2007
Eiaha e vaiiho ananahi e rave ai i te mea ta outou e nehenehe e rave i teie nei mahana
Novema 2007


Eiaha e vaiiho ananahi e rave ai i te mea ta outou e nehenehe e rave i teie nei mahana

Teie te taime no te rave i ta tatou mau hopoi‘a tei horo‘ahia mai e te Atua no ni‘a i te utuafare.

Hōho’a

I te 23 no setepa 1995, ua faaite te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i to te Ekalesia e i to te ao te hoê parau tei piihia « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei ». Te faahiti nei au i te tai‘oraa i roto i te paratarafa o te parau nei e, « E hopoi‘a mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii ».1 Te ora nei tatou i te hoê mahana e te hoê tau e mea faufaa rahi roa tei a‘oraa. E rave rahi mau metua e parau nei e aita to ratou e taime no to ratou mau utuafare. Te faatea nei te huru oraraa tere vitiviti no te tau apî e te rahi o te ohipa, i te haapa‘o o te mau metua i te mea hau atu i te faufaa rahi: te horo‘araa i te taime, te horo‘araa ia’na iho i to’na iho utuafare.

Ua haapii te Fatu e e hopoi‘a na te taata tata‘itahi i te imi i te faufaa no to’na iho utuafare,2 eita râ te reira e titau noa i te haaputu i te maa i te fare e i te tahi atu mau mea titauhia aore râ hinaarohia. E ti‘a atoa râ ia tatou ia rave i te taime no te haapii i to tatou utuafare. Eaha te mea e ti‘a’i ia tatou ia haapii ?

Ua haapii mai to tatou Metua ia tatou e ua titauhia i te mau metua ia haapii i te evanelia i ta ratou mau tamarii.3 Ua taa maitai i te peropheta Lehi ta’na hopoi‘a i te haapii i ta’na ra mau tamarii. Ua parau o Nephi e ua haapiihia oia « i te ite atoa o [to’na] ra metua ».4

Ua haapii te Fatu ia tatou nahea ia atuatu i to tatou mau utuafare a parau ai Oia ia tatou na roto i Ta’na ra mau peropheta i roto i te poro‘i i to te ao, « tei te mau metua te hopoi‘a mo‘a no te aupuru i ta ratou mau tamarii i roto i te here e te parau-ti‘a, no te haapa‘o i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua, no te haapii ia ratou i te here e i te tavini te tahi i te tahi, no te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e no te riro ei feia faatura i te mau ture o te fenua e faaeahia e ratou ».5

Ua ite tatou e ua haapii te Atua ia tatou e rave rahi mau tenetere nahea ia paruru e ia haapa‘o i to tatou mau utuafare. Ua ite atoa tatou e e nehenehe ta tatou e ite e te aro nei te enemi i te utuafare. Teie te taime no te faaohipa i te taato‘araa o taua mau haapiiraa ra. Teie te taime no te rave i ta tatou mau hopoi‘a tei horo‘ahia mai e te Atua no ni‘a i te utuafare.

Ua horo‘a mai te peresideni James E. Faust ia tatou e toru na mea tumu e nehenehe ta tatou e rave no te paruru e no te haapaari i to tatou mau utuafare :

  1. Te pure utuafare: E ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii e e tamarii ratou na te Atua, e no reira e ti‘a ia ratou ia pure atu Ia’na i te mau mahana atoa.

  2. Pureraa pô utuafare. Mai ta te peresideni Faust i haapii ia tatou, ua riro te pureraa pô utuafare no tatou paatoa noa’tu eaha to tatou huru i roto i te oraraa. E ti‘a ia faatea-ê-hia te mau pô monire i te tahi atu mau faaoaoaraa o te tape‘a ia tatou ia amui ei utuafare.

  3. Te tai‘o tata‘itahiraa e te utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a: E ti‘a ia tatou ia tauturu i ta tatou mau tamarii ia haapuai i to ratou faaroo e to ratou iteraa papû na roto i teie peu tumu.6

A pee ai tatou i te a‘oraa paari a te peresideni Faust, e paruru ïa tatou i te mau melo o te utuafare i te mau aroraa a Satane e e haapuai atoa tatou i to ratou faaroo e to ratou iteraa papû i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

I roto i te poro‘i no te utufare te haapii atoa nei tatou e « mai te au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa hoi i to ratou ra utuafare. Te ohipa matamua a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii. I roto i taua hopoi‘a mo‘a ra, e titauhia i te metua tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa aifaito i roto i te hopoi‘a ».7

I roto i te nohoraa te utuafare e haapii ai e e faaohipa ai i te mau parau tumu o te evanelia. E titauhia te hoê here rahi no te haapii e no te aratai i te hoê utuafare. E haapii te mau metua tane e te mau metua vahine here i ta ratou mau tamarii ia haamori i te Atua i roto i to ratou nohoraa. Ia ô ana’e te varua haamori i roto i te nohoraa, e parare te reira varua i roto i te oraraa o te melo tata’itahi o te utuafare. Na te reira e faaineine ia ratou ia rave i te mau huru tusia atoa e titauhia no te ho‘i i mua i te aro o te Atua e ia parahi amui noa ei utuafare e a muri noa’tu.

Te tauturu nei te poro‘i no te utuafare ia tatou ia ite rahi i te here ta te Faaora i faahiti a parau ai Oia ia tatou e e ti‘a ia tatou « ia here te tahi i te tahi ».8 Ua horo‘a Oia ia tatou te hoho‘a hopea no te here a parau ai Oia, « ia horo‘a te taata i to’na iho ora no to’na ra mau taata, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira ».9 I muri iho ua aufau Oia i te taato‘araa no ta tatou mau hara, e ua horo‘a Oia i te pae hope‘a i To’na ora no tatou paato‘a.

E nehenehe ta tatou e horo‘a i to tatou mau oraraa no te mau taata ta tatou e here nei eiaha na roto i te pohe-tino-raa no ratou, na roto râ i te oraraa no ratou – te horo‘araa i to tatou taime ; te parahi-noa-raa i te mau taime atoa i roto i to ratou mau oraraa ; te taviniraa ia ratou ; te raveraa i te mau peu maitai, te hereraa ia ratou, e te faaiteraa i te here mau no te mau taata i roto i to tatou iho utuafare e no te mau taata atoa – mai ta te Faaora i haapii.

Aita tatou e ite eaha te mea e nehenehe e tupu mai ia tatou ananahi, e teie ïa te tumu i riro ai teie mahana te taime no te faaite i to outou here na roto i te mau ohipa ha‘iha‘i roa mai te tauahiraa, e te parauraa « ua here au ia oe » i ta oe vahine faaipoipo e i ta oe mau tamarii, e i te feia na pihai iho ia outou.

Ua tai‘o iho nei au i te hoê parau o te faaite i te rûraa no te oreraa e vaiiho no ananahi te mea ta outou e nehenehe e rave i teie nei mahana. I te ava‘e tiurai no teie matahiti ua ite te fenua Berezilia te ati manureva rahi roa‘e i roto i to’na aamu. Te vai nei 199 taata tei pohe tae noa’tu te mau horo patete, te mau taata rave ohipa no te manureva, te mau ihi reva, e te tahi atu mau taata i ti‘a i te vahi i tupu ai te ati. Ua parau te tane faaipoipo o te hoê o te mau ihi reva vahine tei pohe i roto i te ati i te parau ta‘u e faahiti, e ua piahia te reira i ni‘a i te tabula faaararaa a te taiete manu reva. Ua topahia « mai te mea eita roa ananahi e tae mai », faatumuhia i ni‘a i te hoê pehepehe papa‘ihia e Norma Cornett Marek.

Ahiri au i ite e teie te taime hopea e haapa‘o maitai ïa vau ia oe ia taoto oe,

E tauahi maite ïa vau ia oe, e e ti‘aoro ïa vau i te Fatu ia paruru ia oe.

Ahiri au i ite e teie te taime hopea e ite ai au ia oe ia haere atu na te uputa,

E tauahi e e apa ïa vau ia oe, e e pii faahou ia oe ia ho‘i mai no te tauahi e no te apa ia oe hoê faahou a‘e taime.

Ahiri au i ite e teie te taime hopea e faaroo ai au i to oe reo i roto i te pure,

E haruharu ïa vau i te mau hautiutiraa atoa, te mau hi‘oraa atoa, te mau ataraa atoa, e ta oe mau parau atoa,

Ia nehenehe ia‘u ia faaroo i te reira i muri a’e, i te mau mahana atoa.

Ahiri au i ite e teie te taime hopea,

E rave â ïa vau hoê e aore râ e piti minuti no te parau atu ia oe « Te here nei au ia oe » ma te mana‘o ore e ua ite a‘ena oe i te reira.

Ahiri au i ite e teie to taua taime hopea, to taua maa taime hopea,

E faaea ïa vau i pihaiiho ia oe, ma te parahi i te taato‘araa o te mahana i pihaiiho ia oe eiaha râ e feruri e,

« E, te vai ra â te tahi atu mau taime, i reira ïa vau e parahi ai i paihaiiho ia oe ».

Oia mau te vai nei te hoê mahana no te faatitiaifaro i te mau mea,

E e farii faahou â taua i te tahi atu taime no te raveraa i te mau mea ti‘a.

E, oia mau te vai faahou ra â te tahi atu mahana no taua ia parau e, « ua here au ia oe ».

E e mea papû roa e te vai faahou ra â te tahi atu taime no te parau te tahi i te tahi

« E nehenehe anei ta‘u e tauturu ia oe ? »

No‘u nei râ, aita ïa e mahana ê faahou atu â !

Aita faahou â oe i ô nei, e teie te mahana hopea no taua – to taua taa-ê-raa,

No reira te hinaaro nei au e parau i to‘u here rahi ia oe,

E te ti‘aturi nei au e ore roa oe e aramoina i te reira.

Aita o ananahi i fafauhia i te tahi noa‘e taata, te feia apî aore râ te feia paari.

Teie paha to outou taime hopea no te tapea maite i te rima o te taata ta outou e here nei e no te faaite i to outou mau mana‘o atoa.

Mai te mea te tia‘i ra outou ia ananahi, no teaha ïa e ore ai e rave i teie nei mahana ?

No te mea ia ore ananahi e tae mai, e mea papû roa e tatarahapa ïa outou no te toe‘a o to outou nei oraraa

No te oreraa e rave i te tahi atu â taime no te hoê ata, no te hoê ta’uaraa parau, no te hoê tauahiraa, no te hoê apa,

No te mea e mea ohipa roa outou e aita i noa‘a ia outou i te horo‘a i taua taata ra te mea tei riro ei hinaaro hopea no’na.

No reira a tauahi maitai i teie nei â i te taata ta outou e here nei, to outou mau hoa, to outou utuafare, e a parau maru atu i roto i to ratou mau tari‘a to outou here rahi ia ratou e to outou hinaaro ia vai piri noa ratou ia outou.

A faaohipa i to outou taime no te parau,

« Te tatarahapa nei au »,

« Mai te mea e ti‘a ia oe »,

« A faaore mai i ta’u hapa »,

« Mauruuru »,

E aore râ,

« Aita e pe‘ap‘ea »,

« Eiaha e haape‘ape‘a »,

No te mea ia ore ananahi e tae mai, eita ïa outou e tatarahapa i teie nei mahana.

Eita inanahi ra e ho’i faahou mai, e eita paha ananahi e tae mai!10

E faaite ana‘e tatou i to tatou here i to tatou hoa faaipoipo e ta tatou mau tamarii, e to tatou mau taea‘e e tuahine i teie mahana. Ua ite au e te ora nei te Atua. Ua ite au e o Iesu te Mesia, to tatou Faaora e Taraehara. Ua ite au e e peropheta o Iosepha Semita na te Fatu, e o Gordon B. Hinckley te peropheta ora a te Atua i ni‘a i te fenua nei. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Liahona, Atopa 2004, 49.

  2. A hi‘o PH&PF 75:28.

  3. A hi‘o PH&PF 68:25.

  4. 1 Nephi 1:1.

  5. Liahona, Atopa 2004, 49.

  6. A hi‘o « Challenges Facing the Family », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 2-3.

  7. Liahona, Atopa 2004, 49.

  8. Ioane 13:34.

  9. Ioane 15:13.

  10. See www.heartwhispers.net ; nene‘ihia ma te parau faati‘a.