Pavel i-a instruit pe sfinţii din Filipi să fie evlavioşi şi să caute orice lucru neprihănit. El a declarat, de asemenea, încrederea sa în puterea care întăreşte a lui Isus Hristos. Pavel şi-a încheiat epistola mulţumindu-le din nou sfinţilor filipeni pentru sprijinul oferit în momentele în care a avut nevoie de ajutor.
Pavel îi instruieşte pe sfinţii din Filipi să fie evlavioşi şi să caute orice lucru neprihănit
Înainte de începerea lecţiei, scrieţi, pe foi diferite de hârtie, declaraţiile de mai jos şi oferiţi fiecare foaie unui alt cursant.
„Sunt îngrijorat cu privire la trecerea unui test pe care trebuie să-l dau.”
„Sunt îngrijorat cu privire la un membru al familiei care este bolnav.”
„Sunt îngrijorat cu privire la faptul de a-mi apăra crezurile.”
„Sunt îngrijorat pentru că nu ştiu dacă voi putea fi sau nu un misionar de succes.”
Începeţi lecţia scriind, pe tablă, cuvântul îngrijorat. Subliniaţi că, în timpul vieţii noastre, vom avea parte de încercări şi circumstanţe care ne vor îngrijora. Invitaţi cursanţii care au foile de hârtie să se ridice şi să citească, pe rând, declaraţiile lor. Rugaţi membrii clasei să se gândească la momente în care au avut griji asemănătoare.
Care sunt alte griji pe care le-am putea avea din cauza încercărilor sau circumstanţelor dificile?
Invitaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor despre o încercare care le provoacă îngrijorare lor sau unei persoane pe care o cunosc. Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază Filipeni 4, să caute un adevăr care îi poate ajuta când sunt îngrijoraţi.
Amintiţi cursanţilor că, în epistola către membrii Bisericii din Filipi, Pavel a lăudat credinţa membrilor Bisericii (vezi Filipeni 2:12) şi i-a învăţat despre răsplata eternă care este disponibilă celor care fac sacrificii pentru Isus Hristos şi sunt credincioşi Lui. Rezumaţi Filipeni 4:1-5 explicând faptul că Pavel i-a sfătuit pe sfinţi să fie fermi în credinţa lor în Domnul, să se bucure în Domnul şi să dea dovadă de blândeţe în relaţiile cu ceilalţi.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, prima propoziţie din Filipeni 4:6. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute sfatul pe care Pavel l-a oferit sfinţilor. Explicaţi că expresia „nu vă îngrijoraţi de nimic” se referă la faptul de a nu fi prea îngrijoraţi cu privire la vreun lucru.
Scrieţi, pe tablă, următoarea frază: În calitate de ucenici credincioşi ai lui Isus Hristos, dacă…
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, restul versetului Filipeni 4:6. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce i-a sfătuit Pavel pe sfinţi să facă în loc să se îngrijoreze. Puteţi explica faptul că termenul cerere se referă la a implora cu umilinţă şi sinceritate.
Cum aţi rezuma instrucţiunile lui Pavel din versetul 6? (Scrieţi, pe tablă, răspunsurile cursanţilor sub forma unor afirmaţii de tip „dacă”, asemănătoare celor de mai jos. În calitate de ucenici credincioşi ai lui Isus Hristos, dacă ne rugăm implorând şi mulţumind…)
Adăugaţi, la declaraţia de pe tablă, cuvântul atunci. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filipeni 4:7. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute binecuvântarea promisă de Pavel celor care se roagă implorând şi mulţumind. ((delete this segment))
Cum aţi rezuma binecuvântarea promisă de Pavel? (Pe tablă, după atunci, scrieţi răspunsurile cursanţilor. Cursanţii ar fi trebuit să identifice un principiu asemănător următorului: În calitate de ucenici credincioşi ai lui Isus Hristos, dacă ne rugăm implorând şi mulţumind, atunci Dumnezeu ne va binecuvânta cu pacea Sa.)
Cum ne poate ajuta să avem pace faptul de a ne exprima recunoştinţa în rugăciunile noastre atunci când suntem îngrijoraţi?
De ce pericole ne păzeşte pacea lui Dumnezeu inimile şi minţile?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi pentru a afla alte moduri în care pacea lui Dumnezeu ne poate ajuta:
Imagine
Vârstnicul Richard G. Scott
„Deoarece vă respectă libertatea de a alege, Tatăl din Cer nu vă va obliga niciodată să vă rugaţi Lui. Dar, pe măsură ce vă exercitaţi libertatea de a alege şi Îl includeţi în fiecare aspect al vieţii dumneavoastră zilnice, inima dumneavoastră va începe să se umple de pace, un sentiment înălţător de pace. Acea pace va arunca o lumină eternă asupra încercărilor dumneavoastră. Acest lucru vă va ajuta să abordaţi aceste încercări dintr-o perspectivă eternă” („Faceţi din exercitarea credinţei prioritatea dumneavoastră principală”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 93).
Potrivit declaraţiei vârstnicului Scott, în ce mod ne poate ajuta pacea lui Dumnezeu să înfruntăm încercările pe care le avem?
Când v-aţi rugat implorând şi mulţumind într-un moment în care eraţi îngrijoraţi şi aţi fost binecuvântaţi cu pacea lui Dumnezeu?
Rugaţi cursanţii să facă referire la grijile pe care le-au notat mai devreme, în timpul lecţiei. Încurajaţi-i să se roage implorând şi mulţumind în loc să îşi facă griji. Dacă au scris despre grijile altei persoane, încurajaţi-i să împărtăşească acest principiu acelei persoane.
Pentru a pregăti cursanţii să identifice un alt principiu propovăduit de Pavel sfinţilor filipeni, împărţiţi membrii clasei în trei echipe. Desemnaţi unei treimi din membrii clasei să se gândească la mâncarea lor preferată, altei treimi, la o imagine sau o poveste amuzantă şi celeilalte treimi, la o imagine cu templul sau la o experienţă din templu. Invitaţi cursanţii să-şi concentreze atenţia asupra acestui gând timp de 30 de secunde.
Ce efect, dacă a existat vreunul, a avut asupra voastră faptul de a vă concentra atenţia asupra acestui gând?
Explicaţi că lucrurile la care ne gândim ne pot influenţa dorinţele şi comportamentul. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filipeni 4:8-9. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce i-a îndemnat Pavel pe sfinţii filipeni să îi însufleţească. Puteţi explica faptul că termenul „[a însufleţi]” înseamnă a te gândi cu grijă, în mod continuu.
Invitaţi cursanţii să marcheze fiecare tip de lucru asupra căruia Pavel i-a îndemnat pe sfinţi să-şi concentreze gândurile.
În afara faptului de a se gândi la aceste lucruri, ce altceva i-a mai sfătuit Pavel pe membrii Bisericii să facă?
Ce binecuvântări le-a promis Pavel sfinţilor dacă aveau să urmeze învăţăturile şi exemplul său?
Ce principiu putem învăţa din ce i-a învăţat Pavel pe sfinţii credincioşi în Filipeni 4:8-9? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar trebuie să identifice următorul principiu: Dacă sfinţii credincioşi îşi concentrează gândurile asupra lucrurilor neprihănite şi dacă urmează apostolii şi profeţii, atunci Dumnezeul păcii va fi cu ei.)
În ce mod pot fi influenţate dorinţele şi comportamentul nostru de faptul că ne concentrăm gândurile asupra oricărui lucru neprihănit?
Rugaţi membrii clasei să deschidă Perla de mare preţ la Articolele de credinţă. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, cel de-al treisprezecelea articol de credinţă. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute asemănări cu Filipeni 4:8.
Ce asemănări găsiţi între aceste două versete?
Explicaţi că, atunci când profetul Joseph Smith a citat „îndemnul lui Pavel” din Filipeni 4:8 în cel de-al treisprezecelea articol de credinţă, el a schimbat expresia „aceea să vă însufleţească” cu o alta care să sugereze mai multă acţiune: „noi căutăm aceste lucruri”.
De ce credeţi că este important ca noi să căutăm lucrurile care sunt cinstite, adevărate, pure, virtuoase, vrednice de iubit şi demne de laudă?
În ce mod faptul de a căuta aceste lucruri ne ajută să ne concentrăm gândurile asupra lor?
Împărţiţi cursanţii în grupuri de câte trei sau patru. Oferiţi fiecărui grup câte un exemplar al broşurii Pentru întărirea tineretului (2011) şi foaia de prezentare de mai jos. Desemnaţi fiecărui grup două dintre următoarele subiecte din broşura Pentru întărirea tineretului: „Întâlnirile”, „Îmbrăcămintea şi aspectul exterior”, „Educaţia”, „Divertismentul şi mass-media”, „Prietenii”, „Limbajul” şi „Muzica şi dansul”. (Modificaţi mărimea grupurilor şi numărul subiectelor în funcţie de mărimea clasei.) Rugaţi cursanţii să urmeze instrucţiunile din foaia de prezentare.
După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi un cursant din fiecare grup să împărtăşească membrilor clasei ce s-a discutat în cadrul grupului său în cazul fiecărei întrebări.
Pe măsură ce v-aţi concentrat gândurile asupra lucrurilor neprihănite, în ce mod a arătat Dumnezeul păcii că este cu voi?
Încurajaţi cursanţii să scrie în jurnalele pentru studiul scripturilor sau în caietele pentru seminar despre o modalitate prin care îşi pot îmbunătăţi eforturile de a-şi concentra gândurile asupra lucrurilor neprihănite şi de a-i urma pe apostolii şi profeţii lui Dumnezeu.
Rezumaţi Filipeni 4:10 explicând faptul că Pavel le-a mulţumit sfinţilor filipeni pentru sprijinul şi grija pe care i le-au oferit în timpul încercărilor sale.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filipeni 4:11-12. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce le-a spus Pavel sfinţilor că a învăţat.
Ce a învăţat Pavel să facă în toate circumstanţele?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filipeni 4:13-14. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cine a fost sursa tăriei lui Pavel.
Despre cine a spus Pavel că a fost sursa tăriei sale?
Explicaţi că declaraţia lui Pavel din versetul 13 se referă la capacitatea sa, în tăria oferită de Isus Hristos, să facă toate lucrurile plăcute lui Dumnezeu sau pe care El le cere, inclusiv faptul de a fi bucuros în orice circumstanţă.
Ce adevăr putem învăţa din versetul 13? (Folosind propriile cuvinte, cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Noi facem toate lucrurile prin Isus Hristos care ne oferă tărie [vezi, de asemenea, Alma 26:12].)
Ce putem face pentru a ne bucura de tăria pe care o oferă Isus Hristos?
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie. Rugaţi membrii clasei să asculte cu atenţie pentru a afla ce putem face cu ajutorul acestei tării:
Imagine
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf
„Dumnezeu ne oferă binecuvântări de putere şi tărie, care ne ajută să realizăm lucruri pe care altfel nu le-am putea face. Prin harul minunat al lui Dumnezeu, copiii Săi pot învinge pericolele şi ispitele înşelătorului, pot să evite păcatul şi să fie «[perfecţionaţi] în Hristos» [Moroni 10:32]” („Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 108).
În ce moduri am putea simţi această putere sau acest har? (Răspunsurile posibile pot include: mai multă rezistenţă, o mai mare capacitate de rezolvare a problemelor, mai mult curaj, răbdare, perseverenţă şi mai multă putere fizică, mentală sau spirituală.)
Când v-a dat Isus Hristos tăria de a face ceva bun? (Puteţi împărtăşi şi dumneavoastră o experienţă personală.)
Pavel şi-a încheiat epistola către Filipeni oferind mulţumiri
Rezumaţi Filipeni 4:15-23 explicând faptul că Pavel le-a mulţumit, din nou, sfinţilor filipeni pentru sprijinul oferit în timpul încercărilor sale. Darurile sfinţilor au fost o ofrandă plăcută lui Dumnezeu şi Pavel a promis că Dumnezeu avea să le satisfacă nevoile.
Încheiaţi lecţia împărtăşindu-vă mărturia despre adevărurile discutate în această lecţie.
Ajutaţi cursanţii să memoreze Filipeni 4:13 scriind versetul pe tablă şi citindu-l împreună, cu glas tare. Ştergeţi un cuvânt şi spuneţi, din nou, versetul, cu glas tare. Repetaţi aceasta până când toate cuvintele au fost şterse.
Comentarii şi informaţii generale
Filipeni 4:6. Exprimarea recunoştinţei în mijlocul încercărilor
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, ne-a învăţat despre cum faptul de a avea o atitudine plină de recunoştinţă ne poate binecuvânta în orice împrejurare dificilă pe care am putea-o întâmpina, inclusiv cele care ne-ar putea aduce îngrijorări:
„Majoritatea referinţelor din scripturi nu fac referire la recunoştinţă pentru lucruri, ci, mai degrabă, sugerează un sentiment sau o atitudine generală de recunoştinţă …
Putem alege să fim recunoscători, indiferent de situaţia în care ne aflăm.
Acest fel de recunoştinţă o putem simţi indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Aceasta este mai puternică decât dezamăgirea, descurajarea şi disperarea …
Când suntem recunoscători lui Dumnezeu în orice situaţie, putem simţi pace sublimă în mijlocul încercărilor. Când suntem îndureraţi, putem, totuşi, să oferim mulţumiri lui Dumnezeu. Când simţim durere, putem să ne bucurăm datorită ispăşirii înfăptuite de Hristos. Când simţim durere amară, putem primi alinarea şi pacea influenţei divine …
Recunoştinţa faţă de Tatăl nostru din Cer ne lărgeşte percepţia despre viaţă şi ne oferă o viziune clară” („Recunoscători în orice situaţie”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 70, 75, 77).
Preşedintele Thomas S. Monson ne-a învăţat despre pacea pe care o putem primi dacă ne rugăm:
„Vor exista momente în care veţi păşi pe o cale presărată cu spini şi marcată de încercări. Ar putea exista momente în care v-aţi putea simţi [separaţi] ‒ chiar [izolaţi] ‒ de Cel ce dă toate darurile bune. Vă îngrijorează faptul că sunteţi [singuri]. Teama înlocuieşte credinţa.
Când vă aflaţi în astfel de situaţii, vă implor să vă aduceţi aminte de rugăciune. Îmi plac cuvintele preşedintelui Ezra Taft Benson cu privire la rugăciune. El a spus:
«De-a lungul întregii mele vieţi, sfatul de a mă bizui pe rugăciune l-am preţuit mai presus de orice alt sfat pe care… l-am primit. A devenit parte din mine ‒ o ancoră, o sursă permanentă de tărie şi baza cunoaşterii mele despre lucrurile divine …
Deşi au loc evenimente nefericite, în rugăciune, putem găsi siguranţa, pentru că Dumnezeu va transmite pace sufletului. Acea pace, acel sentiment de linişte este cea mai mare binecuvântare a vieţii» [Ezra Taft Benson, «Pray Always», Ensign, febr. 1990, p. 4-5].
Apostolul Pavel ne-a sfătuit:
«Aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu…
Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus» [Filipeni 4:6-7].
Ce promisiune glorioasă! Pacea este ceea ce căutăm, ceea ce ne dorim cu ardoare.
Nu am fost trimişi pe acest pământ pentru a fi singuri. Fiecare dintre noi dispune de o sursă extraordinară de putere, de tărie şi de alinare” („Nu suntem niciodată singuri”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p. 121).
„Pavel i-a îndemnat pe sfinţi să fie «[însufleţiţi]» de (să se gândească cu grijă, în mod continuu la) lucrurile care sunt adevărate, vrednice de cinste, drepte, curate, vrednice de iubit şi de primit (Filipeni 4:8). Când profetul Joseph Smith… a citat «îndemnul lui Pavel» în cel de-al treisprezecelea articol de credinţă, el a schimbat expresia «aceea să vă însufleţească», cu o alta care să sugereze mai multă acţiune: «noi căutăm aceste lucruri» (Articolele de credinţă 1:13; caractere cursive adăugate). Vârstnicul Joseph B. Wirthlin (1917-2008), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre îndemnul de a «[căuta] aceste lucruri»:
«Cuvântul a căuta înseamnă a încerca să descoperi, a încerca să obţii. Necesită o abordare activă şi puternică a vieţii… Este opusul faptului de a aştepta pasiv ca un lucru bun să vină la noi, fără vreun efort din partea noastră.
Ne putem umple viaţa cu lucruri bune, fără a mai lăsa loc pentru altceva. Avem atât de mult bine din care putem alege, încât nu trebuie să facem niciodată ceva rău …
Dacă încercăm să căutăm lucrurile virtuoase şi vrednice de iubit, le vom găsi cu siguranţă. În schimb, dacă suntem în căutarea răului, îl vom găsi şi pe acesta» („Seeking the Good”, Ensign, mai 1992, p. 86)” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 437-438).
Vârstnicul Bruce R. McConkie, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, i-a sfătuit, de asemenea, pe membrii Bisericii „să caute în toate lucrurile ceea ce este bun şi înălţător …
Din cauza opiniilor la modă în lume, poate fi uşor să ne concentrăm atenţia asupra lucrurilor negative sau rele ori să ne irosim energia în cauze şi iniţiative care nu au valoare şi nu sunt productive …
Consider că sfinţii din zilele din urmă au o mare obligaţie care îi constrânge să se bucure în Domnul, să-L preaslăvească pentru bunătatea şi harul Său, să cugete, în inimile lor, asupra adevărurilor Sale eterne şi să-şi îndrepte inimile spre neprihănire …
Este o lege eternă, rânduită de Însuşi Dumnezeu, înainte de crearea lunii, că fiecare om trebuie să culeagă ceea ce seamănă. Dacă ne gândim la lucrurile rele, limbile noastre vor rosti cuvinte necurate. Dacă rostim cuvintele ticăloşiei, vom ajunge să facem lucrările ticăloşiei. Dacă minţile noastre sunt concentrate asupra lucrurilor carnale şi rele din lume, atunci vom considera că deşertăciunea lumească şi lipsa de neprihănire sunt căile normale ale vieţii. Dacă ne gândim la lucrurile imorale, vom începe, curând, să ne gândim că toţi sunt imorali şi necuraţi şi acest lucru va distruge bariera dintre noi şi lume …
Pe de altă parte, dacă medităm în inimile noastre asupra lucrurilor neprihănirii, vom deveni neprihăniţi” („Think on These Things”, Ensign, ian. 1974, p. 46-48).
Filipeni 4:13. Isus Hristos ne dă tărie să facem toate lucrurile bune
Tăria pe care Isus Hristos ne-o dă pentru a face toate lucrurile bune este numită har (vezi Ghid pentru scripturi, „Har”). Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, ne-a învăţat următoarele despre tăria pe care Isus Hristos ne-o dă să facem toate lucrurile bune:
„O expresie puternică a acestei dragoste [a lui Hristos] este ceea ce în scripturi este numit deseori harul lui Dumnezeu – ajutorul divin şi înzestrarea cu putere prin intermediul cărora încetăm să mai fim fiinţele imperfecte şi limitate din prezent şi devenim fiinţe exaltate ale «[adevărului şi luminii] până când [suntem slăviţi] în adevăr şi [cunoaştem] toate lucrurile» [Doctrină şi legăminte 93:28] …
Dumnezeu ne oferă binecuvântări de putere şi tărie, care ne ajută să realizăm lucruri pe care altfel nu le-am putea face. Prin harul minunat al lui Dumnezeu copiii Săi pot învinge pericolele şi ispitele înşelătorului, pot să evite păcatul şi să fie «[perfecţionaţi] în Hristos» [Moroni 10:32].
Deşi cu toţii avem slăbiciuni, putem să le învingem. Într-adevăr, dacă ne umilim şi avem credinţă, prin harul lui Dumnezeu lucrurile slabe pot deveni puternice [vezi Eter 12:27].
De-a lungul vieţii noastre, harul lui Dumnezeu ne oferă binecuvântări temporale şi daruri spirituale care ne vor îmbunătăţi abilităţile şi îmbogăţi viaţa. Harul Său ne desăvârșește. Harul Său ne ajută să devenim persoane mai bune …
Înţelegem noi cât de îndatoraţi suntem Tatălui Ceresc şi implorăm din tot sufletul nostru să primim harul lui Dumnezeu?” („Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-109).
Vârstnicul John H. Groberg, din Cei Şaptezeci, a împărtăşit un exemplu despre modul în care Dumnezeu i-a oferit unui om credincios tăria care l-a ajutat să îndeplinească o însărcinare dreaptă (vezi „The Lord’s Wind”, Ensign, nov. 1993, p. 26-28).