Pavel a predicat Evanghelia în Asia Mică (Turcia de azi) şi, în timp ce se afla la Milet, un oraş lângă Efes, el a avertizat despre o viitoare apostazie şi a încurajat conducătorii preoţiei să întărească membrii Bisericii. Apoi, a călătorit la Ierusalim, unde a fost persecutat şi arestat. În timp ce se afla pe treptele fortăreţei Antonia (o garnizoană în care erau staţionate trupele romane), Pavel a împărtăşit povestirea convertirii sale.
Pavel slujeşte în Asia Mică şi călătoreşte la Ierusalim, unde este bătut şi arestat
Rugaţi cursanţii să se gândească la perioade în care au trebuit să-şi părăsească familia, prietenii sau alte persoane dragi pentru mai multe zile, săptămâni sau luni.
Ce sentimente aţi avut voi sau cei care erau cu voi înainte să plecaţi?
Ce v-aţi spus unii altora înainte să vă despărţiţi?
Explicaţi că, în timpul celei de-a treia călătorii misionare ale lui Pavel, el a petrecut timp în Macedonia, Grecia şi Asia Mică. În timpul acestei călătorii, el a simţit îndemnul să se întoarcă la Ierusalim. În timp ce călătorea, el se oprea de-a lungul drumului pentru a predica şi a spune la revedere membrilor Bisericii. În seara dinaintea plecării sale din Troa, în timpul noului sabat (duminica), Pavel şi ucenicii s-au adunat pentru a lua din împărtăşanie (vezi Faptele apostolilor 20:7). Apoi, Pavel a vorbit sfinţilor până noaptea târziu.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 20:9-12. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să găsească ce s-a întâmplat unui tânăr numit Eutih după ce a adormit în timpul predicii lui Pavel.
Ce i s-a întâmplat lui Eutih?
Ce a făcut Pavel pentru a-şi arăta dragostea şi grija faţă de acest tânăr?
În ce fel au reflectat acţiunile lui Pavel slujirea Salvatorului?
Explicaţi că, în timpul celei de-a treia călătorii misionare ale lui Pavel, el a petrecut aproximativ trei ani în Efes, slujindu-le oamenilor de-acolo. Rezumaţi Faptele apostolilor 20:13-17 explicând că, în drum spre Ierusalim, Pavel s-a oprit în Milet, la ieşire din Efes, şi a trimis vorbă conducătorilor Bisericii din Efes să-l întâlnească.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 20:18-23. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să găsească ce a explicat Pavel despre slujirea sa.
Cum şi-a descris Pavel slujirea misionară?
Ce ar putea însemna expresia pe care a folosit-o Pavel, că „[n-a] ascuns nimic” de cei cărora le predica (versetul 20)?
Conform celor relatate în versetul 23, prin ce era Pavel dispus să treacă în calitate de slujitor al Domnului?
Explicaţi că Pavel anticipa cu precădere pericolul din Ierusalim, unde conducătorii iudei îl considerau trădător ca urmare a eforturilor sale de a predica Evanghelia lui Isus Hristos.
Conform celor relatate în versetul 22, de ce era Pavel dispus să se ducă la Ierusalim?
Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Faptele apostolilor 20:24-27. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce era Pavel dispus să facă în calitate de slujitor al Domnului.
Conform versetului 24, ce era Pavel dispus să facă în calitate de slujitor al Domnului?
Ce sentimente a spus Pavel că a avut făcând ceea ce îl îndemna Domnul?
Ce putem învăţa din exemplul de slujire al lui Pavel? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Adevăraţii slujitori ai Domnului îşi îndeplinesc cu credinţă îndatorirea şi, făcând astfel, ei simt bucurie.)
Ce înseamnă pentru voi să vă îndepliniţi cu credinţă îndatorirea?
Cum putem aplica acest adevăr în vieţile noastre?
Invitaţi cursanţii să împărtăşească o situaţie în care ei sau o persoană pe care o cunosc au ales să-L slujească pe Domnul cu toată energia şi tăria lor şi avut parte de mare bucurie.
Amintiţi-le că Pavel a vizitat pentru ultima oară conducătorii Bisericii din Efes, înainte să se îndrepte către Ierusalim.
Dacă aţi fi în situaţia lui Pavel şi aţi şti că nu i-aţi mai vedea niciodată pe conducătorii Bisericii din Efes, ce sfat le-aţi da înainte să plecaţi?
Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Faptele apostolilor 20:28-31 şi să caute avertizările pe care le-a dat Pavel acestor conducători ai Bisericii.
Despre ce i-a avertizat Pavel pe aceşti conducători?
Explicaţi că Pavel a folosit termenul de lupi ca metaforă pentru oamenii necredincioşi care-i vor înşela pe membrii credincioşi ai Bisericii.
Ce cuvânt folosim pentru a descrie condiţia în care se află cei care se îndepărtează de la adevăr şi caută să-i îndepărteze pe alţii de la adevăr? (Apostazie. Explicaţi că Pavel îi avertiza pe conducătorii Bisericii despre viitoarea apostazie care se va produce în cadrul Bisericii.)
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 20:36-38. Rugaţi-i pe membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute reacţia pe care au avut-o conducătorii Bisericii în timp ce Pavel se pregătea să plece. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.
Rezumaţi Faptele apostolilor 21:1-10 explicând că, în timp ce Pavel îşi continua călătoria spre Ierusalim, el s-a oprit pe parcurs în mai multe regiuni pentru a petrece un timp cu membrii Bisericii. Când Pavel s-a oprit într-un oraş numit Tir, unii ucenici – îngrijoraţi evident de siguranţa lui Pavel – l-au sfătuit pe acesta să nu se ducă la Ierusalim (vezi Faptele apostolilor 21:4).
În Cezarea, un profet numit Agab, a profeţit ce i se va întâmpla lui Pavel în Ierusalim. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 21:11. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce a profeţit Agab. (Puteţi explica faptul că brâu înseamnă curea.) Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 21:12-14. Rugaţi-i pe membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cum au reacţionat Pavel şi colegii săi la profeţie.
Cum au reacţionat colegii lui Pavel la profeţie?
Cum a reacţionat Pavel la profeţie? Ce remarcaţi la răspunsul lui Pavel?
Ce principiu putem învăţa din exemplul lui Pavel despre ce înseamnă a fi slujitori adevăraţi ai Domnului? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Adevăraţii slujitori ai Domnului sunt dispuşi să facă voia lui Dumnezeu indiferent de sacrificiul personal.)
Invitaţi cursanţii să se gândească ce fel de sacrificii li s-ar putea cere să facă în calitate de slujitori ai Domnului.
Când aţi fost dispuşi să faceţi voia lui Dumnezeu indiferent de sacrificiul pe care a trebuit să-l faceţi? De ce aţi fost dispuşi să faceţi acest lucru?
Pavel a sosit la Ierusalim şi a raportat eforturile sale misionare conducătorilor locali ai Bisericii. Pavel a mers la templu şi, când un grup de iudei care îl cunoşteau pe Pavel din călătoriile sale l-a văzut, a declarat că Pavel era un învăţător mincinos care predica împotriva legii lui Moise şi a încălcat legea aducând în templu oameni din rândul neamurilor. Din pricina acestei acuzaţii, o gloată l-a scos pe Pavel din templu şi a început să-l bată. Au intervenit soldaţi romani şi l-au luat de-acolo pentru a fi judecat. În timp ce se afla pe treptele fortăreţei Antonia (vezi Hărţi şi fotografii din Biblie, nr. 12, „Ierusalimul în timpul lui Isus”), Pavel a întrebat soldaţii dacă le-ar putea vorbi oamenilor.
Pavel relatează convertirea sa şi depune mărturie despre Isus Hristos
Scrieţi cuvântul convertit pe tablă şi explicaţi că a converti înseamnă a schimba. Întrebaţi cursanţii cum poate fi apa convertită sau schimbată, astfel încât să poată fi folosită în mai multe scopuri. (De exemplu, apa poate fi convertită în gheaţă.) Rugaţi cursanţii să se gândească ce schimbare presupune convertirea la Evanghelie.)
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 22:1-5. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cum s-a descris Pavel în timp ce le vorbea iudeilor de pe treptele fortăreţei Antonia din Ierusalim.
Cum era Pavel înainte să se convertească şi să devină ucenic al lui Isus Hristos?
Copiaţi următoarele întrebări şi referinţe din scripturi pe tablă sau oferiţi-le cursanţilor sub forma unei foi de prezentare. Împărţiţi cursanţii în 5 grupuri şi desemnaţi fiecărui grup câte una dintre întrebări. Rugaţi-i să citească în gând versetele care corespund întrebărilor desemnate lor şi, apoi, să scrie răspunsul lor în caietele pentru seminar sau jurnalele pentru studiul scripturilor:
După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să vă spună răspunsurile lor. Invitaţi câţiva dintre ei să rezume ceea ce au învăţat despre procesul de convertire al lui Pavel. (De asemenea, puteţi explica faptul că, între momentul primei viziuni a lui Pavel şi cel în care a început să slujească drept misionar, el a petrecut trei ani în Arabia, perioadă care, cel mai probabil, a fost una de pregătire şi dezvoltare spirituală [vezi Galateni 1:11-18].) Apoi, adresaţi următoarele întrebări:
În ce mod credeţi că s-a schimbat Pavel ca urmare a convertirii sale?
Ce s-a întâmplat astfel încât să aibă loc acele schimbări?
Ce ne învaţă convertirea lui Pavel despre cum putem deveni noi convertiţi? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Pe măsură ce ne supunem cuvintelor lui Isus Hristos, putem deveni pe deplin convertiţi.)
Cum ar putea ajuta acest principiu o persoană care vrea să devină convertită?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a surorii Bonnie L. Oscarson, preşedinta generală a Tinerelor Fete, în care a explicat diferenţa dintre a avea o mărturie despre Evanghelie şi faptul de fi cu adevărat convertit la Evanghelie:
Imagine
Bonnie L. Oscarson
„Adevărata convertire înseamnă mai mult decât doar a cunoaşte principiile Evangheliei şi presupune chiar mai mult decât doar a avea o mărturie despre acele principii. Este posibil să avem o mărturie despre Evanghelie fără să o trăim. Să fim convertiţi cu adevărat înseamnă să acţionăm în acord cu ceea ce credem …
Convertirea are loc atunci când punem în practică principiile drepte pe care le învăţăm în căminele noastre şi în sălile de clasă. Convertirea are loc atunci când trăim vieţi pure şi virtuoase şi ne bucurăm de tovărăşia Duhului Sfânt” („Fiţi convertiţi”, Ensign sau Liahona nov. 2013, p. 76, 78).
Citiţi următoarea întrebare cu glas tare sau scrieţi-o pe tablă: Cum pot deveni cu adevărat convertit la Evanghelie? Invitaţi cursanţii să-şi scrie răspunsurile în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele lor pentru studiul scripturilor.
Rezumaţi Faptele apostolilor 22:17-30 explicând că Pavel a spus ascultătorilor săi că, după convertirea sa, Domnul l-a trimis departe de Ierusalim pentru a fi misionar în rândul neamurilor. Apoi, aceştia au strigat ca Pavel să fie pedepsit cu moartea. Pavel a fost adus înaintea căpitanului armatei romane din Ierusalim, care a decis ca Pavel să fie bătut cu biciul, o pedeapsă folosită, de obicei, pentru a umili şi a obţine informaţii de la infractori. Totuşi, când soldaţii romani au aflat că Pavel era cetăţean roman, au decis să nu-l bată deoarece era împotriva legii romane să lege sau bată cu biciul un cetăţean roman care nu era „osândit” (versetul 25). Totuşi, l-au adus înaintea soborului sau consiliului de conducere al iudeilor, Sinedriul.
Apostolul Pavel a avut curajul să-şi împărtăşească mărturia despre Isus Hristos deşi acest lucru a dus la consecinţe severe (vezi Faptele apostolilor 22:1-24). Preşedintele Thomas S. Monson ne-a învăţat că ucenicilor lui Isus Hristos li se cere să aibă curajul de a face ceea ce este drept, chiar dacă acest lucru este nepopular:
„Curajul se manifestă în moduri diferite. Autorul creştin Charles Swindoll a scris: «Curajul nu se limitează doar la câmpul de luptă… sau la a prinde cu vitejie un hoţ în casa ta. Adevăratele teste de curaj sunt mult mai subtile. Acestea sunt teste personale, precum faptul de a rămâne credincios atunci când nimeni nu se uită… şi de a crede atunci când nimeni nu înţelege». Aş dori să adaug că acest curaj interior presupune, de asemenea, să facem ce este drept chiar dacă ne este frică, să ne apărăm crezurile chiar şi cu riscul de a fi ridiculizaţi şi de a ne păstra acele crezuri chiar şi când suntem ameninţaţi cu pierderea prietenilor şi a poziţiei sociale. Cel care apără cu fermitate ceea ce este drept, trebuie să-şi asume riscul de a fi uneori dezaprobat şi nepopular” („Întăreşte-te şi îmbărbătează-te”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 67).