Bibliotecă
Lecţia 37 Marcu 6

Lecţia 37

Marcu 6

Introducere

Isus a fost respins în oraşul Său natal, Nazaret. El a trimis înainte doisprezece apostoli pentru a propovădui Evanghelia. Ioan Botezătorul a fost ucis la ordinul lui Irod Antipa. Isus a hrănit în mod miraculos o mulţime de peste cinci mii de oameni, a mers pe apă, a potolit o furtună şi i-a vindecat pe cei bolnavi.

Sugestii pentru predare

Marcu 6:1-29

Isus este respins în Nazaret şi îi trimite înainte pe cei doisprezece apostoli; este relatată moartea lui Ioan Botezătorul

Începeţi lecţia invitând cursanţii să se gândească la ultima dată în care au simţit presiunea de a face ceva despre care ştiau că este greşit.

Scrieţi următoarea declaraţie pe tablă (această declaraţie se găseşte în „Making the Right Choices”, Ensign, nov. 1994, p. 37):

„Persoanele care fac lucruri greşite doresc ca dumneavoastră să vă alăturaţi lor, deoarece se simt mai confortabili în ceea ce fac atunci când şi alţii fac acelaşi lucru” (Richard G. Scott).

  • Care ar fi câteva exemple ale modului în care alţii pot încerca să pună presiune asupra voastră pentru a face ceva despre care ştiţi că este greşit?

Pe măsură ce studiază Marcu 6, invitaţi cursanţii să caute un adevăr care să-i ajute să evite să cedeze în faţa presiunii negative a semenilor.

Rezumaţi Marcu 6:1-16, explicâd că Isus a propovăduit în oraşul Său natal Nazaret. Totuşi, din cauza faptului că oamenii nu aveau credinţă, El nu a făcut multe miracole printre ei. Cât timp s-a aflat acolo, Isus i-a trimis pe cei doisprezece apostoli să propovăduiască Evanghelia doi câte doi. În timp ce propovăduiau Evanghelia, ei, de asemenea, au alungat diavoli şi i-au vindecat pe cei bolnavi. Când Irod a auzit despre multele miracole pe care Isus le-a înfăptuit, el s-a temut că Ioan Botezătorul a înviat şi că el înfăptuia aceste miracole.

Explicaţi că Marcu 6:17-29 conţine o relatare despre ce s-a întâmplat cu Ioan Botezătorul. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 6:17-18. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce i-a făcut Irod lui Ioan Botezătorul.

  • Potrivit celor relatate în aceste versete, ce i-a făcut Irod lui Ioan şi de ce?

Explicaţi că Irod care este menţionat în aceste versete este Irod Antipa, care guverna regiuniile Galilea şi Perea după moartea tatălui său, Irod cel Mare. Irod divorţase de soţia sa şi se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său, Filip. Acest fapt reprezenta o gravă încălcare a legii iudaice (vezi Leviticul 18:16) şi Ioan Botezătorul a condamnat în mod public acest lucru. Opoziţia lui Ioan faţă de această căsătorie a înfuriat-o pe Irodiada, astfel încât Irod l-a întemniţat pe Ioan pentru a o mulţumi.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 6:19-20. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce dorea Irodiada să îi facă lui Ioan Botezătorul.

  • Ce dorea Irodiada să îi facă lui Ioan Botezătorul?

  • De ce nu putea să ceară să fie ucis? (Deoarece Irod se temea de Ioan şi ştia că el era un om al lui Dumnezeu; vezi, de asemenea, Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Marcu 6:21 pentru a afla mai multe despre ce simţea Irod în ceea ce-l priveşte pe Ioan Botezătorul.)

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Marcu 6:21-29. Invitaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce i-a făcut Irod lui Ioan Botezătorul.

  • Potrivit celor relatate în versetul 26, ce părere avea Irod în legătură cu uciderea lui Ioan Botezătorul?

  • De ce a poruncit Irod ca Ioan să fie decapitat dacă ştia că era un lucru greşit şi nu voia să facă acest lucru? (Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresia „din pricina oaspeţilor”, care indică faptul că Irod era preocupat de părerea oaspeţilor săi.)

  • Ce principiu putem învăţa din alegerile lui Irod despre ce se întâmplă atunci când încercăm să facem pe plac altora în loc să facem ceea ce este drept? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: A căuta să le facem pe plac altora în loc să facem ceea ce ştim că este drept ne poate face să luăm decizii greşite, să simţim tristeţe şi regret.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine acest adevăr, împărţiţi-i în grupuri de două până la patru persoane şi rugaţi-i să găsească câteva exemple de situaţii în care tinerii trebuie să aleagă între a căuta să le facă pe plac altora şi a face ceea ce ştiu că este drept. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii din fiecare grup să vă spună ce au aflat. În timp ce răspund, scrieţi câteva dintre exemplele lor pe tablă.

  • În ce moduri aţi observat faptul că a ceda în faţa presiunilor din aceste exemple aduce tristeţe şi regret?

  • Când aţi văzut pe cineva care a ales să facă ce este drept în loc să caute să facă pe plac altora?

  • Ce ne poate ajuta să alegem să facem ce este drept în loc să căutăm să facem pe plac altora?

Invitaţi cursanţii să reflecteze la următoarea săptămână şi să identifice posibile situaţii în care trebuie să aleagă între a face pe plac altora şi a face ce este drept. Încurajaţi-i să planifice modul în care vor reacţiona la această presiune dacă vor avea parte de ea.

Marcu 6:30-44

Isus hrăneşte în mod miraculos o mulţime de peste cinci mii de oameni

Invitaţi cursanţii să se gândească la următoarea situaţie: Un misionar recent chemat este foarte neliniştit în ceea ce priveşte plecarea sa în misiune. Această persoană nu este un orator bun şi îi este greu să socializeze cu alţii.

  • Ce i-aţi spune acestui tânăr misionar?

Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază Marcu 6:30-44, să caute un principiu care l-ar putea ajuta pe acest tânăr misionar şi pe noi toţi când ne simţim nepotriviţi pentru a face ceea ce Domnul ne-a cerut.

Rezumaţi Marcu 6:30-33 explicând că cei doisprezece apostoli s-au întors după ce au propovăduit Evanghelia şi i-au spus lui Isus ceea ce au făcut şi au propovăduit. Isus şi cei doisprezece apostoli s-au îmbarcat pe o corabie pentru a călători către un loc în care puteau fi singuri şi în care se puteau odihni. Totuşi, oameni din câteva oraşe din apropiere s-au dus la locul în care Isus avea să debarce şi L-au aşteptat când a sosit.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 6:34 şi rugaţi membrii clasei să caute ce i-a spus Salvatorul mulţimii.

  • Ce credeţi că înseamnă expresia „erau ca nişte oi care n-aveau păstor”?

Explicaţi că, după ce a propovăduit mulţimii toată ziua, Salvatorul a înfăptuit un mare miracol. Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest miracol, grupaţi-i în echipe de câte doi şi oferiţi fiecărei echipe un exemplar a următoarei foi de prezentare: Invitaţi fiecare echipă să citească împreună Marcu 6:35-44 şi Matei 14:18 şi, apoi, numerotaţi evenimentele de pe foaia de prezentare în ordine cronologică.

Imagine
foaie de prezentare, Hrănirea celor cinci mii

Hrănirea celor cinci mii

Noul Testament – Manual pentru învăţătorul de la seminar: lecţia 37

  • ____ Salvatorul a înmulţit ceea ce ucenicii au adus, întâlnind şi depăşind aşteptările.

  • ____ Ucenicii au spus că aveau cinci pâini şi doi peşti.

  • ____ Ucenicii au propus să se trimită oameni care să cumpere mâncare.

  • ____ Salvatorul i-a întrebat pe ucenici ce ar putea oferi.

  • ____ Salvatorul le-a spus ucenicilor să le dea oamenilor mâncare.

  • ____ Mulţumea de oameni nu avea nimic de mâncare.

  • ____ Salvatorul i-a rugat pe ucenici să Îi dea Lui ceea ce aveau.

© 2015 Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate.

După ce cursanţii au avut timp suficient pentru a face această activitate, parcurgeţi din nou răspunsurile cu toţi membrii clasei. (Ordinea corectă a răspunsurilor este 7, 5, 2, 4, 3, 1, 6.)

  • Câţi oameni au fost hrăniţi? (Explicaţi că textul în limba greacă pentru Marcu 6:44 specifică în mod clar faptul că expresia „cinci mii de bărbaţi” se referea la cinci mii de bărbaţi adulţi. Astfel, numărul persoanelor hrănite a fost cel mai probabil mai mare, ţinând cont că acolo mai erau şi femei şi copii [vezi, de asemenea, Matei 14:21].)

Subliniaţi că, înainte de a înfăptui acest miracol, mai întâi Salvatorul i-a rugat pe ucenicii Săi să Îi dea Lui cele cinci pâini şi cei doi peşti – adică tot ceea ce aveau.

  • Ce principiu putem învăţa din acest miracol despre ce poate face Salvatorul atunci când Îi oferim Lui tot ceea ce avem? (Cursanţii trebuie să identifice un principiu precum următorul: Când Îi oferim Salvatorului tot ceea ce avem, El poate înmulţi ceea ce oferim pentru a-Şi împlini scopurile. Scrieţi acest principiu pe tablă).

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest principiu, amintiţi-le de situaţia menţionată mai devreme în care se afla misionarul recent chemat, care era neliniştit.

  • În pofida slăbiciunii acestui tânăr băiat, ce ar putea Salvatorul să-l roage pe acest misionar să-I aducă Lui? (Salvatorul îi invită pe toţi cei care caută să împlinească scopurile Sale să-I ofere Lui toate dorinţele, aptitudinile, talentele, abilităţile, tăria, darurile şi eforturile lor [vezi Omni 1:26; 2 Nefi 25:29].)

  • Ce s-ar întâmpla dacă acest misionar ar oferi tot ceea ce are Salvatorului?

  • Care sunt câteva alte situaţii cu care un membru tânăr al Bisericii s-ar confrunta în care faptul de a cunoaşte acest principiu ar fi de ajutor?

Invitaţi cursanţii să se gândească şi să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor cum le-a sporit Domnul eforturile pentru a-i ajuta să facă ceea ce El le-a cerut. Puteţi invita câţiva cursanţi să împărtăşească cu membrii clasei ceea ce au scris dacă se simt confortabili să facă acest lucru.

Depuneţi-vă mărturia că, atunci când oferim Salvatorului tot ceea ce avem, El poate înmulţi ceea ce oferim pentru a-Şi împlini scopurile. Încurajaţi cursanţii să pună în practică acest principiu în vieţile lor.

Marcu 6:45-56

Isus merge pe apă şi îi vindecă pe cei bolnavi

Rezumaţi Marcu 6:45-56 explicând că, după ce Isus i-a hrănit pe cei cinci mii de oameni, El i-a instruit pe ucenicii Săi să se îmbarce pe o corabie şi să navigheze până pe cealaltă parte a Mării Galileii. Apoi, El a spus mulţimii să plece. În timpul nopţii, s-a stârnit o furtună şi Salvatorul privea de pe un munte cum ucenicii Săi se chinuiau, dar nu înaintau în călătoria lor. Apoi, El a mers pe apă până la ei, furtuna s-a potolit şi ei au ajuns în siguranţă pe partea cealaltă a Mării Galileii.

  • În această situaţie, în ce mod puterea Domnului i-a ajutat pe ucenici să îndeplinească ceea ce El i-a instruit să facă?

Puteţi încheia această lecţie invitând câţiva cursanţi care sunt dispuşi să-şi împărtăşească sentimentele sau mărturiile despre adevărurile discutate astăzi.

Comentarii şi informaţii generale

Marcu 6:26. „Din pricina oaspeţilor”

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a oferit câteva idei care îi pot ajuta pe tineri să nu cedeze influenţei negative a semenilor.

„Nu Îl puteţi mulţumi pe Dumnezeu fără să îl supăraţi pe Satana, astfel încât veţi fi presaţi de cei pe care el îi ispiteşte să faceţi lucruri greşite. Persoanele care fac lucruri greşite doresc ca dumneavoastră să vă alăturaţi lor, deoarece se simt mai confortabili în ceea ce fac atunci când şi alţii fac acelaşi lucru. De asemenea, poate că ei doresc să profite de dumneavoastră. Este ceva normal să dorim să fim acceptaţi de semenii noştri, să facem parte dintr-un grup – chiar să ne alăturăm găştilor datorită acelei dorinţe de a aparţine, dar membrii găştilor îşi pierd libertatea şi unii îşi pierd chiar vieţile. Unul dintre cele mai grele lucruri de recunoscut pentru dumneavoastră este cât de puternici sunteţi deja şi cum alţii vă respectă fără să vă arate acest lucru. Avem mare încredere în dumneavoastră. Nu trebuie să vă compromiteţi standardele pentru a fi acceptaţi de prieteni buni. Cu cât sunteţi mai supuşi, cu cât apăraţi adevăratele principii, cu atât mai mult Domnul vă va ajuta să învingeţi ispitele. De asemenea, îi puteţi ajuta pe alţii deoarece ei vor simţi tăria dumneavoastră. Arătaţi-le standardele dumneavoastră trăind în mod constant potrivit acestora. Răspundeţi la întrebări despre principiile dumneavoastră atunci când sunteţi întrebaţi, dar evitaţi să fiţi genul care ţine predici. Ştiu din propria experienţă că acest lucru funcţionează.

Nimeni nu intenţionează să facă greşeli grave. Acestea apar atunci când vă compromiteţi standardele pentru a fi acceptaţi de alţii. Fiţi dumneavoastră cel puternic. Fiţi dumneavoastră conducătorul. Alegeţi prieteni buni şi rezistaţi presiunii din partea semenilor împreună” („Making the Right Choices”, Ensign, nov. 1994, p. 37).

Vârstnicul Lynn G. Robbins, din Cei Şaptezeci, ne-a învăţat următoarele lucruri despre presiunea din partea semenilor:

„Încercarea de a fi mai întâi pe placul celorlalţi şi abia apoi pe placul lui Dumnezeu înseamnă inversarea celor două mari porunci (vezi Matei 22:37-39). Înseamnă să nu ne aducem aminte către cine trebuie să ne uităm. Cu toate acestea, cu toţii am făcut acea greşeală din cauza temii faţă de oameni. În Isaia, Domnul ne avertizează: «Nu te teme de ocara oamenilor» (Isaia 51:7; vezi, de asemenea, 2 Nefi 8:7). În visul lui Lehi, această teamă a fost provocată de degetul dispreţului îndreptat din clădirea mare şi spaţioasă, făcându-i pe mulţi să nu-şi mai aducă aminte către cine trebuiau să se uite şi să plece «ruşinaţi» de lângă pom (vezi 1 Nefi 8:25-28).

Această presiune din partea semenilor încearcă să schimbe atitudinea omului, dacă nu chiar şi comportamentul, făcându-l să se simtă vinovat pentru că ar jigni pe cineva. Noi căutăm o coexistenţă asociată cu respect cu cei care arată cu degetul, însă când această teamă de oameni ne ispiteşte să acceptăm păcatul, devine o «cursă», conform celor scrise în Proverbe (vezi Proverbele 29:25). Cursa poate fi bine camuflată, astfel încât să facă apel la compasiunea noastră pentru a tolera sau chiar aproba ceva ce este condamnat de Dumnezeu. Pentru cei slabi în credinţă, poate fi o mare piatră de poticnire. De exemplu, unii misionari tineri duc cu ei în misiune această teamă de oameni şi nu-i raportează preşedintelui lor de misiune nesupunerea flagrantă a colegului, deoarece nu vor să-şi ofenseze colegul nesupus. Deciziile de caracter se iau prin amintirea ordinii corecte a celor două mari porunci (vezi Matei 22:37-39). În momentul în care aceşti misionari confuzi îşi dau seama că răspund în faţa lui Dumnezeu şi nu a colegului lor, ar trebui să aibă curajul de a se uita către direcţia opusă” („Tu, către cine te uiţi?”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 9).

Marcu 6:35-44. Hrănirea celor cinci mii

Preşedintele James E. Faust, din Prima Preşedinţie, ne-a învăţat că puterea Salvatorului de a înmulţi pâinile şi peştii ne arată faptul că El ne va mări eforturile făcute cu credinţă de a-L sluji în Biserica Sa, chiar dacă simţim că eforturile noastre nu reprezintă mai mult decât câteva pâini şi câţiva peşti.

„Mulţi oameni anonimi cu daruri echivalente a doar cinci pâini şi doi mici peşti îşi măresc chemările [în Biserică] şi slujesc fără să primească atenţie sau recunoaştere, hrănind literalmente mii de persoane… Aceştia sunt sutele de mii de conducători şi învăţători din toate organizaţiile auxiliare şi cvorumurile preoţiei, învăţătorii de acasă şi învăţătoarele vizitatoare de la Societatea de Alinare. Aceştia sunt numeroşii episcopi umili din Biserică, câţiva fără nicio pregătire formală, dar mult mărită, învăţând întotdeauna, având o dorinţă umilă de a-l sluji pe Domnul şi pe oamenii din episcopiile lor …

Un motiv important pentru care această Biserică a crescut de la începuturile sale umile până la tăria sa actuală este credinţa şi devotamentul a milioane de persoane umile şi devotate care au de oferit doar cinci pâini şi doi mici peşti atunci când se află în slujba Învăţătorului” („Five Loaves and Two Fishes”, Ensign, mai 1994, p. 5, 6).