Bibliotecă
Lecţia 97 Faptele apostolilor 23-26


Lecţia 97

Faptele apostolilor 23-26

Introducere

Conducătorii iudei l-au interogat pe Pavel, iar un grup de iudei a conspirat să-l ucidă. Pavel a fost dus la Cezarea, unde s-a apărat de acuzaţii false înaintea mai multor conducători romani. El a relatat convertirea sa şi a depus mărturie despre Isus Hristos.

Sugestii pentru predare

Faptele apostolilor 23-25

Pavel este persecutat, judecat şi întemniţat

Înainte de oră, scrieţi următorul lucru pe o bucată de hârtie: Poruncile şi binecuvântările date de Dumnezeu. Folosiţi bandă adezivă sau o sfoară pentru a delimita un loc din încăpere şi puneţi hârtia pe podea, în acel loc. La începutul orei, invitaţi un cursant să stea în picioare în locul care reprezintă poruncile şi binecuvântările date de Dumnezeu.

  • Pe măsură ce ne apropiem de Dumnezeu urmând poruncile şi învăţăturile Sale, care sunt unele dintre binecuvântările pe care le putem primi?

Invitaţi cursantul să iasă din acel loc care reprezintă poruncile şi binecuvântările date de Dumnezeu.

  • Care sunt câteva dintre influenţele lumii care ar putea ispiti pe cineva să se depărteze de poruncile şi învăţăturile lui Dumnezeu şi să înceteze să mai trăiască în acord cu acestea?

  • Ce se poate întâmpla când oamenii se depărtează de Dumnezeu?

Mulţumiţi cursantului şi invitaţi-l să se aşeze. Rugaţi cursanţii să se gândească în ce direcţie se îndreaptă la acest moment şi cât de aproape sau departe se simt de Tatăl Ceresc. Invitaţi-i ca, în timp ce studiază Faptele apostolilor 23-26, să caute adevăruri care îi vor ajuta când vor simţi că s-au distanţat de Dumnezeu şi de binecuvântările Sale.

Amintiţi-le cursanţilor că Pavel a fost arestat în afara templului din Ierusalim şi adus înaintea conducătorilor iudei (vezi Faptele apostolilor 21:30-33; 22:23-30). Rezumaţi Faptele apostolilor 23:1-10 explicând că Pavel a fost interogat de acei conducători iudei şi întemniţat.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 23:11. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce s-a întâmplat în timp ce Pavel era în închisoare. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.

  • Ce i-a spus Domnul lui Pavel în închisoare?

Amintiţi-le cursanţilor de promisiunea consemnată în Faptele apostolilor 18:9-10, conform căreia Domnul va fi cu Pavel şi-l va proteja în timp ce urma să facă lucrarea Sa. Invitaţi cursanţii să aibă în vedere marcarea expresiei „Domnul S-a arătat lui Pavel” şi să scrie Faptele apostolilor 18:9-10 ca referinţă, lângă versetul 11.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, rezumatul de mai jos:

Din Faptele apostolilor 23:12-25:27, aflăm că ofiţerul roman care-l arestase pe Pavel l-a trimis la Cezarea pentru a împiedica grupul de iudei să-l omoare. Pavel şi-a mărturisit nevinovăţia înaintea guvernatorului roman, Felix. Deşi era convins de nevinovăţia lui Pavel, Felix a continuat să-l ţină pe Pavel sub arest la domiciliu timp de doi ani. Festus l-a înlocuit pe Felix drept guvernator roman al Iudeii. Regele Irod Agripa, care conducea o regiune situată la nord-est de Marea Galileii, l-a vizitat pe Festus şi a dorit să audă cazul lui Pavel. Pavel a fost adus înaintea regelui Agripa.

Faptele apostolilor 26

Pavel relatează convertirea sa şi depune mărturie despre Isus Hristos înainte regelui Agripa

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Faptele apostolilor 26:4-11. Rugaţi-i pe membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cum şi-a descris Pavel trecutul înaintea regelui Agripa.

  • Cum şi-a descris Pavel trecutul înaintea regelui Agripa?

Explicaţi că, apoi, Pavel a relatat apariţia Salvatorului înaintea lui. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 26:16-18. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute misiunea pe care i-a încredinţat-o Domnul lui Pavel pe drumul spre Damasc.

  • Ce misiune i-a încredinţat Domnul lui Pavel? (Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresiile care descriu misiunea pe care i-a încredinţat-o Domnul lui Pavel.)

Explicaţi că, în acest context, cuvântul moştenire, (versetul 18), se referă la intrarea în împărăţia celestială a lui Dumnezeu.

  • Ce lucruri pot ajuta pe cineva să se întoarcă de la întunericul şi influenţa lui Satana la lumina, poruncile şi binecuvântările lui Dumnezeu?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 26:19-23. Rugaţi-i pe membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce a spus Pavel că le-a predicat atât iudeilor, cât şi neamurilor că trebuie să facă pentru a primi binecuvântările menţionate în versetul 18. Le puteţi explica faptul că expresia „să facă fapte vrednice de pocăinţa lor” din versetul 20 poate însemna să trăiască în mod demn pentru a demonstra că s-au pocăit cu adevărat.

  • Potrivit celor relatate în versetul 20, ce le-a predicat Pavel atât iudeilor, cât şi neamurilor?

Scrieţi următoarea afirmaţie incompletă pe tablă: Dacă ne pocăim şi ne întoarcem la Dumnezeu

  • Bazându-vă pe ceea ce învăţăm din versetul 18, cum aţi completa afirmaţia de pe tablă? (Rezumaţi răspunsurile cursanţilor şi completaţi afirmaţia de pe tablă după cum urmează: Dacă ne pocăim şi ne întoarcem la Dumnezeu, putem înlătura puterea lui Satana din vieţile noastre, putem primi iertare pentru păcatele noastre şi putem deveni demni de împărăţia celestială.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest principiu, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Neil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli (aveţi în vedere să le oferiţi cursanţilor un exemplar al declaraţiei):

Imagine
Vârstnicul Neil L. Andersen

„Când păcătuim, ne întoarcem faţa de la Dumnezeu. Când ne pocăim, ne îndreptăm către Dumnezeu.

Invitaţia de a ne pocăi este rar un glas care pedepseşte, în schimb este o chemare plină de dragoste de a face cale întoarsă şi de «a ne întoarce» la Dumnezeu [vezi Helaman 7:17]. Această invitaţie este chemarea unui Tată iubitor şi a Singurului Său Fiu Născut de a fi mai presus decât suntem, de a ne ridica la un mod de viaţă mai bun, de a ne schimba şi de a simţi fericirea de a ţine poruncile” („Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 40).

  • Potrivit celor spuse de vârstnicul Andersen, ce putem realiza pe măsură ce ne pocăim şi ne întoarcem spre Tatăl şi Isus Hristos?

Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce continuă să studieze Faptele apostolilor 26, să găsească ce i-a împiedicat pe Festus şi pe regele Agripa să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu şi să fie convertiţi la Isus Hristos. Scrieţi următoarea afirmaţie incompletă pe tablă: Pentru a ne converti la Isus Hristos…

Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi cursanţii să citească Faptele apostolilor 26:24-28 cu partenerii lor. Rugaţi-i să identifice şi să compare felurile în care Festus şi regele Agripa au reacţionat la învăţăturile lui Pavel şi la mărturia despre Salvator. În timp ce cursanţii citesc şi discută cu partenerii lor, copiaţi următorul tabel pe tablă (nu includeţi declaraţiile de sub fiecare titlu):

Reacţiile la învăţăturile lui Pavel

Festus

Regele Agripa

A vorbit cu glas tare

A spus ca Pavel este nebun

Şi că învăţătura lui îl face să dea în nebunie

A fost aproape convins să devină creştin

După ce le-aţi acordat timp suficient, invitaţi câţiva cursanţi să iasă la tablă şi să scrie ceea ce au găsit (răspunsurile trebuie să fie asemănătoare expresiilor din tabelul de mai sus).

  • Ce reflectă reacţia lui Festus cu privire la părerea sa despre învăţăturile lui Pavel? (Adăugaţi cuvântul Necredinţă la răspunsurile cursanţilor, sub titlul „Festus”).

  • Potrivit celor relatate în versetul 27, ce a spus Pavel că ştia despre regele Agripa? (Adăugaţi Credea în profeţi sub titlul „Regele Agripa”.)

  • Ce învăţăm din remarca lui Agripa despre angajamentul lui de a fi creştin (vezi versetul 28)? (Adăugaţi Nu era dornic să-şi ia pe deplin un angajament, sub titlul „Regele Agripa”.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 26:29. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să vadă cum a răspuns Pavel la remarca regelui Agripa care a spus că aproape fusese înduplecat sau convins să devină creştin.

  • Ce a dorit Pavel pentru rege şi pentru cei care auzeau învăţăturile sale?

  • Ce credeţi că l-a împiedicat pe Festus să se convertească la Isus Hristos?

  • Ce credeţi că l-a împiedicat pe regele Agripa să se convertească?

  • Ce putem învăţa de la Festus şi regele Agripa despre ce trebuie să facem pentru a ne converti la Isus Hristos? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: Pentru a ne converti la Isus Hristos, trebuie să alegem să credem în Evanghelie şi să fim pe deplin angajaţi să trăim în acord cu ea.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest principiu, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea relatare a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie:

Imagine
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf

„Doi fraţi tineri stăteau pe vârful unei mici stânci care domina apa cristalină a unui lac albastru. Acesta era un loc cunoscut pentru scufundare, iar fraţii vorbiseră deseori că ar trebui să facă săritura – ceva ce-i văzuseră pe alţii că fac.

Deşi amândoi voiau să sară, niciunul nu voia să fie primul. Înălţimea stâncii nu era chiar atât de mare, dar pentru cei doi tineri băieţi părea că distanţa se mărea ori de câte ori se pregăteau să sară – şi curajul lor dispărea repede.

În sfârşit, unul dintre fraţi a pus un picior pe marginea stâncii şi se pregătea să sară. În acel moment, fratele său a şoptit: «Poate ar trebui să aşteptăm până vara viitoare».

Totuşi, avântul primului frate era deja luat. «Frate», a răspuns el, «eu mi-am luat angajamentul!»

A sărit în apă şi a ieşit repede la suprafaţă cu un strigăt victorios. Fratele său l-a urmat imediat. Apoi, ambii au râs despre ultimele cuvinte ale primului băiat înainte de a sări în apă: «Frate, eu mi-am luat angajamentul».

Acceptarea unui angajament seamănă puţin cu săritul în apă. Fie v-aţi luat angajamentul, fie nu. Fie mergi înainte, fie rămâi pe loc. Nu există cale de mijloc …

Cei care sunt angajaţi doar pe jumătate, se pot aştepta la doar jumătate din binecuvântarea de a avea mărturie, bucurie şi pace. Zăgazurile sau ferestrele cerului vor fi deschise doar pe jumătate pentru ei …

Într-un fel, fiecare dintre noi se află într-un moment când trebuie să ia hotărârea de a domina apa. Este rugăciunea mea ca noi să avem credinţă, să mergem înainte, să ne înfruntăm temerile şi îndoielile având curaj şi să ne spunem: «Mi-am luat angajamentul!»” („Brother, I’m Committed”, Ensign, iulie 2011, p. 4, 5).

  • În ce fel seamănă acceptarea unui angajament cu săritul în apă?

  • Potrivit preşedintelui Uchtdorf, de ce este important să fim pe deplin angajaţi şi nu angajaţi doar pe jumătate în a trăi conform Evangheliei?

  • În ce fel v-a ajutat faptul de a trăi conform unei porunci sau unui principiu al Evangheliei să deveniţi mai convertiţi? (Puteţi împărtăşi un exemplu personal.)

Invitaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor o listă care să cuprindă porunci sau principii ale Evangheliei pe care simt că le respectă în întregime. Rugaţi-i să se gândească la principii ale Evangheliei pe care cred că le respectă pe jumătate, dar nu întregime (Faptele apostolilor 26:29). Invitaţi cursanţii să-şi noteze un obiectiv cu privire la ceea ce vor face pentru a avea o înţelegere mai mare despre unul dintre acele principii şi pentru a-l pune mai bine în practică. Încurajaţi cursanţii să se roage pentru ajutor în timp ce se străduiesc să se convertească la Isus Hristos trăind mai deplin conform Evangheliei.

Rezumaţi Faptele apostolilor 26:30-32 explicând că Festus şi regele Aripa l-au găsit nevinovat pe Pavel şi l-ar fi eliberat, dar, deoarece Pavel a cerut să fie judecat de Cezar, au fost obligaţi să-l trimită la Roma.

Încheiaţi recapitulând şi depunând mărturie despre principiile predate în Faptele apostolilor 23-26.

Comentarii şi informaţii generale

Faptele apostolilor 25:13. Cina a fost Irod Agripa?

Pentru a înţelege mai bine legăturile de rudenie dintre diferiţii membri ai dinastiei Irozilor menţionaţi în Noul Testament, vezi „Irod”, în Ghidul pentru scripturi.

„Irod Agripa II (numit, de asemenea, Marcus Julius Agrippa), a fost cel de-al şaptelea şi ultimul rege din dinastia iudaică a Irozilor. El a guvernat asupra teritoriului situat la nord-est de Marea Galileii, aproximativ între anii 55-93 d. Hr. A fost fiul lui Irod Agripa I, care a poruncit uciderea lui Iacov şi l-a întemniţat pe Petru (vezi Faptele apostolilor 12:1-4); nepotul lui Irod Antipa, care a poruncit tăierea capului lui Ioan Botezătorul (vezi Matei 14:1-12) şi strănepotul lui Irod cel Mare, care a poruncit uciderea pruncilor în Betleem (vezi Matei 2:16).

Împărăţia lui Agripa se afla la nord de teritoriul condus de Festus. Agripa şi sora lui, Berenice… l-au vizitat pe Festus în Cezarea, în timp ce Pavel era închis acolo. Deoarece Agripa era iudeu şi, deci, mai familiarizat cu treburile iudeilor decât Festus, care era Roman, Festus a sperat ca Agripa să-l ajute să înţeleagă acuzaţiile aduse împotriva lui Pavel şi, de asemenea, să-l ajute să redacteze scrisoarea pe care urma să o adreseze lui Cezar (vezi Faptele apostolilor 25:24-27; 26:3)” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 326).

Faptele apostolilor 26:24. „Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie”

Profetul Joseph Smith a comparat persecuţia de care a avut parte după Prima Viziune cu experienţele apostolului Pavel (vezi Joseph Smith – Istorie 1:24-25). Atât Pavel, cât şi Joseph Smith L-au văzut pe Salvator şi I-au auzit glasul. Amândoi au depus mărturie că văzuseră o viziune. Drept rezultat, ambii au fost persecutaţi şi insultaţi, totuşi au rămas fideli cunoaşterii şi mărturiei lor despre Isus Hristos. În plus, sunt multe relatări despre Prima Viziune a lui Joseph Smith, la fel cum sunt multe relatări ale viziunii pe care a avut-o Pavel şi în care i S-a arătat Salvatorul (vezi Faptele apostolilor 9:3-9; Faptele apostolilor 22:6-11; Faptele apostolilor 26:13-18). Deşi există diferenţe minore legate de detalii, relatările lor multiple sunt la fel în ceea ce priveşte adevărul esenţial, anume că fiecare dintre ei L-a văzut pe Isus Hristos şi a vorbit cu El.

Faptele apostolilor 26:28. „Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin”

În timp ce slujea în Preşedinţia celor Şaptezecei, vârstnicul Bruce C. Hafen ne-a învăţat:

„Dacă trebuie să dăm tot ce avem, atunci când dăm doar aproape totul nu este suficient. Dacă aproape păstrăm poruncile, atunci aproape primim binecuvântările” („Ispăşirea: toţi pentru toţi”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 98).

Preşedintele Harold B. Lee a comparat cuvintele regelui Agripa cu cele ale membrilor Bisericii care încearcă să se justifice pentru a nu ţine poruncile:

„Un bun episcop a făcut o remarcă interesantă despre ceea ce a numit a fi cele mai triste cuvinte ale unei persoane importante. A citit din cuvintele apostolului Pavel care, atunci când se afla înaintea regelui Agripa, a depus o mărturie puternică despre convertirea sa. Răspunsul lui Agripa a fost: «Curând mai vrei tu să mă îndupleci [sau „Aproape m-ai convins”] să mă fac creştin!» (Faptele apostolilor 26:28). Apoi, episcopul a spus: «Regele ştia adevărul, dar i-a lipsit curajul să facă ceea ce era necesar …»

Apoi, episcopul a descris într-o predică scurtă, dar puternică, câteva lucruri pe care le-a descoperit în episcopia sa. El a spus că, «în replică la invitaţia Învăţătorului: „Vino… şi urmează-mă” (Marcu 10:21), unii membrii par a spune: „Aproape m-ai convins să fiu cinstit, dar am nevoie de puţin ajutor să trec examenul”» …

[Episcopul a continuat]: «Aproape m-ai convins să ţin sfântă ziua de sabat, dar este plăcut să joc fotbal duminica.

Aproape m-ai convins să-mi iubesc aproapele, dar este un nesuferit; să fiu tolerant faţă de alţii, dar se înşeală amarnic… să îmi fac vizitele de acasă, dar este atât de frig şi umed în seara asta; să plătesc zeciuiala şi să fac donaţii, dar chiar avem nevoie de un nou televizor color… Aproape! Aproape! Aproape!»” (în Conference Report, apr. 1964, p. 23-24).