Iacov 3–4

Introducere

În Iacov 3, citim concluzia cuvântării pe care Iacov a rostit-o în faţa poporului său. Iacov a oferit succint cuvinte de alinare şi promisiune pentru cei cu inima pură. De asemenea, el i-a mustrat pe cei mândri şi desfrânaţi din popor, avertizându-i asupra consecinţelor care vor urma dacă nu se vor pocăi. Iacov 4 conţine cuvintele pe care Iacov a fost inspirat să le scrie pentru oamenii care, într-o zi, vor citi această cronică a lui. El a mărturisit despre ispăşirea lui Isus Hristos şi i-a îndemnat pe cititorii săi să se împace cu Dumnezeu Tatăl prin ispăşire. Pe un ton grav, el a vorbit despre iudeii care aveau să-L respingă pe Isus Hristos şi despre simplitatea Evangheliei Sale.

Sugestii pentru predare

Iacov 3

Iacov îi alină şi sfătuieşte pe cei cu inima pură şi le cere celorlalţi să se pocăiască.

Invitaţi cursanţii să se gândească ce sfat ar da oamenilor în următoarele situaţii:

o tânără fată se străduieşte să trăiască demn, însă suferă din cauza tatălui ei care este dependent de alcool;
un tânăr băiat face tot ce poate să trăiască în conformitate cu Evanghelia, însă are parte de încercări din cauza divorţului părinţilor lui;
o tânără fată încearcă în mod sârguincios să-şi iubească familia, însă are greutăţi acasă din cauza acţiunilor egoiste şi nechibzuite ale surorii ei.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, prima frază din Iacov 3:1. Rugaţi-i să identifice cui se adresează Iacov, mai întâi, în acest capitol.

Explicaţi că Iacov a vorbit în mod direct oamenilor vinovaţi de mândrie şi păcate sexuale. Apoi, el şi-a îndreptat atenţia către oamenii neprihăniţi care aveau parte de încercări din cauza ticăloşiei celorlalţi. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Iacov 3:1–2. Rugaţi-i să găsească patru lucruri pe care Iacov le-a cerut celor cu inima pură să le facă.

Care sunt patru lucruri pe care Iacov i-a îndemnat pe cei cu inima pură să le facă? („Priviţi către Dumnezeu cu fermitatea minţii… rugaţi-vă la El cu credinţă mare… ridicaţi-vă capul şi primiţi cuvântul plăcut al lui Dumnezeu şi ospătaţi-vă din dragostea Lui.”) Ce le-a promis Iacov celor cu inima pură dacă vor rămâne credincioşi? (Consolare în suferinţe şi apărare împotriva duşmanilor.)
Ce credeţi că putem face pentru a primi cuvântul lui Dumnezeu?

În legătură cu întrebarea despre promisiunile lui Iacov către cei cu inima pură, asiguraţi-i pe cursanţi că Dumnezeu îi va consola pe cei cu inima pură în suferinţele lor. Puteţi explica cuvântul consolare ca însemnând să alini pe cineva care este trist sau necăjit. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să mediteze şi să pună în practică acest adevăr, întrebaţi:

În ce mod v-a consolat Domnul?
Cum v-a ajutat faptul că v-aţi rugat cu credinţă într-o perioadă de încercare?
Când v-a ajutat cuvântul lui Dumnezeu să simţiţi dragostea Lui?

Explicaţi că, după ce le-a vorbit celor cu inima pură, Iacov a vorbit din nou celor care nu erau cu inima pură.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov 3:3–4. Rugaţi membrii clasei să găsească ce i-a îndemnat Iacov să facă pe cei care nu erau puri.

Ce s-ar fi întâmplat dacă poporul lui Iacov nu s-ar fi pocăit?

Precizaţi că Iacov a declarat că lamaniţii erau mult mai drepţi decât unii dintre nefiţi la acea vreme. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Iacov 3:5–7 şi să caute moduri în care lamaniţii erau mai drepţi decât unii dintre nefiţi.

În ce fel erau lamaniţii mai drepţi decât unii dintre nefiţi?
Ce principii învăţaţi din Iacov 3:7 despre relaţiile de familie? (Soţii şi soţiile trebuie să se iubească unul pe celălalt, iar părinţii trebuie să îşi iubească copiii.)
Care sunt unele consecinţe ce pot rezulta când membrii familiei nu se iubesc unul pe celălalt şi nu îşi îndeplinesc responsabilităţile faţă de familie?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Iacov 3:10 şi să caute avertismentul pe care Iacov l-a adresat anume taţilor nefiţi.

Ce avertisment le-a adresat Iacov taţilor nefiţi?
De ce credeţi că este important ca membrii familiei să fie exemple bune unul pentru celălalt?

Citiţi cursanţilor, cu glas tare, Iacov 3:11–12. Puteţi explica faptul că, în versetul 11, expresia „înviaţi înzestrările sufletelor voastre” se referă la nevoia de a ne trezi spiritual. În Iacov 3:12, cuvintele „imoralităţii, lascivităţii” se referă la păcatele sexuale. Când citiţi aceste versete, subliniaţi „urmările groaznice” ale păcatelor sexuale. Pe lângă aceasta, amintiţi cursanţilor promisiunile lui Iacov făcute celor cu inima pură (vezi Iacov 3:1–2). Ajutaţi cursanţii să înţeleagă că cea mai bună cale pentru a primi aceste binecuvântări promise este de a fi mereu cu inima pură. Totuşi, oamenii care au comis păcate sexuale pot cere ajutorul episcopului sau preşedintelui lor de ramură, care îi va ajuta să se pocăiască, să devină curaţi prin ispăşirea lui Isus Hristos şi să primească binecuvântările promise celor cu inima pură.

Iacov 4

Iacov depune mărturie că, prin ispăşirea lui Isus Hristos, putem fi împăcaţi cu Dumnezeu.

Înaintea orei, puneţi o mică ilustraţie cu Isus Hristos în mijlocul tablei. În jurul ilustraţiei, scrieţi câteva cuvinte care reprezintă lucruri ce pot distrage atenţia oamenilor de la Salvator şi Evanghelia Sa. De exemplu, puteţi include unele lucruri bune – cum ar fi educaţia, sporturile şi prietenii – care sunt importante, dar care nu ar trebui să devină scopul principal în viaţa noastră. Puteţi scrie şi alte lucruri – cum ar fi pornografia, muzica nepotrivită şi drogurile – care sunt dăunătoare spiritelor noastre şi ne depărtează de Salvator.

Rugaţi cursanţii să deschidă la Iacov 4:14. Explicaţi că acest verset include expresia „s-au uitat dincolo de limite [ţintă]”. Vârstnicul Neal A. Maxwell, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat că în acest verset „limita este Hristos” („Jesus of Nazareth, Savior and King”, Ensign, dec. 2007, p. 45). Puteţi îndemna cursanţii să scrie această declaraţie în scripturile lor, lângă Iacov 4:14.

După ce împărtăşiţi această explicaţie, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov 4:14–15.

Ce credeţi că poate însemna să te uiţi dincolo de limite (ţintă)? (Să ne axăm viaţa pe orice altceva decât pe Salvator şi Evanghelia Sa.)
Potrivit lui Iacov, ce atitudini şi fapte i-au împiedicat pe iudei să Îl accepte pe Isus Hristos?

Explicaţi că, deşi Iacov se referă în mod expres la păcatele unora dintre iudei, fragmente din Iacov 4:14–15 ni se potrivesc la fel de bine şi nouă şi pot fi un avertisment pentru noi. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să vadă această punere în practică, adresaţi următoarele întrebări:

De ce uneori oamenii resping „cuvintele clare” şi caută în schimb lucrurile pe care nu le pot înţelege? Care sunt unele pericole ale omiterii adevărurilor simple ale Evangheliei?
Ce putem adăuga pe tablă ca exemple de distrageri ale atenţiei de la Salvator şi Evanghelia Sa? (Adăugaţi răspunsurile cursanţilor lângă cuvintele pe care deja le-aţi scris pe tablă.)

Ştergeţi cuvintele pe care le-aţi scris pe tablă şi scrieţi următoarea întrebare: Ce putem face să nu ne uităm dincolo de limite (ţintă) şi să fim axaţi pe Isus Hristos?

Scrieţi următoarele referinţe din scripturi pe tablă: Iacov 4:4–5; Iacov 4:6–7; Iacov 4:8–9; Iacov 4:10; Iacov 4:11–13. Explicaţi că, în Iacov 4, Iacov împărtăşeşte principii care ne pot ajuta să ne axăm pe Isus Hristos. Desemnaţi cursanţii să lucreze în echipe de câte doi şi să găsească acele principii într-unul dintre fragmentele din scripturi enumerate pe tablă. (În funcţie de numărul cursanţilor din clasa dumneavoastră, se poate să trebuiască să desemnaţi fiecare fragment mai multor echipe de cursanţi. Sau puteţi cere unei echipe de cursanţi să citească mai multe fragmente.)

După câteva minute, invitaţi cursanţii să ofere răspunsurile lor. Când fac aceasta, puteţi adresa întrebări pentru a-i ajuta să se gândească mai profund privitor la ce au învăţat din aceste versete. Pentru a vă ajuta să purtaţi această discuţie, următoarele întrebări sunt organizate conform versetelor desemnate:

Iacov 4:4–5. Cum v-au ajutat mărturiile profeţilor să vă axaţi pe Isus Hristos? Cum aţi fost întăriţi de mărturiile altor oameni despre Salvator? Iacov a spus că supunerea oamenilor faţă de legea lui Moise era eficace pentru a „[le îndrepta] sufletele către” Domnul. În ce mod pot eforturile noastre de a primi rânduielile preoţiei şi de a ţine poruncile să ne îndrepte sufletele către Domnul?
Iacov 4:6–7. Cum ne ajută revelaţia dată profeţilor să avem speranţă şi credinţă în Isus Hristos? Cum v-a întărit credinţa revelaţia personală sau mărturia spirituală pe care aţi primit-o? De ce credeţi că este important să ne amintim faptul că numai prin harul Domnului putem face lucrarea Sa?
Iacov 4:8–9. De ce credeţi că este important să recunoaştem faptul că lucrările Domnului sunt „mari şi minunate”? În ce fel v-a influenţat lucrarea Salvatorului în calitate de Creator al pământului mărturia despre El? Ce înseamnă pentru voi să „nu dispreţuiţi revelaţiile lui Dumnezeu”? Cum putem arăta Domnului că preţuim revelaţiile pe care El le-a dat?
Iacov 4:10. Ce lucruri poate face o persoană care „nu [caută] să-L [sfătuiască] pe Domnul, ci [să ia] sfat din mâna Sa”?
Iacov 4:11–13. Precum este menţionat în lecţia 35, cuvântul împăcare înseamnă a se ajunge la o armonie. Cum ne ajută ispăşirea să ajungem să fim împăcaţi cu Tatăl nostru Ceresc? Iacov ne-a reamintit despre importanţa de a preda despre ispăşire întrebând: „De ce să nu vorbesc despre ispăşirea lui Hristos?”. Cum putem urma acest principiu atunci când ne împărtăşim mărturiile cu alţii şi când avem alte ocazii de a propovădui Evanghelia? Atunci când ne depunem mărturiile, de ce este important să facem acest lucru astfel încât oamenii să poată înţelege? În ce mod ne ajută Spiritul să realizăm acest lucru?

Ca urmare a acestei discuţii, asiguraţi-vă că următorul adevăr este clar: Prin ispăşirea lui Isus Hristos, noi putem fi plini de speranţă şi putem fi împăcaţi cu Dumnezeu.

Împărtăşiţi-vă sentimentele de recunoştinţă faţă de Salvator şi ispăşirea Sa. Depuneţi mărturie că Isus Hristos este „limita” asupra căreia trebuie să ne concentrăm viaţa. Pentru a încheia această lecţie, rugaţi cursanţii să se gândească ce vor face ca să se concentreze asupra Salvatorului în următoarele zile. Le puteţi sugera să-şi scrie planurile în jurnalele pentru studiul scripturilor. Luaţi în considerare să invitaţi pe câţiva dintre ei să împărtăşească membrilor clasei ce plănuiesc să facă.

Recapitularea scripturilor de bază

Repetiţia îi ajută pe cursanţi să-şi amintească locul fragmentelor care conţin scripturi de bază. Un mod de a încuraja repetiţia este folosirea fişelor cu scripturi de bază (articol numărul 10459; disponibil şi în PDF la si.lds.org). Dacă nu aveţi acces la fişe, ajutaţi cursanţii să creeze propriile fişe având cuvintele cheie din fragmente pe o parte a fiecărei fişe şi referinţa pe cealaltă parte. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Lăsaţi-i timp de câteva minute să se examineze între ei cu aceste fişe. De exemplu, un cursant poate citi cuvintele cheie în timp ce alt cursant identifică referinţa din scriptură. Invitaţi cursanţii să folosească adesea aceste fişe pentru a se examina pe ei înşişi şi între ei.

Notă. Durata acestei lecţii ar putea permite alocarea unui timp pentru această activitate despre recapitularea scripturilor de bază. Puteţi desfăşura activitatea la începutul orei, ca o pauză între secţiunile lecţiei sau la sfârşitul orei. Pentru a avea timp pentru lecţie, activitatea trebuie să fie succintă. Pentru alte activităţi de recapitulare, vezi anexa din acest manual.

Comentarii şi informaţii generale

Iacov 4:4. Profeţii din Vechiul Testament au depus mărturie despre Isus Hristos

Cu peste 400 de ani înainte de naşterea lui Isus Hristos, Iacov a spus că toţi profeţii dinaintea lui au depus mărturie despre Salvator (vezi Iacov 4:4). Unii se pot întreba de ce Vechiul Testament nu conţine mai multe despre Isus Hristos. Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a citat explicaţia lui Nefi privind „lucrurile clare şi preţioase” care au fost „date deoparte” din Biblie (vezi 1 Nefi 13:26-29) şi, apoi, a spus:

„În mod sigur, cele mai clare şi preţioase dintre toate adevărurile pierdute din Biblie, în special din Vechiul Testament, sunt declaraţiile clare şi fără echivoc despre misiunea lui Isus Hristos, despre rolul Său prerânduit de Mesia şi Salvator al lumii şi despre elementele referitoare la legământ din Evanghelia Sa care au fost propovăduite începând cu vremea lui Adam şi continuând în fiecare dispensaţie care a urmat. Astfel, scopul principal al Cărţii lui Mormon este de a restaura familiei universale a lui Dumnezeu acea cunoaştere crucială despre rolul lui Hristos în salvarea fiecărui bărbat, fiecărei femei şi fiecărui copil care trăieşte acum, care a trăit vreodată sau care va trăi pe pământ” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], p. 6-7).

Iacov 4:5. Preaslăviţi pe Tatăl în numele lui Isus Hristos

Consemnările lui Iacov oferă informaţii importante privind legea lui Moise şi Vechiul Testament. Din Iacov 4:5, învăţăm că profeţii de dinaintea lui Iacov L-au preaslăvit pe Tatăl Ceresc în numele lui Isus Hristos, arătând faptul că ei ştiau că Tatăl şi Fiul sunt persoane diferite. Cuvintele lui Iacov indică faptul că legea lui Moise era mai mult decât un simplu set de porunci şi coduri de legi stricte, precum pretind unii erudiţi din zilele noastre. Legea lui Moise a depus mărturie despre Isus Hristos şi i-a dus pe cei neprihăniţi la sfinţire prin intermediul ispăşirii Lui.

Iacov 4:10. „Luaţi sfat din mâna Sa”

Preşedintele Marion G. Romney, din Prima Preşedinţie, a explicat cât de important este să cunoaştem şi să urmăm sfatul Domnului:

„Nu cred că mulţi membri ai Bisericii [urmează] conştient convingerile oamenilor sau propriul sfat în loc să dea ascultare îndemnurilor Domnului. Totuşi, când nu ştim care este îndemnul Domnului, suntem înclinaţi să înlocuim sfatul Lui cu al nostru. De fapt, nu putem face altceva decât să ne urmăm propriul sfat când nu ştim care sunt instrucţiunile Domnului” („Seek Not to Counsel the Lord”, Ensign, aug. 1985, p. 5).