, în cele din urmă, pierd binecuvântările împărăţiei celestiale.

Invitaţi cursanţii să se gândească la toate dorinţele sau faptele pe care trebuie să le schimbe pentru a se pocăi cu adevărat. Încurajaţi-i să dea dovadă de pocăinţă adevărată schimbând toate dorinţele sau faptele care nu sunt în acord cu învăţăturile lui Dumnezeu.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Matei 3:11 şi să afle ce a spus Ioan că avea să facă Salvatorul.

  • Potrivit celor relatate în versetul 11, ce avea să facă Isus ce nu putea fi făcut de Ioan? (Isus avea să boteze „cu Duhul Sfânt şi cu foc”. Explicaţi că Ioan se referea la primirea darului Duhului Sfânt, a doua jumătate a legământului şi rânduielii botezului. Duhul Sfânt ne sfinţeşte şi ne purifică sufletele ca şi cum acestea are trece prin foc [vezi 2 Nefi 31:13-14, 17].)

Rezumaţi versetul 12 explicând că descrie simbolic ce se va întâmpla cu cei neprihăniţi care-L acceptă pe Isus Hristos (grâul) şi cu cei ticăloşi care-L resping (pleava).

Matei 3:13-17

Isus Hristos este botezat, iar Tatăl Îl prezintă ca fiind Preaiubitul Său Fiu

Rugaţi cursanţii care au fost botezaţi să se gândească la botezul lor. Invitaţi mai mulţi dintre ei să împărtăşească ce îşi aduc aminte.

Explicaţi că, în Matei 3:13-17, se relatează despre botezul Salvatorului. Invitaţi cursanţii să caute, în timp ce studiază aceste versete, asemănări între botezul lor şi cel al Salvatorului.

Scrieţi, pe tablă, următoarele întrebări:

De către cine?

Cum?

De ce?

Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Rugaţi fiecare echipă să citească, pe rând, cu glas tare, din Matei 3:13-17 şi să caute răspunsurile la aceste trei întrebări. După ce le-aţi acordat cursanţilor suficient timp, întrebaţi:

  • Cine L-a botezat pe Isus? (Scrieţi, pe tablă, Ioan Botezătorul, în dreptul întrebării De către cine?.)

  • De ce a călătorit Isus din Galilea la râul Iordan pentru a fi botezat de Ioan Botezătorul? (Amintiţi cursanţilor că Ioan deţinea cheile Preoţiei aaronice şi că era singurul om, la acea vreme, care avea autoritatea de a înfăptui rânduiala botezului. Scrieţi, pe tablă, Autoritate corespunzătoare, lângă Ioan Botezătorul.)

  • Ce expresie din versetul 16 indică modul în care a fost botezat Isus? (Asiguraţi-vă că ei înţeleg că expresia Isus a ieşit imediat „afară din apă” indică faptul că El a fost botezat prin scufundare – adică El a fost complet sub apă. Scrieţi, pe tablă, Prin scufundare, lângă întrebarea Cum?)

Invitaţi cursanţii să-şi imagineze că se aflau la râul Iordan când Isus a venit pentru a fi botezat.

  • De ce a ezitat Ioan, iniţial, să-L boteze pe Salvator? (El ştia că poziţia şi autoritatea lui Isus erau mai mari decât ale lui.)

  • Potrivit celor relatate în versetul 15, de ce a spus Isus că trebuia să fie botezat? („Să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Scrieţi această frază pe tablă, lângă întrebarea De ce?.)

  • Ce credeţi că înseamnă această frază?

Explicaţi că „să împlinim tot ce trebuie împlinit” înseamnă să facem tot ceea ce ne cere Tatăl Ceresc, astfel încât să putem trăi din nou în prezenţa Sa. Aceasta include primirea rânduielilor necesare salvării, lucru pe care Dumnezeu îl cere din partea tuturor copiilor Săi, inclusiv din partea lui Isus. Prin faptul că a fost botezat, Isus a dat exemplul perfect pe care trebuie să-L urmăm, dând dovadă de umilinţă, supunându-Se poruncilor Tatălui Său şi primind o rânduială necesară pentru dobândirea vieţii eterne (vezi 2 Nefi 31:4-11).

Rugaţi cursanţii să folosească răspunsurile celor trei întrebări scrise pe tablă pentru a identifica o doctrină pe care o putem învăţa din Matei 3:13-17. Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, însă trebuie să identifice următoarea doctrină: Botezul prin scufundare, înfăptuit de cineva care are autoritate, este esenţial în vederea salvării.

  • Cum se aseamănă botezul vostru cu exemplul pe care ni l-a dat Salvatorul?

Explicaţi că Matei 3:16-17 ne ajută, de asemenea, să învăţăm doctrina referitoare la Dumnezeire. Invitaţi cursanţii să recitească, în gând, aceste versete şi să afle ce ne învaţă despre Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

  • Unde a fost fiecare membru al Dumnezeirii în timpul botezului Salvatorului? (Isus Hristos era în râul Iordan, Duhul Sfânt a coborât asupra Lui asemenea unui porumbel, iar Tatăl Ceresc a vorbit din cer. Puteţi să explicaţi că Duhul Sfânt nu S-a transformat într-un porumbel. De fapt, porumbelul reprezenta un semn sau un simbol al faptului că Duhul Sfânt Se coborâse asupra lui Isus.)

  • Ce doctrină despre Dumnezeire desprindem din aceste versete? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, însă trebuie să identifice următoarea doctrină: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt trei fiinţe distincte şi separate.)

Subliniaţi faptul că mulţi oameni nu au o cunoaştere corectă sau completă despre Dumnezeire. Cu cât înţelegem mai mult adevărata natură a Dumnezeirii, cu atât mai multă dragoste vom simţi faţă de Ei şi cu atât mai pregătiţi vom fi să propovăduim şi să depunem altora mărturie despre Ei.

Pentru a ajuta cursanţii să dobândească o înţelegere mai bună a identităţii fiecărui membru al Dumnezeirii, împărţiţi-i în grupuri de câte trei şi rugaţi-i să deschidă scripturile la „Dumnezeu”, în Ghidul pentru scripturi. Desemnaţi fiecăruia dintre cei trei cursanţi din fiecare grup câte un membru al Dumnezeirii. Invitaţi cursanţi să citească ceea ce este scris şi să afle informaţii despre membrul care le-a fost desemnat. După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi cursanţii să predea membrilor grupului ceea ce au învăţat şi să explice de ce este important ca noi să cunoaştem acele adevăruri.

Pentru a încheia lecţia, puteţi invita cursanţi să împărtăşească celor din clasă mărturia lor despre Tatăl, despre Fiul şi despre Duhul Sfânt.

Comentarii şi informaţii generale

Matei 3:11. „El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc”

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre ce înseamnă să fii botezat cu foc:

„Ni s-a poruncit şi suntem învăţaţi să trăim în aşa fel încât starea noastră decăzută să se schimbe prin intermediul puterii purificatoare a Duhului Sfânt. Preşedintele Marion G. Romney ne-a învăţat că botezul prin foc realizat de către Duhul Sfânt «[ne] converteşte de la starea carnală la cea spirituală. Curăţă, vindecă şi purifică sufletul… Credinţa în Domnul Isus Hristos, pocăinţa şi apa botezului sunt, toate, cerinţe necesare premergătoare botezului cu foc, însă, acesta din urmă reprezintă împlinirea. A primi [acest botez cu foc] înseamnă că acea persoană are veşmântul curăţat prin intermediul sângelui ispăşitor al lui Isus Hristos» (Learning for the Eternities, compilaţie realizată de George J. Romney [1977], p. 133; vezi, de asemenea, 3 Nefi 27:19-20).

Deci, pe măsură ce ne naştem din nou şi ne străduim ca totdeauna să avem Spiritul Său cu noi, Duhul Sfânt ne sfinţeşte şi ne purifică sufletele ca şi cum acestea are trece prin foc (vezi 2 Nefi 31:13-14, 17). În cele din urmă, trebuie să fim găsiţi neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu” („Mâini nevinovate şi o inimă curată”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 81).

Matei 3:12. „Acela Îşi are lopata în mână”

„«Lopata» din Matei 3:12 este un instrument care era folosit la vânturarea grâului. Acest proces înlesnea separarea grâului de pleavă. Boabele de grâu cădeau, înapoi, pe pământ în timp ce vântul risipea pleava care era mai uşoară. Apoi, grâul era adunat în grânar sau depozit, iar pleava era arsă în foc. Ioan Botezătorul a propovăduit că Salvatorul, care avea să vină după el, urma să-i separe pe cei credincioşi de cei necredincioşi în acelaşi mod în care grâul era separat de pleavă (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 17).

Matei 3:16. Semnul porumbelului

Profetul Joseph Smith a explicat că Duhul Sfânt nu S-a arătat sub forma unui porumbel, după botezul lui Isus Hristos. De fapt, porumbelul care a coborât a însemnat faptul că Duhul Sfânt era prezent la acel eveniment. Joseph Smith ne-a învăţat:

„Semnul porumbelului a fost instituit înainte de crearea lumii, un martor pentru Duhul Sfânt, şi diavolul nu poate veni ca semn al porumbelului. Duhul Sfânt este o persoană şi are forma unei persoane. El nu se limitează la forma unui porumbel, ci are ca simbol semnul unui porumbel. Duhul Sfânt nu poate fi transformat într-un porumbel; dar semnul unui porumbel i-a fost dat lui Ioan pentru a simboliza adevărul rânduielii, deoarece porumbelul este o emblemă sau un simbol al adevărului şi inocenţei” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 85).

Matei 3:13-17. Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt trei fiinţe distincte şi separate

Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat cum sunt membrii Dumnezeirii una, dar şi fiinţe separate:

„Noi credem că aceste trei personaje divine, care constituie o singură Dumnezeire, sunt unite în scop, în modul de a acţiona, în mărturie, în misiune… Eu cred că este corect să spun că noi credem că Ei sunt una în fiecare aspect semnificativ şi etern imaginabil, cu excepţia faptului că nu credem că Ei sunt trei persoane combinate într-o singură substanţă, o idee trinitară care nu a fost niciodată declarată în scripturi pentru că nu este adevărată” („Singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care El L-a trimis”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 40).

Vârstnicul Holland a mai explicat că unul dintre motivele confuziei cu privire la natura Dumnezeirii este acela că, în timpul marii apostazii, „[clerici, filozofi şi demnitari bisericeşti]” au dezbătut natura Dumnezeirii şi, în cele din urmă, au hotărât că Dumnezeu era de necunoscut şi de neînţeles (vezi „Singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos pe care El L-a trimis”, p. 40-41).