2007
Eaha te ohipa maitai a’e a te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei: Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore
Novema 2007


Eaha te ohipa maitai a’e a te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei: Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore

Ua titauhia ia tatou ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te faaroo, te etaeta e te aueue ore i roto i te utuafare, e te etaeta e te aueue ore i roto i te horo‘araa i te tauturu.

Hōho’a

E au mau tuahine here, te rave nei au i teie hopoi‘a na roo i te aau pure. E iteraa papû to‘u no ni‘a i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia i faaho’ihia mai. Te Faaora to tatou arata’i e to tatou hi‘oraa, to tatou pàpà, to tatou puai, e to tatou arai vaovao. Te mau ohipa atoa e ti‘a ia‘u ia rave no te tauturu Ia’na e i Ta’na peropheta faatoro‘ahia, ua riro ïa ei haamaitairaa no to‘u oraraa. E here rahi to‘u e te faatura hoi i te mau tuahine no teie sotaiete e te ti‘aturi nei au e, te mau tuahine no teie Ekalesia, e mau tuahine ïa tei hau a’e i te maitai e te aravihi i te ao nei. Ia ite mai ouou e, ua here au ia outou – outou te mau tuahine nehenehe no teie Ekalesia.

Ua parau te peresideni Hinckley i roto i te hoê putuputuraa haapiipiiraa na te feia faatere no te ao taato‘a nei e: « Ua papû roa ia‘u e, aita e vai nei te tahi atu pŭpŭ e nehenehe e aifaito i ni‘a i te Sotaiete Tauturu a teie Ekalesia. E pae milioni rahiraa tuahine i te ao atoa nei. Mai te mea e, e tahoê ratou e e parau i te reo hoê, eita e nehenehe e parau i to ratou puai… E mea faufaa roa ia ti‘a te mau tuahine o te Ekalesia ma te puai e te aueue ore i roto i te mau mea ti‘a e te afaro i roto i te faanahoraa a te Fatu ».1

Ua feruri au e ua hi‘opo‘a maite au i teie faaueraa ta te hoê peropheta na te Atua e ua imi au i te mau pahonoraa no ni‘a i te huru no te faatupuraa te mau tuahine o teie Ekalesia i te titauraa e te fafauraa a te peresideni Hinckley. Nahea e ti‘a ai ia ratou ia parau ma te reo hoê e ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te mau mea ti‘a e te afaro ? Ua haapii mai au e, i roto i te faanahonahoraa a te Fatu, te vai ra te tahi mau mea taa è maitai i titauhia i te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei ia rave no te mea, e mau tamahine ratou na te Atau, tei ma‘itihia ia haere mai i te fenua nei i roto i te hoê tau tei parauhia « e pu‘e tau fifi roa i roto i te aai o te ao nei ».2

No te faaoti i ta tatou tuhaa ohipa e te mau tuahine i roto i te faanahonahoraa a te Fatu, ua titauhia ia tatou ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te faaroo, te etaeta e te aueue ore i roto i te utuafare, e te etaeta e te aueue ore i roto i te horo‘araa i te tauturu. Ia riro tatou ei feia maitai roa a‘e i te ao nei i roto i teie na tuhaa faufaa roa e toru o te faariro hoi ia tatou ei mau pîpî na te Fatu. Te Sotaiete Tauturu te vahi e haapii ai tatou ia riro ei mau pîpî na te Mesia. E haapii tatou i te mau mea Ta’na e hinaaro ia haapii tatou, e rave tatou i te ohipa Ta’na e hiaaro ia rave tatou, e e riro mai tatou ei mau taata Ta’na e hinaaro ia riro tatou. Mai te mea e, e haaputuputu tatou te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i tera fâ, e riro ïa te ohipa a te Sotaiete Tauturu ei ohipa maitai noa’tu te huru o to outou faito – 18 matahiti anei to outou e aore ra, e 88, e tuahine otahi noa anei e aore ra, ua faaipoipohia, e tamarii anei ta outou e aore ra, aita, e aore ra, tei Bountiful i Utaha anei to outou nohoraa, e aore ra, tei Bangalore i Initia.

Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te faaroo

A tahi, e mea ti‘a i te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te faaroo. E nehenehe ta ratou, e ua titauhia ia ratou ia riro ei mau vahine maitai roa a‘e i te ao nei na roto i te haapa‘oraa e te faaiteraa i to ratou iteraa papû no ni‘a i te Fatu ra o Iesu Mesia e no ni‘a i Ta’na evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Te rave nei tatou i te reira :

  1. A rave e a haapa‘o tatou i te mau fafauraa e o O’na.

  2. A faariro tatou ia tatou ei taata ti‘amâ e a haamori tatou i roto i To’na hiero.

  3. A haapii tatou i Ta’na parau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e tae noa’tu i te mau parau a te mau peropheta.

  4. A faata‘a no, a faaite i te aau mehara e a pe‘e i te Varua Maitai.

  5. A faaite e a paruru i Ta’na evanelia.

  6. A faatupu i te pure no te taata hoê e te pure utuafare.

  7. A faatupu i te pô utuafare.

  8. A haapa‘o tatou i te mau parau tumu o te hoê oraraa ineine e te ti‘aturi i ni‘a ia’na iho.

Teie te mau mea tumu o te ti‘a ia ravehia hou a rave ai i te mau mea iti a‘e. E mau mea ha‘iha‘i roa teie e te faufaa rahi o te riro nei râ ei mau mea mataro-noa-hia ia paraparau ana‘e tatou i te reira. Tera râ, e mau mea te reira tei riro ei faaiteraa i te ti‘araa pîpî tei riro hoi ei niu no te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu. Aore roa e taata e nehenehe e rave i teie mau mea no tatou – e mau peu teie o te ravehia e te taata tata‘itahi e o te faataa‘e ia tatou ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te mau mea afaro.

E taa ê te ao nei e te Ekalesia ahiri e, e maitai roa te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te parau no te raveraa, te faaapiraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa ; ahiri e, e farii te mau tuahine atoa i te parau faati‘a no te hiero e ia haere pinepine ratou i te hiero ; ahiri e, e tai‘o te mau tuahine tataitahi i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau haapiirraa a te Mesia e ia ite hohonu i te reira e ia ti‘a ia ratou ia haapii e ia paruru i te reira mau parau haapiiraa i te mau taime e aore ra i te mau vahi atoa. A feruri na i te puai rahi ahiri e, e pure te tuahine tata‘itahi i te mau po‘ipo‘i e i te mau pô atoa, e aore ra, te mea maitai roa’tu, ahiri e, e pure ratou ma te tuutuu ore mai ta te Fatu i faaue mai. Ahiri e, e faatupu te mau utuafare atoa i te pureraa utuafare i te mau mahana atoa, e e faatupu hoi i te pô utuafare hoê taime i te hepetoma, e rahi atu ïa to tatou puai. Ahiri e, e mea ineine te mau tuahine atoa no te horo‘a-hoo-ore noa i to ratou ite, to ratou taleni e ta ratou rave‘a, e ahiri e, e itehia te ti‘araa pîpî i roto i te mau tuahine tata‘itahi na roto i te parau ta ratou e parau, te ahu ta ratou e ahu, e riro ïa tatou ei mau tuahine aueue ore i roto i te mau mea afaro.

Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te Utuafare

A piti, e mea ti‘a i te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te utuafare. E nehenehe ta ratou, e e mea ti‘a ia ratou ia haapa‘o i te utuafare, hau atu i te maitai i te tahi atu mau taata. Tatou te mau pîpî na te Mesia, e nehenehe ta tatou, e e ti‘a hoi ia tatou ia riro ei mau taata maitai roa a‘e i te ao nei i roto i te parau no te patururaa, te faaamuraa e te parururaa i te utuafare. Te na reira nei tatou :

  1. Ia taa ana‘e tatou e ia paruru ana‘e tatou i te ohipa hanahana a te vahine.

  2. Ia farii ana‘e tatou i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa.

  3. Ia faatupu ana‘e tatou i te utuafare mure ore.

  4. Ia tape‘a ana‘e tatou i te hoê faaipoiporaa paari.

  5. Ia fanau ana‘e tatou i te tamarii.

  6. Ia faaite ana‘e tatou i te here e ia faaamu ana‘e tatou i te mau melo o te utuafare.

  7. Ia farii ana‘e tatou i te hopoi‘a ia faaineine i te hoê u‘i apî parau ti‘a.

  8. Ia ite ana‘e tatou, ia ora, e ia paruru i te parau no te utuafare.

  9. Ia imi ana‘e tatou e ia rave hoi i te mau oro‘a hiero no to tatou fetii.

Tatou te mau pîpî na Iesu Mesia, ua horo‘ahia ïa te reira i te vahine tata‘itahi i roto i te Ekalesia te hopoi‘a no te patururaa, te faaamuraa e te parururaa i te utuafare. E mau ohipa taa maitai tei horo‘ahia ia ratou hou te faatumu-raa-hia te fenua nei. E o tatou te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei haapa‘o i te fafauraa, ia faateitei ana‘e outou i te reo no te paruru i te parau no te utuafare3 e mea faufaa ïa no te mau utuafare i te ao atoa nei.

E mea faufaa roa te iteraa e te parururaa i te ohipa mo‘a a te mau tuahine i roto i te hoê ao i reira hoi te mau tuahine e farii ai i te mau parau hape no ni‘a i to ratou huru. Te itehia nei te tahi mau taata i ni‘a i te ratio e i te afata teata o te faariro nei ia ratou ei ti‘a ei auvaha no te mau vahine. Te vai ra paha te tahi tuhaa parau ti‘a i roto i te mau parau a te ve‘a, tera râ, te rahiraa o te reira, te haapii ra ratou i te hoê evanelia no ni‘a i te ohipa a te hoê taata e ta’na haamoriraa, e e mea pinepine te reira i te ruri ê i te vahine i to ratou huru mau e i ta ratou mau faufaa. Te horo‘a mai nei te reira mau reo i te oaoa faahuru-ê-hia, e no reira, e rave rahi mau tuahine e vai nei i roto i te oto, te otare e te taa-ore.

Te vahi noa iho i reira te mau tuahine mo‘a no te mau mahana hopea nei e haapii ai i te taatoaraa o te parau mau no ni‘a i te ohipa a te vahine i roto i te faanahonahoraa no te oaoa, i roto ïa i teie Ekalesia e i ta’na parau haapiiraa. Ua ite tatou e, i roto i te aroraa rahi tei tupu i te pae varua ra, ua ti‘a tatou i pihai iho i to tatou Faaora, ia Iesu Mesia, no te paruru maite i to tatou ti‘araa ia farii i te mau utuafare mure ore. Ua ite tatou e e mau tamahine tatou na te Atua, e ua ite tatou e, eaha tei titauhia ia tatou ia rave. E itehia i te mau tuahine te oaoa mau ia ite ana‘e ratou e ia oaoa ana‘e ratou i ta ratou ohipa hoê roa i roto i te faanahonahoraa no te faaoraraa. Te mau ohipa e nehenehe e e ti‘a i te mau tuahine ia rave maitai roa, te paturuhia nei te reira e te haapiihia nei te reira i o nei ma te oti‘ati‘a ore. Te tiaturi nei tatou i te parau no te utuafare mure ore. Te auraa maori râ, te ti‘aturi nei tatou i te parau no te faaipoiporaa. Ua ite tatou e, te vai tamau noa ra te faaueraa ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua nei. Te auraa maori râ, te ti‘aturi nei tatou i te parau no te fanauraa i te tamarii. Te ti‘aturi nei tatou e, na roto i te tauturu a te Fatu, e manuia tatou i roto i te faaamuraa e te haapiiraa i te tamarii. E mau hopoia faufaa rahi teie i roto i te faanahonahoraa no te oaoa, e ia farii ana‘e te mau tuahine i teie mau ohipa ma to ratou aau atoa, e oaoa te roaa ia ratou ! Te iteraa e te parururaa i te parau mau no ni‘a i te utuafare, e haamaitairaa te reira na te mau tuahine tata‘itahi atoa i roto i teie Ekalesia.

No te mea e mea mure ore te utuafare e no reira eita e ti‘a ia tatou ia tau‘a ore e aore ra, ia ara ore no ni‘a i teie mau autaatiraa. E rave rahi o te ohipa rahi a teie sotaiete i mutaa iho ra, ua haamauhia ïa i ni‘a i te parau no te tautururaa i te mau tuahine mo‘a no te mau mahana hopea nei i te faaitoitoraa i te mau utuafare ma te haamaitai i to tatou mau ite no te faaamuraa – te mau ite no ni‘a i te rima î, te ite no te ti‘araa metua, e te mau ite no te faaipoiporaa. Te auraa no te parau ra utuafare, o te ohipa ïa, tera râ, o ratou ta tataou ohipa rahi – e aita tatou e ri‘ari‘a i te ohipa. Teie ta tatou e rave nei ; aita hoê taata e faatupu i te mau utuafare hau atu i te mau tuahine o teie Sotaiete Tauturu. Te paturu nei tatou i te reira, te faaamu nei, e te paruru nei.

Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te tautururaa

A toru, e mea ti‘a i te mau tuahine mo‘a no te mau mahana hopea nei ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i te tautururaa. E Sotaiete Tauturu tatou, e e mea ti‘a ia tatou ia riro ei mau tuahine maitai a‘e i te ao nei i roto i te horo‘araa i te tauturu. Ua riro te reira ei ohipa taa‘ê na tatou mai te omuaraa mai â. Teie na ta‘o, tauturu e haamama, « faati‘a i ni‘a, haamama ». Oia hoi, « faati‘araa i [ni‘a] ». « Te auraa no teie parau oia hoi ‘faati‘a i te hoê (taata) i ni‘a e aore ra, iriti mai ia’na i rapae i te fifi ».4 Ta tatou ohipa e te tauturu ta tatou e horo‘a ei tapa‘o faaite te reira e, e pîpî tatou na te Fatu, e e melo tatou no Ta’na Ekalesia mau i faaho‘i-faahou-hia mai. E haamaitairaa te riroraa ei tuhaa no teie faanahonahoraa na te ao atoa nei no te mau tuahine, ta to’na iho i‘oa e faaite ra i te ohipa ta tatou e rave: horo‘a i te tauturu.

Ua parau o Iosepha Semita i te mau tuahine o teie Ekalesia e, ua faanahonahohia no te hopo‘i « te tauturu i tei vêvê, tei ere, te ivi, te otare e no te rave i te mau mea hoo ore »5 e, « eiaha no te haamămă noa i tei vêvê, no te faaora atoa râ i te mau varua ».6 No ni‘a i taua ohipa tauturu ra, te parau ra o Elder John A. Widtsoe e, « tauturu i te vêvê, tauturu i te ma‘i, tauturu i te tapitapi, tauturu i te ite ore – tauturu i te mau mea atoa e tape‘a i te oaoa e te haereraa i mua o te vahine ».7

Noa’tu te mau ohipa tauturu faufaa roa tei ravehia i mutaa iho ra, e ohipa rahi â e te faufaa teie e vai noa nei i mua i te mau tuahine o teie Ekalesia. E mea ti‘a ia faaineinehia te fenua nei no te farii i te Fatu o Iesu Mesia, e e mea ti‘a ia tatou ia tauturu i te reira faaineineraa i roto i te tama‘i, te arepurepuraa, te mau ati o te natura, e te tupuraa te ino i te rahi. Aita e taime mai teie i itehia a‘e nei i roto i te aamu o te ao nei i reira hoi te mau rave‘a tauturu atoa i titauhia ai. No te mea hoi e, e mau pîpî tatou na Iesu Mesia e ua rave hoi tatou i te fafauraa i mua Ia’na, ua fafau a‘e na ïa tatou ia rave i te ohipa tauturu.

E mea taa‘e outou e te faufaa rahi. E hopoi‘a e e titauraa ta outou tataitahi, e ua riro te reira ei haamaitairaa no outou i te fariuraa i te Fatu ra no te ani i te tauturu. E nehenehe atoa tatou e tauturu i te Fatu na roto i te horo‘araa i te tauturu ia vetahi ê, e rave‘a rahi a‘e hoi te reira e te vitiviti no te arai i te vai hoê-noa-raa, e e rave‘a papû hoi no te farii i te auhoaraa o te Varua. Te mea i titauhia ia tatou ia rave no te haamata i te horo‘a i te tauturu maori râ, te tuturiraa i raro e te aniraa e « o vai te titau ra i ta‘u tauturu ? » E hinaarohia te tuahine tata‘itahi – tei faaipoipohia e aore ra, aita, te mea apî e aore ra, te mea ruau – i roto i teie ohipa tauturu, e o te ohipa te reira o te ti‘a ia tatou ia rave maitai a‘e i ta vetahi ê.

E feia faatere etaeta e te aueue ore

I teie nei, teie te tahi mau mana‘o na outou e te mau peresideniraa Sotaiete Tauturu faahiahia o te tavini nei ma te faaroo. E hopoi‘a faahiahia roa ta outou, e te mau nei outou i te hoê ti‘aturiraa mo‘a a amo ai outou i te ohipa a te Sotaiete Tauturu. E hopoi‘a na outou ia tauturu i te mau tuahine nei ia riro ei mau tuahine maitai a‘e i te ao nei i roto i te faaroo, te utuafare, e te tauturu. E tauturu outou i te evanelia ia riro mai mana‘ona‘oraa rahi e te nehenehe no te mau tuahine i roto i te Ekalesia. E tauturu outou i te mau tuahine ia haamaitai roa i te mau ite o te ohipa utuafare, te ohipa metua, e te faaipoiporaa, ia nehenehe hoi ia ratou ia haapa‘o hope roa i te evanelia i roto i to ratou utuafare.

Te mau ti‘a faatere atoa no te Sotaiete Tauturu tei piihia e tei faataahia, e ti‘araa to ratou e te mana ia arata‘ihia no te faaotiraa i ta’na ohipa faauruhia, no te pahono maite i te mau hinaaro o te mau taata ta’na e tavini ra.8 E farii outou i te tauturu a te Varua Maitai mai te mea e, e faatumu outou i ni‘a i te mau mea faufaa, e e horo‘ahia ia outou te itoito no te faaearaa i te rave i te mau mea faufaa ore.

Ua ite te feia faatere tataitahi e, te farerei nei te mau utuafare i te mau vero o teie nei ao, te mau vero mai te hinaaro tamau u‘ana, te tarahu, te faaroo ore e te haapa‘o ore. Ua ite te Faaora i to tatou mau mahana ei « omuaraa no te mau oto »,9 ia mata-hahi-hia e rave rahi. Ua parau Oia no te mau tama‘i e te mau parau atutu no te mau tama‘i, te mau o‘e, te mau aueueraa fenua e te mau ma‘i pee. O teie ïa te mau faaiteraa no te ao o ta tatou e ora nei i teie mahana, e e mea faufaa i te mau vahine o teie Ekalesia ia amo i ta ratou mau hopoi‘a ia ineine i roto i te mau mea’toa.

Ei mau feia faatere no te Sotaiete Tauturu, e nehenehe outou e tauturu i te mau tuahine tata‘itahi i roto i te mau utuafare atoa, i roto i te mau paroita e i te mau amaa ia riro ratou ei feia faarava‘i ia ratou iho. Ua horo‘a mai te Ekalesia ia outou te hoê tauturu rahi, mai te mau buka iti no te faarava‘iraa i te taata iho ia nehenehe outou ia haamata. E tuhaa teie no ta outou ohipa.

Ua horo‘ahia ia outou te rave‘a no te a‘o i roto i te paroita i pihai iho i te feia faatere o te autahu‘araa no te faanaho i te hoê parururaa e i te hoê haapuraa i mua i te mau vero, e no te faataa i te ohipa tauturu no te mau hinaaro o to outou feia. Te auhoaraa e te autahiraa o te faatupu i te au maitai i roto i te oraraa, no roto mai te reira i ta tatou mau haaraa. Na te hi‘o ti‘araa i ni‘a i te tamahanahanaraa e patu tamau i te autahiraa, i te hi‘o ti‘araa i ni‘a i te autahiraa o te ore e hopoi tamau mai i te haamămăraa.

Ia putuputu ana‘e tatou no te mau tumu rau i raro a‘e i te tapa‘o o te Sotaiete Tauturu, e mea ti‘a ia tatou ia horo‘a i to tatou taime faufaa roa e ta tatou faufaa no te tauturu i te mau tuahine ia rave i te mea i titauhia ia tatou ia rave maitai roa. I roto i ta tatou mau putuputuraa Sotaiete Tauturu i te sabati, e mea ti‘a ia haapoto-noa-hia te haamataraa e ia titau i te varua ia parahi mai i pihai iho ia tatou. E titau tatou i te mau minuti atoa e vai ra no te haapii amui i te evanelia ia riro hoi tatou ei mau taata maitai roa a‘e i roto i ta tatou mau hopoi‘a. E mea ti‘a i te mau amuiraa Sotaiete Tauturu, te mau faaoaoaraa, te mau haaputuputuraa, e te mau pureraa, ia faatumuhia te reira i ni‘a i te tautururaa i te mau tuahine ia rave maitai roa i te mea i titauhia ia ratou ia rave. Teie ta te peresideni Hinckley taparuraa ia tatou:

« E titauraa rahi a’e ta tatou e faatupu…

« … ‘A rave i te maraa ia outou’. Te hinaaro nei râ vau e haapapu e, a rave maitai roa… E ti‘a ia tatou ia rave maitai roa’tu â…

« … E tuturi tatou i raro e e taparu i te Fatu i te tauturu, te puai, e te arata‘iraa. I reira hoi tatou e ti‘a ai i ni‘a i to tatou avae e a haere ai i mua ».10

E au mau tuahine here e, to tatou peropheta, ta‘u e paturu nei ma to‘u aau atoa, ua parau mai oia e, te vai ra te hoê haerea maitai a‘e i te haerea o te ao nei. Ua ti‘aoro mai oia i te mau tuahine o te Ekalesia ia ti‘a amui no te parau-ti‘a. Ua parau mai oia e, mai te mea e, e tahoê tatou e e parau tatou ma te reo hoê, eita e nehenehe e parau to tatou puai. Ua faaite au ia’na i to‘u ti‘aturi e, te mau tuahine o teie Ekalesia, e ti‘a ma te etaeta e te aueue ore i roto i to tatou faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na evanelia i faaho‘ihia mai ; ma te etaeta e te aueue ore i te patururaa, te faaamuraa e te parururaa i to tatou mau utuafare ; ma te etaeta e te aueue ore i te horo‘araa i te tauturu. Ia haamaitai mai e ia ata mai te Fatu ia tatou a rave ai tatou i teie ohipa faufaa rahi roa a te mau tuahine ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. « Standing Strong and Immovable », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 20.

  2. Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 20.

  3. A hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  4. Hi‘o Online Etymology Dictionary, « relief », « relieve », www.etymonline.com.

  5. History of the Church, 4:567.

  6. History of the Church, 5:25.

  7. Evidences and Reconciliations, arr. G. Homer Durham, 3 vols. in 1 (1960), 308.

  8. Hi‘o Richard G. Scott, « The Doctrinal Foundation of the Auxiliaries », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 8.

  9. Mataio 24:8 ; hi‘o atoa te mau irava. 3-7 ; 1 Timoteo 4:1-2 ; 2 Timoteo 3:1-5.

  10. Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 21.