Isus Hristos continuă Cuvântarea Sa de pe munte învăţându-i pe ucenicii Săi să judece drept. El i-a învăţat, de asemenea, despre primirea revelaţiei personale şi despre faptul de a face voia Tatălui Ceresc.
Ca partea a Cuvântării Sale de pe munte, Isus Hristos îi învaţă pe ucenicii Săi despre faptul de a judeca drept
Înainte de începerea orei, scrieţi, pe tablă, următoarea întrebare: Trebuie sau nu să-i judecăm pe alţii? După începerea orei, invitaţi cursanţii să răspundă la întrebare.
Imagine
Cuvântarea de pe munte
Cuvântarea de pe munte, de Carl Heinrich Bloch. Prin amabilitatea Muzeului Naţional de Istorie de la Castelul Frederiksborg din Hillerød, Danemarca. Copierea interzisă.
Expuneţi ilustraţia Cuvântarea de pe munte (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 39; vezi, de asemenea, LDS.org). Explicaţi că, în timp ce Isus continua Cuvântarea Sa de pe munte, i-a învăţat pe ucenicii Săi despre faptul de a judeca.
Ce a propovăduit Salvatorul despre faptul de a judeca?
Ce credeţi că înseamnă să judecăm drept?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:2. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce ni se va întâmpla ţinând cont de modul în care îi judecăm pe alţii. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.
Ce se va întâmpla dacă îi judecăm drept pe alţii? (După ce au răspuns cursanţii, ajutaţi-i să identifice următorul principiu: Dacă îi judecăm drept pe alţii, Dumnezeu ne va oferi aceeaşi milă şi corectitudine.)
Dacă este posibil, oferiţi cursanţilor exemplare ale următoarei declaraţii din Fideli credinţei. Invitaţi un cursant să citească această declaraţie cu glas tare. Rugaţi jumătate dintre cursanţi să urmărească în exemplarele lor şi să găsească tipurile de judecată pe care trebuie să le facem şi pe cele pe care nu trebuie să le facem. Rugaţi cealaltă jumătate să afle cum putem judeca drept.
Noul Testament – Manual pentru învăţătorul de la seminar: lecţia 12
„Uneori, oamenii simt că este greşit să-i judece în vreun fel pe alţii. Deşi este adevărat că nu trebuie să-i condamnaţi sau să-i judecaţi greşit pe alţii, de-a lungul vieţii, va fi nevoie să treceţi prin propria judecată idei, situaţii şi oameni …
Judecata este o aplicare importantă a capacităţii de a alege şi necesită o atenţie deosebită, mai ales atunci când faceţi judecăţi despre alţi oameni. Toate judecăţile dumneavoastră trebuie să aibă la bază standarde drepte. Aduceţi-vă aminte că numai Dumnezeu, care cunoaşte inima fiecărei persoane, poate face judecata finală a indivizilor (vezi Apocalipsa 20:12; 3 Nefi 27:14; D&L 137:9) …
În măsura în care puteţi, judecaţi situaţiile în care se află oamenii, nu pe oameni înşişi. Ori de câte ori este posibil, abţineţi-vă de la a face judecăţi înainte de a cunoaşte faptele. Fiţi întotdeauna receptivi la Spiritul Sfânt, care vă poate îndruma în hotărârile pe care le luaţi” (Fideli credinţei: referinţe pentru Evanghelie [2004], p. 97-98).
Arătaţi o aşchie mică de lemn şi un băţ mai mare. Explicaţi că, atunci când Salvatorul i-a învăţat pe ucenicii Săi despre faptul de a judeca, El a făcut referire la o aşchie mică pe care a numit-o pai şi la un băţ pe care l-a numit bârnă. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:3 şi rugaţi membrii clasei să afle ce a propovăduit Salvatorul cu privire la faptul de a-i judeca pe alţii.
Ce pot reprezenta paiul şi bârna din analogia Salvatorului?
Cum aţi reformula învăţătura Salvatorului din versetul 3?
Invitaţi doi cursanţi să vină în faţa clasei. Invitaţi un cursant să ţină băţul în dreptul ochilor săi. Întrebaţi cel de-al doilea cursant:
Ai dori ca acest coleg al tău care are acest băţ să-ţi scoată paiul din ochi? De ce nu?
Întrebaţi cursantul care ţine băţul:
Ce ar trebui să faci pentru a putea vedea suficient de bine încât să poţi scoate aşchia din ochiul colegului tău?
Invitaţi cursantul care ţine băţul să citească următoarea declaraţie a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie:
Imagine
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf
„Această chestiune legată de bârne şi paie pare să fie strâns legată de incapacitatea noastră de a ne vedea clar pe noi înşine. Nu sunt sigur de ce putem diagnostica şi recomanda remedii atât de bine pentru problemele altora, însă, adesea, ne este greu să le vedem pe ale noastre” („Nu cumva sunt eu, Doamne?”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 56).
Invitaţi cei doi cursanţi să se întoarcă la locurile lor. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:4-5 şi invitaţi membrii clasei să afle de greşelile cui a spus Salvatorul că ar trebui să ne facem griji.
Ar trebui să fim preocupaţi şi să corectăm greşelile altora sau propriile greşeli? De ce?
Ce principiu putem învăţa din aceste versete care ne poate ajuta să evităm să-i judecăm nedrept pe alţii? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar ei trebuie să identifice următorul principiu: Dacă ne concentrăm asupra îndepărtării propriilor păcate şi slăbiciuni, va fi mai puţin probabil să-i judecăm nedrept pe alţii.)
Cum poate acest principiu să ne ajute când vedem un cusur la cineva?
Le puteţi oferi cursanţilor o bucăţică de lemn pe care s-o păstreze pentru a le aminti de acest principiu. Invitaţi cursanţii să se gândească la păcatele sau slăbiciunile pe care le-ar putea îndepărta din propria viaţă. Încurajaţi-i să ceară Domnului ajutor pentru a-şi îndepărta cusururile, în loc să-i judece nedrept pe alţii.
Salvatorul propovăduieşte despre primirea revelaţiei personale
Rezumaţi Matei 7:6 explicând că Traducerea Bibliei de Joseph Smith pentru acest verset ne ajută să înţelegem că Isus Hristos i-a trimis pe ucenicii Săi să se ducă în lume şi să propovăduiască. Ei trebuiau să propovăduiască pocăinţa, dar să ţină pentru ei tainele împărăţiei. Cu alte cuvinte, ei nu trebuiau să vorbească despre subiecte sacre cu oamenii care nu erau pregătiţi să le primească. (Vezi Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 7:9-11 [în Ghidul pentru scripturi].)
Explicaţi că, potrivit Traducerii Bibliei de Joseph Smith, Matei 7:7 începe cu următoarea frază: „Le-a spus: Cereţi de la Dumnezeu”. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, versetul 7, începând cu această frază. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce le-a spus Salvatorul ucenicilor Săi să propovăduiască.
Ce trebuiau ucenicii să le spună oamenilor care doreau să obţină cunoaştere de la Dumnezeu?
Ce principiu putem învăţa din versetul 7 legat de modul în care putem ajunge să înţelegem cunoaşterea sacră de la Dumnezeu? (După ce au răspuns cursanţii, ajutaţi-i să identifice următorul principiu: Când cerem, căutăm şi batem la uşă în căutarea adevărului, Tatăl Ceresc ne răspunde şi ne binecuvântează cu revelaţie personală.)
Ce ne învaţă cuvintele cereţi, căutaţi şi bateţi că trebuie să facem pentru a primi revelaţie personală?
Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească un moment în care faptul că au cerut, au căutat şi au bătut la uşă a înlesnit revelaţia personală.
Rezumaţi Matei 7:9-11 explicând că Salvatorul ne-a învăţat că, aşa cum un tată iubitor nu i-ar da fiului său o piatră sau un şarpe când acesta cere o pâine sau un peşte, tot aşa nici Tatăl Ceresc nu ar refuza să dea darul revelaţiei personale copiilor Săi care-l cer.
Încurajaţi cursanţii să-şi exercite credinţa cerând, căutând şi bătând la uşă pentru a înlesni revelaţia personală şi înţelegerea Evangheliei. Depuneţi mărturie că, pe măsură ce fac aceasta cu credinţă şi răbdare, Tatăl Ceresc le va răspunde.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:12-14. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle celelalte adevăruri pe care Salvatorul le-a cerut ucenicilor Săi să le propovăduiască. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.
Salvatorul promite salvare celor care fac voia Tatălui
Rugaţi cursanţii să enumere, pe tablă, câteva idei care sunt, în principiu, acceptate de lume, dar care sunt contrare planului Tatălui Ceresc.
De ce este important să putem discerne dacă o persoană sau un grup promovează o idee care este contrară planului Tatălui Ceresc?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:15. Apoi, adresaţi întrebarea:
În legătură cu ce i-a avertizat Domnul pe ucenicii Săi? Cum a spus El că ar putea fi deghizaţi aceşti profeţi mincinoşi?
Imagine
Vârstnicul M. Russell Ballard
Explicaţi că vârstnicul M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a avertizat cu privire la profeţii mincinoşi din zilele noastre în rândul cărora se numără „bărbaţi şi femei, deopotrivă, care se consideră propovăduitori ai doctrinelor Bisericii”, cât şi „cei care vorbesc şi publică împotriva profeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu şi care încearcă, în mod activ, să-i convingă pe alţii nepăsându-le deloc de bunăstarea eternă a celor pe care-i ademenesc” („Beware of False Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63).
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:16-20. Rugaţi cursanţii să urmărească în scripturile lor şi să descopere o modalitate prin care putem discerne dacă cineva este un profet mincinos sau un învăţător mincinos.
Care este una dintre modalităţile prin care putem discerne dacă cineva este un profet mincinos sau un învăţător mincinos? (După ce cursanţii au răspuns, scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: Putem discerne cine sunt profeţi mincinoşi după roadele lor.)
Arătaţi cursanţilor două tipuri de fructe. Întrebaţi cursanţii ce tip de plantă produce fiecare dintre cele două fructe. Explicaţi că aşa cum identificăm plantele după fructele lor, tot aşa putem identifica profeţii şi învăţătorii mincinoşi după învăţăturile, faptele şi ideile lor.
Ţinând cont de acest adevăr, cum putem recunoaşte persoane şi grupuri de care ar trebui să ne ferim?
Ce legătură există între lista cu idei scrisă pe tablă şi acest adevăr?
Rezumaţi Matei 7:21-23 explicând că nu toţi cei care îşi declară crezul în Isus Hristos vor intra în împărăţia Sa, ci aceia care fac voia Tatălui Ceresc şi care ajung să-L cunoască vor intra în împărăţia cerului.
Expuneţi o ilustraţie cu o stâncă şi una cu un recipient cu nisip. Întrebaţi cursanţii unde ar prefera să-şi construiască propria casă, pe stâncă sau pe nisip? Invitaţi-i să explice de ce.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 7:24-27.
Potrivit celor relatate în versetul 24, ce anume a spus Salvatorul că va face pe cineva să fie ca un om cu judecată, care a clădit pe stâncă?
Potrivit celor relatate în versetul 26, ce anume a spus Salvatorul că va face pe cineva să fie ca un om nechibzuit, care a clădit pe nisip?
Ce credeţi că reprezintă ploaia, şuvoaiele şi vântul în aceste analogii (vezi versetul 27; vezi, de asemenea, Helaman 5:12)?
Ce principii despre faptul de a acţiona conform învăţăturilor Domnului putem învăţa din aceste analogii? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar ei trebuie să identifice următoarele principii: Dacă auzim învăţăturile Domnului şi acţionăm conform lor, El ne va întări pentru a putea face faţă încercărilor noastre. Dacă auzim învăţăturile Domnului dar nu le urmăm, nu vom avea sprijinul de care vom avea nevoie când vom avea parte de încercări.)
Invitaţi cursanţii să se gândească la ce a propovăduit Domnul în Cuvântarea de pe munte (vezi Matei 5-7). Invitaţi-i să fie asemenea omului cu judecată hotărând să acţioneze conform principiilor propovăduite de Salvator. Puteţi să oferiţi timp cursanţilor pentru a scrie cum vor pune în practică unul sau mai multe dintre principiile din această lecţie sau din ultimele trei lecţii.
Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat despre principiile care ne ajută să judecăm drept şi să nu facem judecăţi finale:
„Există două feluri de judecăţi: judecăţi finale, pe care ni se interzice să le facem, şi judecăţi intermediare, pe care suntem îndrumaţi să le facem, însă bazate pe principii corecte …
De ce a poruncit Salvatorul ca noi să nu facem judecăţi finale? Eu cred că această poruncă a fost dată pentru că noi presupunem că facem judecăţi finale de fiecare dată când spunem că o anumită persoană se duce în iad (sau în rai) pentru o anumită faptă sau într-un anumit moment …
Cu toţii judecăm atunci când ne alegem prietenii, când alegem modul în care ne petrecem timpul şi cum ne cheltuim banii şi, desigur, când ne alegem partenera sau partenerul etern. Unele dintre aceste judecăţi intermediare se numără, în mod sigur, printre cele la care Salvatorul a făcut referire când ne-a învăţat că „cele mai însemnate lucruri din Lege” includ judecata (Matei 23:23) …
În judecăţile intermediare pe care le facem, trebuie să ne asigurăm că judecăm drept. Când luăm hotărâri, trebuie să căutăm îndrumarea Spiritului. Trebuie să ne limităm judecăţile la propria administrare. Ori de câte ori este posibil, trebuie să ne abţinem să judecăm oamenii înainte să avem o bună cunoaştere a faptelor. Pe cât de mult posibil, ar trebui să judecăm circumstanţele, nu oamenii. În toate judecăţile noastre, trebuie să punem în practică standardele neprihănirii. Şi, în toate acestea, trebuie să ne amintim porunca de a ierta” („«Judge Not» and Judging”, Ensign, aug. 1999, p. 7, 9, 13).
Matei 7:15-20. „Păziţi-vă de proroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi”
Vârstnicul M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a declarat:
„Când ne gândim la profeţi şi învăţători mincinoşi, tindem să ne gândim la cei care acceptă, în mod clar, doctrine false sau care presupun că au autoritatea de a propovădui adevărata Evanghelie a lui Hristos potrivit propriei lor interpretări a acesteia. Presupunem deseori că astfel de persoane au o legătură cu mici grupuri radicale care nu sunt, în general, acceptate de societate. Dar, eu reafirm: există profeţi şi învăţători mincinoşi care sunt sau cel puţin afirmă că sunt membri ai Bisericii. Sunt cei care, fără a avea autoritate, declară că au acceptul Bisericii pentru produsele şi practicile lor. Păziţi-vă de ei …
Păziţi-vă de cei care vorbesc şi publică împotriva profeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu şi care încearcă, în mod activ, să-i convingă pe alţii nepăsându-le deloc de bunăstarea eternă a celor pe care-i ademenesc” („Beware of False Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 62-63).
