Bibliotecă
Lecţia 38: 2 Nefi 28


Lecţia 38

2 Nefi 28

Introducere

Nefi a profeţit despre unele dintre condiţiile dificile din zilele din urmă, inclusiv despre învăţăturile neadevărate şi mândria multor biserici care aveau să fie clădite. El ne-a învăţat cum să recunoaştem doctrina neadevărată şi atitudinile lumeşti şi ne-a avertizat cu privire la căile prin care Satana va încerca să ne îndepărteze de neprihănire.

Sugestii pentru predare

2 Nefi 28:1–19

Nefi descrie bisericile neadevărate şi ideile false din zilele noastre.

Desenaţi pe tablă semne de avertizare care sunt familiare în cultura dumneavoastră. De exemplu, aţi putea să desenaţi un indicator rutier sau un simbol care indică faptul că o anumită substanţă este periculoasă sau toxică.

  • Care este scopul acestor semne?

Imagine
Preşedintele Ezra Taft Benson

Explicaţi că această carte, Cartea lui Mormon, ne poate ajuta să vedem semnele de avertizare împotriva influenţelor dăunătoare din punct de vedere spiritual. Preşedintele Ezra Taft Benson a explicat că unul dintre scopurile Cărţii lui Mormon este de a demasca modul în care duşmanul şi alţi inamici ai lui Hristos vor lucra în zilele din urmă. Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui Benson:

„Cartea lui Mormon îi demască pe duşmanii lui Hristos. Combate doctrinele false… Îi întăreşte pe ucenicii umili ai lui Hristos împotriva planurilor şi strategiilor malefice, precum şi a doctrinelor diavolului din zilele noastre. Tipul de apostaţi din Cartea lui Mormon se aseamănă cu cei de astăzi” („The Book of Mormon Is the Word of God”, Ensign, ian. 1988, p. 3).

  • În ce mod îi demască scriptura Cartea lui Mormon pe duşmanii lui Hristos? (Ea include relatări despre oameni care au încercat să îi conducă pe alţii departe de credinţa în Hristos. Ea ne permite să vedem greşelile şi ideile lor false.)

  • În ce mod ne întăreşte Cartea lui Mormon împotriva duşmanului?

Mărturisiți că scriptura Cartea lui Mormon dezvăluie ideile false ale diavolului şi ne întăreşte împotriva intenţiilor sale rele. Explicaţi cursanţilor că vor putea să vadă un astfel de exemplu în 2 Nefi 28. Acest capitol conţine una dintre profeţiile lui Nefi despre zilele din urmă. În această profeţie, Nefi a avertizat cu privire la învăţăturile false care vor fi foarte răspândite în zilele noastre.

Rugaţi cursanţii să studieze, în linişte, 2 Nefi 28:3–9, şi să caute avertizările lui Nefi cu privire la învăţăturile neadevărate. Subliniaţi că 2 Nefi 28:7–9 este un fragment care conţine scriptură de bază. Îi puteţi încuraja pe cursanţi să marcheze acest fragment într-un mod distinct pentru a-l putea găsi cu uşurinţă. După ce cursanţii au avut suficient timp să studieze fragmentul, invitaţi pe câţiva dintre ei să vină la tablă. Rugaţi pe fiecare în parte să scrie o învăţătură sau idee falsă din acest fragment, inclusiv versetul unde se găseşte. Apoi, întrebaţi-i pe ceilalţi cursanţi dacă au remarcat alte învăţături sau idei neadevărate în acest fragment. Dacă au remarcat, invitaţi-i să le adauge pe lista de pe tablă.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să discute câteva dintre aceste doctrine şi idei false, adresaţi următoarele întrebări:

  • Ce ar putea fi un exemplu din zilele noastre pentru una dintre aceste idei false? (Asiguraţi-vă că membrii clasei nu vor menţiona numele unor anumite biserici atunci când răspund la această întrebare.)

  • În ce mod îi împiedică aceste idei false pe oameni să urmeze planul Tatălui nostru Ceresc?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 28:12–14. Rugaţi cursanţii să caute avertizarea lui Nefi despre ceea ce se va întâmpla cu multe biserici şi cu mulţi oameni în zilele din urmă din cauza mândriei şi a doctrinelor false.

  • În ce moduri îi influenţează pe oameni mândria şi învăţăturile false?

  • De ce „urmaşii umili ai lui Hristos” nu sunt conduşi pe un drum greşit de către mândrie şi ticăloşie? În ce mod putem evita să fim înşelaţi de către „preceptele oamenilor”? (Puteţi să explicaţi că expresia „preceptele oamenilor” se referă la învăţăturile oamenilor – contrare învăţăturilor Domnului.)

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 2 Nefi 28:15–16, 19 şi să identifice consecinţele învăţăturilor false.

  • Ce cuvinte sau expresii vedeţi în aceste versete care descriu rezultatele mândriei şi ale învăţăturilor false?

2 Nefi 28:20–32

Nefi avertizează cu privire la modul în care Satana încearcă să ne înşele.

Împărtăşiţi cursanţilor următoarea povestire:

În timp ce îndeplinea o responsabilitate în Africa, preşedintele Boyd K. Packer a mers să vadă animalele dintr-o rezervaţie. Dumnealui a observat că animalele de lângă un ochi de apă erau agitate. Când l-a întrebat pe ghid de ce nu beau animalele apă, ghidul a spus că din cauza crocodililor. Preşedintele Packer şi-a amintit:

,,Ştiam că glumeşte şi l-am întrebat serios: «Care este problema?». Răspunsul a fost, din nou: «Crocodilii»…

El şi-a dat seama că nu îl credem şi s-a hotărât, cred, să îmi dea o lecţie. Am condus către un alt loc unde maşina se afla pe un dig, deasupra ochiului mlăştinos, de unde puteam să privim în jos. «Acolo», a spus el. «Convinge-te.»

Nu puteam să văd nimic cu excepţia noroiului, puţină apă şi animalele agitate în depărtare. Şi, pe urmă, dintr-o dată, l-am văzut! – un crocodil mare, aşezat în noroi, aştepta ca unui animal naiv să-i fie suficient de sete încât să vină să bea”.

Imagine
Preşedintele Boyd K. Packer

„Brusc, am început să cred! Când el a observat că eram dispus să ascult, a continuat să-mi spună: «Sunt crocodili peste tot în rezervaţie», a spus el, «nu doar în râuri. Nu există nicio apă fără un crocodil în apropierea ei şi ai face bine să crezi acest lucru»…

Cu ocazia unei alte călătorii în Africa, am discutat despre această experienţă cu un pădurar dintr-o altă rezervaţie…

Apoi, el mi-a arătat un loc în care se petrecuse o tragedie. Un tânăr din Anglia lucra, ca sezonier, la hotel. În pofida avertizărilor constante şi repetate, el a trecut de gardul rezervaţiei pentru a verifica ceva dincolo de un ochi de apă a cărui adâncime nu-i trecea de glezne.

«El nu făcuse nici doi paşi în apă», a spus pădurarul, «când a fost înhăţat de un crocodil fără ca noi să putem face ceva pentru a-l salva»” („Primejdii spirituale”, Liahona octombrie 2002, p. 10–11).

  • Ce a făcut ca acest tânăr să devină victima crocodilului? În ce mod ar fi putut el să evite această tragedie? (Ar fi putut-o evita dând ascultare avertizărilor care-i fuseseră aduse la cunoştinţă.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, sfatul următor dat de preşedintele Packer:

„Aceia care sunt mai în vârstă ca dumneavoastră au încercat puţin ochiurile de apă şi au înălţat un glas de avertizare cu privire la crocodili. Nu doar despre acele şopârle mari şi gri care vă pot sfâşia în bucăţi, ci şi despre crocodilii spirituali, care sunt infinit mai periculoşi, mult mai amăgitori şi mai puţin vizibili, chiar şi decât acele reptile bine camuflate din Africa.

Aceste primejdii spirituale vă pot ucide sau vă pot schilodi sufletul. Ei pot distruge liniştea dumneavoastră sufletească, precum şi pe cea a acelora care vă iubesc. Ei sunt aceia împotriva cărora trebuie să fim avertizaţi şi este greu de găsit un loc de unde să poţi bea apă fără să-ţi faci griji, în viaţa muritoare, care să nu fie infestat cu ei” („Primejdii spirituale”, p. 10-11).

  • În ce mod sunt crocodilii spirituali din povestirea preşedintelui Packer similari ispitelor şi tacticilor lui Satana? De ce avertizări avem parte care ne ajută să evităm pericolul spiritual?

Citiţi, cu glas tare, 2 Nefi 28:19 în timp ce cursanţii urmăresc în scripturile lor. Apoi, scrieţi pe tablă Satana caută să ne prindă în puterea sa…

Explicaţi că Nefi, continuându-şi profeţia, a vorbit despre tactici pe care Satana avea să le folosească împotriva noastră în zilele din urmă. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi fiecare echipă să citească 2 Nefi 28:20–29 şi să caute modalităţi pentru a completa fraza de pe tablă.

După câteva minute, invitaţi echipele să împărtăşească celorlalţi modul în care au completat declaraţia de pe tablă. Ca parte a discuţiei, asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg că Satana foloseşte multe tactici pentru a încerca să ne subjuge, cum ar fi acelea de a ne aţâţa la mânie, de a ne potoli, de a ne legăna şi linguşi.

  • Care sunt câteva exemple prin care Satana încearcă „să aţâţe [oamenii] în mânie împotriva a ceea ce este bun”? În ce mod îi face mânia pe oameni să fie confuzi cu privire la ce este bun şi ce este rău?

  • De ce credeţi că este periculos ca oamenii să „trateze totul cu uşurinţă în Sion”, considerând că nu este nevoie de perfecţionare? De ce credeţi că Satana poate să îi conducă pe astfel de oameni „cu grijă în jos, în iad”?

  • Ce înseamnă să linguşeşti pe cineva? (Să lauzi şi să complimentezi în mod nesincer.) De ce credeţi că linguşirea îi poate conduce pe unii oameni departe de Domnul?

  • De ce încearcă Satana să convingă oamenii că el nu există?

  • Care sunt câteva lucruri pe care le putem face pentru a ne apăra împotriva mâniei? În ce mod ne putem apăra împotriva sentimentului că totul este bine? Cum ne putem apăra împotriva linguşirii?

Pentru a încheia lecţia, informaţi-i pe cursanţi că utimele versete din 2 Nefi 28 conţin o avertizare finală şi o asigurare din partea Domnului. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, 2 Nefi 28:30–32.

  • Domnul ne respectă libertatea de a alege şi eforturile pe care le facem pentru a învăţa despre El. Potrivit celor relatate în 2 Nefi 28:30, El ne învaţă „rând după rând, precept după precept”. Ce înseamnă aceasta pentru voi? Potrivit celor relatate în acest verset, ce se întâmplă cu cei care spun: „Avem destul”?

  • În 2 Nefi 28:32, Domnul le vorbeşte oamenilor care L-au tăgăduit. La ce credeţi că se referă El în acest verset, atunci când spune: „Îmi voi întinde mâna către ele zi de zi”? (În acest verset, Domnul vorbeşte despre mila şi bunăvoinţa Sa de a ne ajuta în fiecare zi în măsura în care căutăm să facem voia Lui, chiar dacă L-am respins în trecut. Ajutaţi cursanţii să înţeleagă că Domnul va fi milos cu toţi oamenii care se pocăiesc şi vin la El.)

Scrieţi pe tablă următoarele: Datorită lucrurilor învăţate astăzi, eu voi… Invitaţi cursanţii să termine această frază în jurnalele pentru studiul scripturilor sau în caietele pentru seminar, descriind ce vor face ca urmare a studierii profeției lui Nefi din 2 Nefi 28. Puteţi invita câţiva cursanţi să împărtăşească celorlalţi ce au scris. Totuşi, asiguraţi-vă că ei înţeleg că nu trebuie să se simtă obligaţi să împărtăşească gânduri sau experienţe care sunt prea personale sau particulare.

Mărturisiţi că prin îndrumarea şi tăria primite de la Domnul, noi putem să biruim ispitele. Şi, chiar şi atunci când păcătuim, Domnul va fi milostiv cu noi dacă ne pocăim cu sinceritate.

Scriptură de bază – 2 Nefi 28:7–9

Explicaţi că, uneori, oamenii îşi justifică păcatul consolându-se cu ideea că toată lumea îl face sau că se pot pocăi mai târziu. Împărţiţi cursanţii în grupuri mici. Invitaţi grupurile să citească împreună 2 Nefi 28:7–9 şi să caute cuvinte şi expresii care fac referire la aceste idei false. Invitaţi cursanţii să discute următoarele întrebări în grupurile lor (puteţi să scrieţi întrebările pe tablă înainte de începerea lecţiei):

  • Care este pericolul comiterii unui „păcat mic”?

  • Ne va ierta Dumnezeu pentru comiterea de păcate minore sau rare? (Rugaţi cursanţii să citească Doctrină şi legăminte 1:31 pentru o înţelegere mai profundă.)

  • În ce mod poate o persoană să „[profite] de cineva din cauza vorbelor lui”? În ce mod am putea noi, uneori, să „[săpăm] groapa vecinului”?

Invitaţi fiecare grup să rescrie aceste versete într-un limbaj pe care oamenii îl folosesc astăzi pentru a-i convinge pe tineri să urmeze aceste doctrine nesăbuite.

Rugaţi cursanţii să se gândească la perioade în care şi-au menţinut puterea spirituală în pofida ideilor false de la şcoală, din media sau din partea prietenilor. Invitaţi-i să scrie despre aceste experienţe în jurnalele pentru studiul scripturilor sau în caietele pentru seminar. Aveţi în vedere să rugaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ce au scris.

Notă. Puteţi folosi această idee în timpul lecţiei, atunci când prezentaţi fragmentul care conţine scriptură de bază, sau o puteţi folosi la sfârşitul lecţiei.

Comentarii şi informaţii generale

2 Nefi 28:7-9. Pericolul de a păcătui

Nefi a menţionat unele dintre „[doctrinele] neadevărate, deşarte şi nesăbuite” (2 Nefi 28:9) pe care Satana le propovăduieşte şi pe care va continua să le folosească. Fiecare dintre expresiile din 2 Nefi 28:7-9 transmit o filosofie spirituală periculoasă. Profeţii din zilele din urmă au identificat, de asemenea, aceste neadevăruri şi au mărturisit împotriva lor.

„Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi, căci mâine vom muri” (2 Nefi 28:7). Vârstnicul Neal A. Maxwell, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a avertizat cu privire la această atitudine:

„Filosofia tipică a risipitorilor este: «Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi… [şi] Dumnezeu ne va da câteva lovituri de bici». Acesta este un mod cinic şi superficial de a-L privi pe Dumnezeu, de a ne privi pe noi înşine sau de a privi viaţa. Dumnezeu nu poate niciodată să ne ierte dacă «[facem] un păcat mic» (2 Nefi 28:8). El este Dumnezeul universului, nu un judecător mediocru cu care ne putem certa şi târgui!

Desigur, Dumnezeu este iertător! Însă El cunoaşte intenţiile inimilor noastre. El cunoaşte, de asemenea, binele pe care l-am fi putut face în timp ce stăteam indiferenţi la nevoile semenilor noştri. În orice caz, ceea ce fac ceilalţi nu este o scuză pentru un ucenic de la care se cere mult. (Vezi Alma 39:4.) De altfel, pe calea cea dreaptă şi îngustă nu există nicio scurtătură (vezi D&L 82:3)” („Answer Me”, Ensign, nov. 1988, p. 33).

„Dumnezeu… vă va ierta, dacă faceţi un păcat mic” (2 Nefi 28:8). În Doctrină şi legăminte este spus foarte clar:

„Pentru că Eu, Domnul, nu pot să tolerez păcatul nici în cel mai mic grad; cu toate acestea, cel care se pocăieşte şi îndeplineşte poruncile Domnului va fi iertat” (D&L 1:31-32).

Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a făcut următoarea observaţie cu privire la gândirea nesăbuită conform căreia am fi mai experimentaţi după ce am păcătui, datorită a ceea ce am învăţat din acea experienţă:

„Ideea că cineva are mai multă experienţă după ce a păcătuit şi s-a pocăit este o minciună diavolească a duşmanului. Crede cineva de aici că este mai bine să înveţe prin propria-i experienţă că o anumită explozie poate să rupă un os sau că o anumită compoziţie de substanţe chimice va exploda şi ne va arde pielea? Suntem noi mai experimentaţi după ce am suferit şi am fost vindecaţi de astfel de leziuni? Cred că noi toţi putem vedea că este mai bine să dăm ascultare avertizărilor oamenilor înţelepţi care ştiu efectele acestora asupra trupurilor noastre” („Sin and Suffering”, [cuvântare adresată în cadrul Serii la gura sobei organizată la Universitatea Brigham Young, 5 aug. 1990], p. 6, speeches.byu.edu).

„Minţiţi puţin” (2 Nefi 28:8). Preşedintele Gordon B. Hinckley ne-a îndemnat să ne împotrivim ispitei de a minţi puţin:

„Acesta este modul în care Nefi îi descrie pe oamenii din timpul său, acelaşi în care i-a descris pe atât de mulţi din zilele noastre. Cât de uşor ne este să spunem: «Noi credem că trebuie să fim cinstiţi, fideli, puri, binevoitori» (Articolele de credinţă 1:13 ). Dar cât de greu le este multora să se împotrivească ispitei de a minţi puţin, de a înşela puţin, de a fura puţin, de a depune mărturie falsă rostind cuvinte bârfitoare despre alţii. Nu vă lăsaţi atinşi de aceste lucruri… Fiţi puternici în virtutea simplă a onestităţii” („Building Your Tabernacle”, Ensign, nov. 1992, p. 52).

„Dumnezeu ne va da câteva lovituri de bici şi până la urmă noi vom fi salvaţi” (2 Nefi 28:8). Preşedintele James E. Faust, din Prima Preşedinţie, a vorbit împotriva acestei afirmaţii neadevărate:

„Este [o înşelătorie] ceea ce unii numesc, în mod eronat, «pocăinţă premeditată». În această Biserică, nu există o astfel de doctrină. Acest lucru poate părea atractiv, în mod subtil, dar de fapt este dăunător şi este un concept fals. Obiectivul acestui concept este de a ne convinge să păcătuim în mod conştient şi deliberat având în vedere că pocăinţa rapidă ne va permite să ne bucurăm de toate binecuvântările Evangheliei, cum ar fi, de exemplu, binecuvântările templului sau slujirea în misiune. Adevărata pocăinţă poate fi un proces îndelungat şi dureros. Această doctrină nesăbuită a fost prevestită de Nefi:

«Şi, de asemenea, vor fi mulţi care vor spune: Mâncaţi, beţi şi fiţi fericiţi; totuşi, temeţi-vă de Dumnezeu – El vă va ierta, dacă faceţi un păcat mic… nu este nimic rău în aceasta; şi faceţi toate aceste lucruri; căci mâine vom muri; şi dacă va fi aşa, că noi suntem vinovaţi, Dumnezeu ne va da câteva lovituri de bici şi până la urmă noi vom fi salvaţi în Împărăţia lui Dumnezeu» [2 Nefi 28:8]…

Toate legămintele noastre nu doar că trebuie să fie primite prin intermediul rânduielilor, ci, pentru a fi eterne, ele trebuie şi să fie pecetluite de Spiritul Sfânt al făgăduinţei. Această pecete divină de aprobare este pusă asupra rânduielilor şi legămintelor noastre doar prin credinţă. Ideea falsă a aşa numitei pocăinţe premeditate implică un factor de înşelăciune, însă Spiritul Sfânt al făgăduinţei nu poate fi înşelat” („The Enemy Within”, Ensign, nov. 2000, p. 46).

2 Nefi 28:21-22. „Pe alţii îi va potoli… Pe alţii îi va linguşi”

Episcopul Richard C. Edgley, consilier în Episcopatul care prezidează, a vorbit despre pericolele de a fi potoliţi şi linguşiţi:

„Fiecare faptă, bună sau rea, are o consecinţă. Fiecare faptă bună ne dezvoltă capacitatea de a face bine şi de a ne împotrivi cu şi mai multă fermitate păcatului sau eşecului. Fiecare încălcare, indiferent cât de minoră ar fi, ne va face să fim şi mai predispuşi influenţei lui Satana atunci când ne va ispiti data viitoare. Satana ne prinde, puţin câte puţin, înşelându-ne în ceea ce priveşte consecinţele aşa numitelor păcate minore, până când ne prinde comiţând încălcări majore. Nefi descrie această strategie ca fiind una de potolire, legănare şi linguşire până când Satana «[ne] prinde în lanţurile lui îngrozitoare din care nu este nicio scăpare»” (2 Nefi 28:22; vezi, de asemenea, versetul 21) („That Thy Confidence Wax Strong”, Ensign, nov. 1994, p. 40).