Pavel a propovăduit despre importanţa carităţii sau a dragostei pure. El îi sfătuieşte pe sfinţii corinteni să obţină şi să urmărească îndeaproape caritatea şi să caute alte daruri spirituale. Pavel a propovăduit că darul profeţiei este mai mare decât darul limbilor şi este dat membrilor Bisericii astfel încât ei să-i poată întări pe alţii din punct de vedere spiritual.
Pavel propovăduieşte despre importanţa faptului de a avea caritate
Înainte de a începe ora, scrieţi următoarele scenarii pe tablă sau împărţiţi cursanţilor exemplare cu descrierea acestor scenarii. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, fiecare scenariu şi rugaţi cursanţii să se gândească dacă se regăsesc în vreunul dintre acestea.
În mod frecvent, sunteţi deranjaţi şi supăraţi de comportamentul unui frate sau al unei surori.
Un coleg de clasă este răutăcios faţă de voi, astfel încât vă consideraţi îndreptăţiţi să-i răspundeţi răutăcios.
Vă simţiţi invidioşi din cauza talentelor şi realizărilor unui prieten.
Uneori găsiţi că este uşor să bârfiţi şi să vorbiţi rău despre alţii în cvorumul preoţiei sau în clasa Tinerelor Fete.
Ce efecte dăunătoare pot rezulta ca urmare a acestor atitudini şi comportamente?
Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază 1 Corinteni 13, să caute adevăruri care îi pot ajuta să evite atitudini şi comportamente care pot distruge fericirea personală şi relaţiile cu alţii.
Amintiţi cursanţilor că sfinţii din Corint se comportau în moduri care duceau la ceartă şi dezbinări în Biserică. În epistola sa, Pavel propovăduieşte despre faptul că darurile spirituale sunt date pentru folosul tuturor şi pentru a-i ajuta pe membrii Bisericii să slujească şi să se întărească unii pe alţii. Pavel îi sfătuieşte pe sfinţi să caute cu sinceritate cele „mai bune daruri„ (vezi 1 Corinteni 12:7-31).
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Corinteni 13:1-3. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute o însuşire şi un dar al Spiritului pentru care Pavel s-a rugat foarte mult.
Pentru ce însuşire şi dar al Spiritului s-a rugat Pavel foarte mult? (Caritate sau dragoste.)
Explicaţi următoarele: caritatea este „cea mai înaltă, cea mai nobilă şi cea mai puternică dragoste, nu doar afecţiune”, (Ghid pentru scripturi, „Caritate”).
Cum i-a descris Pavel pe cei care nu au caritate, chiar dacă au alte calităţi spirituale?
Explicaţi că expresiile „aramă sunătoare” şi „chimval zângănitor” din versetul 1 se referă la instrumente care produc sunete puternice şi vibrante deranjante. În contextul versetului 1, aceste expresii pot avea semnificaţia unor cuvinte care devin lipsite de însemnătate sau valoare când vorbitorul nu este motivat de caritate sau dragoste pură.
De ce credeţi că suntem nimic dacă nu avem caritate?
Cum este posibil ca cineva să-şi poată da toate bunurile pentru a hrăni săracii sau să fie dornic să moară de bună voie pentru adevăr şi totuşi să nu aibă caritate? (Explicaţi că această caritate este mai mult decât un act de generozitate şi mai mult decât de a muri pentru adevăr.)
Copiaţi următorul tabel pe tablă:
Ce este caritatea sau ce face ea
Ce nu este caritatea sau ce nu face ea
Explicaţi faptul că Pavel a descris calităţile şi caracteristicile carităţii pentru a-i ajuta pe sfinţii corinteni să înţeleagă mai bine acest dar. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi cursanţii să citească 1 Corinteni 13:4-8 cu colegii lor şi să caute modul în care a descris Pavel caritatea sau dragostea pură.
După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să vină la tablă şi să scrie descrierile lui Pavel despre caritate sub titlul corespunzător al tabelului. Dacă este necesar, ajutaţi cursanţii să înţeleagă fiecare descriere.
Cine se potriveşte tuturor acestor atribute ale carităţii? (Isus Hristos.)
Amintiţi cursanţilor ce a propovăduit profetul Mormon despre caritate: „Caritatea este dragostea pură a lui Hristos (Moroni 7:47). Explicaţi că potem descrie caritatea în două moduri importante: (1) Dragostea lui Hristos pentru noi şi (2) dragostea noastră asemănătoare celei lui Hristos pentru alţii . Rugaţi cursanţii să aleagă câteva descrieri ale carităţii din lista de pe tablă şi să explice membrilor clasei în ce fel sunt ele descrieri bune despre Isus Hristos.
Ce credeţi că înseamnă în versetul 8, că „dragostea (sau caritatea) nu va pieri niciodată”?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
Imagine
Vârstnicul Jeffrey R. Holland
„Adevărata caritate… este dovedită în mod perfect şi pur în dragostea statornică, supremă şi ispăşitoare a lui Hristos pentru noi… Ea este acea caritate – dragostea Lui pură pentru noi – fără de care noi nu am fi nimic, am fi fără de speranţă, am fi cei mai nefericiţi dintre toţi bărbaţii şi femeile …
În viaţă sunt multe temeri şi eşecuri. Uneori lucrurile ne dezamăgesc. Uneori oamenii ne dezamăgesc sau starea economică, afacerile sau guvernele ne dezamăgesc. Dar există un lucru, în viaţă şi eternitate, care nu ne dezamăgeşte – dragostea pură a lui Hristos” (Christ and the New Covenant, [1997], p. 337).
Cum poate fi de ajutor faptul de a ne aminti că dragostea pură a lui Hristos nu va pieri niciodată?
Bazându-ne pe ce am învăţat din 1 Corinteni 13:4-8, ce ni se întâmplă când obţinem darul carităţii? (Cursanţii pot identifica multe adevăruri, dar asiguraţi-vă că este clar faptul că, în timp ce căutăm să obţinem darul spiritual al carităţii, devenim mai asemănători Salvatorului nostru, Isus Hristos. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)
Rezumaţi 1 Corinteni 13:9-12 explicând că Pavel a propovăduit de ce, în final, darurile spirituale ale cunoaşterii şi profeţiei vor pieri. Pavel a declarat că, în această viaţă, cunoaşterea disponibilă este incompletă şi că vom dobândi o cunoaştere perfectă în eternitate.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Corinteni 13:13. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute trei daruri ale Spiritului despre care Pavel a propovăduit că vor rămâne. Invitaţi cursanţii să vă spună ce au aflat.
După cum a propovăduit Pavel, care este cel mai mare dar spiritual? (Cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Caritatea este cel mai mare dar al Spiritului. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)
Care este relaţia dintre credinţă, speranţă şi caritate? (Credinţa ne conduce spre speranţă şi speranţa ne conduce spre caritate.)
Bazându-ne pe ce am învăţat din 1 Corinteni 13, de ce credeţi că cel mai mare dar al Spiritului este caritatea?
Subliniaţi sfatul lui Pavel din 1 Corinteni 14:1 de a „[urmări] caritatea sau dragostea”.
Ce putem face pentru „a [urmări] dragostea” sau a obţine darul carităţii?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:48. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce i-a învăţat Mormon pe oamenii lui să facă pentru a obţine darul carităţii. Invitaţi cursanţii să spună ce au găsit.
Cum ne poate îmbunătăţi caritatea relaţiile cu familia, prietenii şi colegii?
Puteţi descrie o perioadă în care aţi fost martori ai unui gest de caritate în modul în care aţi fost tratat? (De asemenea, puteţi să le împărtăşiţi cursanţilor o experienţă pe care aţi avut-o dumneavoastră.)
Invitaţi cursanţii să scrie pe bucăţi de hârtie care descrieri ale carităţii simt că sunt cele mai dificile pentru ei şi de ce. Îndemnaţi cursanţii să scrie un ţel cu privire la ceea ce vor face pentru a continua să dea dovadă de mai multă caritate. Invitaţi cursanţii să pună acea bucată de hârtie într-un loc în care o pot vedea, deseori, pentru a le aminti ţelul lor.
Pavel propovăduieşte că darul profeţiei este mai mare decât darul de a vorbi în alte limbi.
Aduceţi în clasă obiecte, care să poată fi folosite pentru a construi un turn, cum ar fi caiete, cutii, cartoane sau cărţi. Invitaţi un cursant să folosească obiectele pe care le-aţi adus pentru a construi într-un minut un turn cât mai înalt. Apoi, invitaţi cursantul să-şi ocupe locul în clasă. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 1 Corinteni 14:1-3 şi să caute în aceste versete cuvântul care are legătură cu demonstraţia construirii unui turn.
Care cuvânt din versetul 3 are legătură cu construirea unui turn? (Zidire. Dacă este necesar, explicaţi că a zidi înseamnă „a clădi, adică, în acest context, a întări sau perfecţiona din punct de vedere spiritual.)
Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază 1 Corinteni 14, să caute un principiu care îi vor ajuta să ştie cum pot să-i zidească sufleteşte pe alţii.
Explicaţi că Pavel s-a adresat membrilor Bisericii din Corint care aveau parte de darul sau abilitatea de a vorbi în alte limbi. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Corinteni 14:1-3. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute ce dar spiritual i-a sfătuit Pavel pe sfinţi să caute.
Ce dar al spiritului i-a sfătuit Pavel pe sfinţi să dorească şi să caute?
Explicaţi că „profeţia constă în cuvinte sau scrieri de inspiraţie divină, pe care le primeşte cineva prin revelaţie de la Duhul Sfânt. Mărturia [despre] Isus este duhul prorociei (Apocalipsa 19:10). Când profeţeşte cineva, acesta vorbeşte sau scrie ceea ce doreşte Dumnezeu ca el să cunoască, pentru binele său ori pentru binele celorlalţi” (Ghidul pentru scripturi, „Profeţie, (a) profeţi” ,scriptures.lds.org).
Scrieţi, pe tablă, următoarea afirmaţie: a profeţi = a propovădui şi a depune mărturie prin inspiraţie
Potrivit celor relatate în versetul 3, cum poate propovăduirea şi depunerea mărturiei prin inspiraţie să ne ajute să-i binecuvântăm pe alţii? (Folosind propriile cuvinte, cursanţii trebuie să identifice un principiu similar următorului: Când propovăduim şi depunem mărturie prin inspiraţie, îi putem ajuta pe alţii să se zidească sufleteşte şi îi putem alina.)
Cum aţi fost zidit sufleteşte şi alinat prin învăţăturile şi mărturiile unei alte persoane?
Rezumaţi 1 Corinteni 14:4-30 şi explicaţi faptul că Pavel i-a avertizat pe sfinţii corinteni cu privire la darul de a vorbi în alte limbi. Pavel i-a avertizat că, dacă este folosit impropriu, darul de a vorbi în alte limbi nu va reuşi să zidească Biserica şi va distrage membrii de la căutarea unor daruri spirituale mai folositoare.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Corinteni 14:31, 33, 40. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce sfat le-a dat Pavel sfinţilor cu privire la modul de a profeţi.
Ce sfat le-a dat Pavel sfinţilor despre modul de a profeţi? (Toţi, bărbaţi şi femei, pot profeţi sau propovădui şi mărturisi. Aceste lucruri trebuie făcute în ordine, câte o persoană pe rând.)
Ce adevăruri putem învăţa despre Biserica lui Isus Hristos din aceste versete? (Folosind propriile cuvinte, cursanţii trebuie să identifice un principiu similar următorului: În Biserica lui Isus Hristos, toate lucrurile trebuie făcute în ordine.)
De ce credeţi că este important ca toate lucrurile în Biserică să fie făcute în ordinea corectă?
Explicaţi că scrierile lui Pavel din 1 Corinteni 14:34-35 dau un exemplu despre modul în care a îndrumat el sfinţii din Corint să menţină ordinea în Biserică. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Corinteni 14:34-35. Rugaţi cursanţii să urmărească în scripturi şi să caute ce a propovăduit Pavel membrilor Bisericii din Corint. Invitaţi cursanţii să spună ce au găsit.
Explicaţi că este greu de înţeles intenţia sfatului lui Pavel deoarece el, în mod clar, nu a interzis femeilor de a se ruga sau vorbi în adunările Bisericii (vezi 1 Corinteni 11:5). Traducerea Bibliei de Joseph Smith înlocuieşte expresia să ia cuvântul din versetele 34 şi 35 cu să conducă. Această schimbare de cuvinte sugerează posibilitatea că Pavel încerca să corecteze o situaţie în care unele femei corintene erau fie nedisciplinate în timpul serviciilor de preaslăvire, fie căutau în mod necorespunzător să-şi asume responsabilitatea de a conduce şi nu de a-i susţine şi a-i urma pe conducătorii preoţiei (vezi New Testament Student Manual [Manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014],p. 380).
Încheiaţi lecţia depunându-vă mărturia despre adevărurile identificate în 1 Corinteni 13-14.
Vârstnicul Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci, a propovăduit următoarele despre caritate:
„Este foarte posibil să oferiţi slujire caritabilă – chiar slujire «creştină» – fără să dezvoltaţi un caracter asemănător celui al lui Hristos care să fie puternic şi permanent înrădăcinat în dumneavoastră. Pavel a înţeles acest lucru când a avertizat împotriva oferirii tuturor bunurilor pentru a hrăni săracii fără a da dovadă de adevărată caritate… Noi putem oferi fără să iubim, dar nu putem iubi fără să oferim. Dacă relaţia noastră cu Dumnezeu este completă, atunci roadele acelei relaţii, relaţia noastră cu cei care sunt egali cu noi va fi, de asemenea, completă. Atunci, noi vom acţiona în mod caritabil faţă de ei, nu pentru că gândim că trebuie, ci pentru că acesta este modul nostru de a fi” (The Broken Heart: Applying the Atonement to Life’s Experiences [1989], p. 196-197).
Conform celor relatate în 1 Corinteni 13:4-5, Pavel a descris diferitele atribute ale carităţii; cu alte cuvinte, oamenii care au caritate fac lucrurile şi au trăsaăturile descrise de el. Expresia „îndelung răbdătoare” descrie pe cineva care îndură încercările cu răbdare. „Nu invidiază” descrie o persoană care nu este geloasă pe alte persoane. „Nu se laudă” descrie o persoană care nu este mândră. „Nu se umflă de mândrie” descrie calitatea unei persoane de a fi umilă. „Nu se poartă necuviincios” descrie o persoană care nu este nepoliticoasă sau nechibzuită. „Nu caută folosul său” descrie calitatea de a-L putea pune pe Dumnezeu şi pe alţii înaintea propriei persoane. „Nu se mânie” descrie o persoană care nu se supără uşor. „Crede toate lucrurile” descrie pe cineva care acceptă tot adevărul.
1 Corinteni 13:8. Darul profeţiei, al limbilor şi al cunoaşterii vor „înceta” şi vor „dispărea”
Vârstnicul Bruce R. McConkie, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat de ce darurile profeţiei şi darul limbilor vor înceta în cele din urmă şi de ce darul cunoaşterii va dispărea.
„Vor înceta darurile Spiritului? Va fi o zi în care sfinţii nu vor mai poseda darul profeţiei şi darul limbilor? Sau darul cunoaşterii? Da, în sensul că acestea vor fi înlocuite cu ceva de importanţă mai mare şi nu vor mai fi necesare în ziua perfectă. Când sfinţii vor cunoaşte toate limbile, nimeni nu va putea vorbi într-o limbă necunoscută. Când sfinţii vor deveni ca Dumnezeu şi vor şti toate lucrurile – trecute, prezente şi viitoare – nu va fi nevoie sau nicio ocazie de a profeţi viitorul” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1965-1973], 2:380).
Vârstnicul Robert J. Whetten, din Cei Şaptezeci, a explicat:
„Asemenea credinţei, dragostea asemănătoare celei a lui Hristos este un dar al Spiritului şi este acordat pe baza principiilor neprihănirii personale şi în acord cu nivelul nostru de supunere faţă de legile pe care se bazează. Asemenea credinţei, dragostea trebuie să fie exercitată pentru a creşte” („True Followers”, Ensign, mai 1999, p. 30).
Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat:
„[Caritatea], «dragostea pură a lui Hristos» (Moroni 7:47), nu este o faptă, ci o condiţie sau stare. La [caritate] se ajunge printr-o succesiune de fapte care au ca rezultat convertirea. Caritatea este ceva ce devine cineva”(„Provocarea de a deveni”, Liahona, ian. 2001, p. 42).
Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat deosebirea dintre membrii Bisericii care au darul spiritual al profeţiei şi cei chemaţi să slujească în oficiul de profet:
„În sensul folosit când vorbim despre darurile spirituale, profetul este cineva care depune mărturie despre Isus Hristos, predă cuvântul lui Dumnezeu şi îndeamnă oamenii lui Dumnezeu. În sensul scriptural, a profeţi înseamnă mult mai mult decât a prezice viitorul …
Este important ca noi să înţelegem deosebirea dintre un profet, care are darul spiritual al profeţiei şi profetul care are oficiul de profet” („Spiritual Gifts”, Ensign, sept. 1986, p. 71).
1 Corinteni 14. „Pentru că el vorbeşte într-o limbă necunoscută”
„Apostolii şi alţii au vorbit «în alte limbi» în ziua Cincizecimii (Faptele apostolilor 2:4-8). Cu acea ocazie, darul de vorbi în alte limbi s-a manifestat prin slujitorii lui Dumnezeu predând Evanghelia în limbi care erau cunoscute ascultătorilor lor, dar necunoscute vorbitorilor (vezi comentariile din Faptele apostolilor 2:5-11). O altă manifestare a vorbirii în alte limbi are loc atunci când o persoană este influenţată de Spirit să vorbească într-o limbă care este necunoscută atât vorbitorului, cât şi ascultătorilor (vezi Bruce R. McConkie , Doctrinal New Testament Commentary, 2:383)” (New Testament Student Manual [Manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 379).
Pentru informaţii suplimentare despre avertizări importante cu privire la scopul şi folosirea darului de a vorbi în alte limbi, vezi Robert D. Hales, „Gifts of the Spirit”, Ensign, febr. 2002, p. 14-15.