2007
Rima mâ e te aau maitai
Novema 2007


Rima mâ e te aau maitai

Ta tatou fâ no te pae varua o te upooti‘araa ïa i ni‘a i te hara e i te hinaaro ia rave i te hara, te ino e te haaviraa a te hara.

Hōho’a

Mea rahi roa te mau aamu nehenehe no to‘u tamariiraa no ni‘a i to‘u metua vahine i te tai‘oraa i te mau aamu no te Buka a Moromona i mua ia‘u. Te vai ra ta’na rave‘a no te faariro i te mau aamu ei mau aamu ora i roto i to‘u feruriraa tamarii, e ua ite au ma te feaa ore e, e iteraa papû to to‘u metua vahine no ni‘a i te parau mau o taua buka mo‘a ra. Te haamana‘o taa’e nei au i ta’na tatararaa i te tere o te Faaora i ni‘a i te fenua Amerika i muri iho i To’na Ti‘afaahouraa, e i Ta’na mau haapiiraa i te mau taata i roto i te fenua no Bountiful. Na roto i to’na hi‘oraa e to’na iteraa papu, ua tuu to‘u metua vahine i roto ia’u i te ama matamua o te faaroo i te Faaora e i Ta’na Ekalesia i te mau mahana hopea nei. Ua roaa te iteraa ia’u iho e, te Buka a Moromona o te tahi atu ïa ite no Iesu Mesia, e tei roto i te reira te îraa o Ta’na evanelia mure ore (a hi‘o PH&PF 27:5).

I teie mahana, te hinaaro nei au e hi‘opo‘arii tatou i te hoê o ta’u mau aamu au roa i roto i te Buka a Moromona, to te Faaora faraa’tu i roto i te Fenua Apî, e ia tuatapaparii tatou i Ta’na haapiiraa i te nahoa rahi no ni‘a i te mana haamo‘a o te Varua Maitai. Te ani nei au ia tauturu mai te Varua ia‘u nei e ia outou.

Te Ohipa a te Faaora i roto i te Fenua Apî

I roto i na mahana e toru a ohipa ai te Fatu i roto i te Fenua Apî, ua haapii Oia i Ta’na parau haapiiraa, ua faati‘a i Ta’na mau pipi ia rave i te mau oro‘a no te autahu’araa, ia faaora i te ma’i, ia pure no te mau taata, e ia haamaitai i te mau tamarii na roto i te here. Ia fatata To’na taime i rotopu i te mau taata i te hope, ua haapoto Oia i te mau parau tumu o Ta’na evanelia.

Ua parau Oia, « e teie nei tera te faaue: e tatarahapa, e to te mau oti‘a no te fenua, e haere mai ia‘u, e bapetizohia i to‘u i‘oa, ia mo‘a outou i te noaaraa mai te Varua Maitai, ia ti‘a outou ma te porao ore i mua ia‘u i te mahana hopea ra » (3 Nephi 27:20).

E mea faufaa roa ia maramarama maitai e ia faaohipa tatou i te mau parau tumu i faaitehia e te Fatu i roto i teie irava. Te matamua, o te tatarahapa ïa, « te fariuraa i te aau e te mana‘o i te Atua ra e te faaru‘eraa i te hara » (Bible Dictionary, « Repentance », 760). Ia imi ana‘e tatou e ia roaa hoi ia tatou te horo‘a varua o te faaroo i te Faaora, i reira tatou e fariu ai e e ti‘aturi ai i ni‘a i te mana, te aroha e te maitai o te Mesia Mo‘a (a hi‘o 2 Nephi 2:8). Te tatarahapa te hotu maitai no roto mai i te faaroo i te Faaora, e e titau te reira i te fariuraa i ni‘a i te Atua e te faaru‘eraa i te hara.

I muri iho, te faataa ra te Fatu tei ti’afaahou mai i te faufaa o te haereraa Ia’na ra. Ua titau-manihi-hia te nahoa taata tei tairuru mai i mua i te hiero, ia haere mai i te Faaora ra « taihoê » (3 Nephi 11:15) no te fafa i te puta naero i roto i te rima e te avae o te Fatu e ia tuu i to ratou rima i roto i To’na aoao. Te mau taata atoa tei farii i te reira iteraa, « e ua ite papû roa ratou, e ua faaite e, oia ïa » (irava 5), o Iesu Mesia tei ho‘i faahou mai.

Ua haapii atoa te Faaora i te mau taata ia haere mai Ia’na ra na roto i te mau fafauraa mo‘a, e ua faahaamana‘o atu Oia ia ratou e, « e mau tamarii ratou no te fafauraa » (3 Nephi 20:26). Ua haapapû Oia i te faufaa mure ore o te oro’a bapetizoraa (a hi‘o 3 Nephi 11:19-39) e te fariiraa i te Varua Maitai (a hi‘o 3 Nephi 11:35-36 ; 12:6 ; 18:36-38). Na reira atoa tatou, ua a‘o mai Oia ia outou e ia‘u atoa ia fariu atu i te Meisa ra e ia apo mai i Ta’na haapiiraa, e ia haere mai Ia’na ra na roto i te mau fafauraa e te mau oro‘a o Ta’na evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ia na reira ana‘e tatou, i reira tatou e ite Ia’na (a hi’o Ioane 17:3), « i to’na ihora tau mau, e i to’na iho rave‘a, e mai te au i to’na iho hinaaro » (PH&PF 88:68), mai te mau taata i Bountiful i na reira ra.

Ua riro te tatarahapa e te haereraa i te Mesia ra na roto i te mau fafauraa e te mau oro’a o te faaoraraa, ei titauraa e ei faaineineraa no te haamo‘araa na roto i te fariiraa i te Varua Maitai e te ti’araa i mua i te Atua ma te porao ore i te mahana hopea ra. I teie nei, te hinaaro nei au e faatumu i to tatou mana‘o i ni‘a i te parau no te mana haamo‘a o te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa.

To tatou tere i te pae varua

Te uputa o te bapetizoraa o te uputa ïa e haere atu na ni‘a i te e’a titi‘aifaro e te pirihao, e tae atu ai i te faru’eraa i te mau peu a te taata tino nei, e ia riro ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu (a hi‘o Mosia 3:19). E ere to tatou tere i te tahuti nei i te tere mataitai noa i te fenua, e aore ra, i te haamau‘araa i to tatou taime i ni‘a i te mau mea o to tatou iho hinaaro ; ua titauhia râ ia tatou ia « haapa‘o i te haerea e au i te ora apî » (Roma 6:4), ia haamo‘a ia tatou na roto i te horo‘araa i to tatou aau i te Atua ra (a hi’o Helamana 3:35), e ia roaa ia tatou « te aau o te Mesia ra » (1 Korinetia 2:16).

Ua faauehia e ua haapiihia ia tatou ia ora i te hoê oraraa e ti‘a ai i to tatou huru tahuti nei ia tauihia na roto i te mana haamo‘a o te Varua Maitai. Ua haapii mai te peresideni Marion G. Romney e, na te bapetizoraa i te auahi o te Varua Maitai « e taui i to tatou huru taata nei i roto i te huru varua. Na te reira atoa e tamâ, e faaora, e e faaore roa i te viivii o te varua… Te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, te tatarahapa, e te bapetizoraa i te pape, o te mau mea matamua te reira e titauhia no te reira bapetizoraa, tera râ, o te hopearaa te [bapetizoraa i te auahi]. No te farii i [teie bapetizoraa i te auahi], e titauhia ïa ia tamâhia te ahu o te hoê taata i te toto taraehara o te Iesu Mesia ra » (Learning for the Eternities, haaputuhia e George J. Romney [1977], 133 ; a hi‘o atoa 3 Nephi 27:19-20).

No reira ; mai te mea e, e fanau-faahou-hia tatou, e e rohi tatou no te tape‘a tamau maite i To’na Varua i roto ia tatou, na te Varua Maitai ïa e haamo‘a e e faaunauna i to tatou varua mai te huru ra e, na te auahi ïa (a hi‘o 2 Nephi 31:13-14,17). To’na auraa ra, oia hoi ïa, ua titauhia ia tatou ia ti‘a i mua i te Atua ma te porao ore.

Te evanelia a Iesu Mesia, e ere ïa te pato‘i-noa-raa, te upooti‘araa, e te tamâ-noa-raa ia tatou i te hara e i te mau faaturiroraa o to tatou nei oraraa ; ua titau-atoa-hia râ ia tatou ia rave i te ohipa maitai, ia riro ei taata maitai, e ia riro ei taata maitai roa a‘e. E mea faufaa roa no te pae varua ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ia titau ia faaorehia te reira, e ia na reira noa tatou e ti‘a ai. Tera râ, e ere te faaoreraa hara te tumu hoê roa o te evanelia. Ia taui râ te Varua Maitai i to tatou aau, a ore ai tatou « i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore » (Mosia 5:2), mai tei te mau taata o te arii Beniamina ra, tera ïa te hopoi‘a ta tatou i farii na roto i te fafauraa. Aita taua tauiraa rahi ra i tupu mai na roto noa i te rohi-itoito-raa, e aore ra, na roto noa i te haavîraa ia tatou iho. O te hopearaa râ te reira o te hoê tauiraa rahi i roto i to tatou mau mana‘o, to tatou mau hinaaro tumu, e to tatou mau huru, na roto i te Taraehara o te Mesia te Fatu. Ta tatou fâ no te pae varua o te upooti‘araa ïa i ni‘a i te hara e i te hinaaro ia rave i te hara, te ino e te haaviraa a te hara.

Ua haapapû mai te mau peropheta o te mau tau atoa i teie na titauraa e piti (1) te aperaa e te upooti‘araa i ni‘a i te ino, e (2) te raveraa i te maitai e te riroraa ei taata maitai a‘e. A feruri na i ni‘a i teie mau uiraa hohonu a te papa‘i Salamo:

« Na vai e paiuma i te mou‘a o Iehova ? E aore ra o vai te ti‘a i to’na ra vahi mo‘a ?

« Te taata rima mâ ra e te aau maitai ; o tei ore e faahiti i to’na varua i te parau haavare, aore hoi i tapu ma te haavare » (Salamo 24:3-4).

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e nehenehe ta tatou ia riro ei taata rima mâ, eiaha râ te aau maitai. Ia ite mai outou e, ua titauhia na mea e piti nei, te rima mâ e te aau maitai, no te paiuma i te mou‘a o te Fatu e no te ti‘a i To’na ra vahi mo‘a.

Te hinaaro nei au e parau atu e, e tamâhia te rima na roto i te faaru’eraa i te mau peu a te taata tino nei e na roto i te upooti‘araa i ni‘a i te hara e i ni‘a i te mau faaturoriraa ino i roto i to tatou nei oraraa na roto i te Taraehara o te Faaora. E tamâhia to tatou aau na roto i te fariiraa tatou i To’na mana faaitoito no te rave i te maitai e ia riro mai ei mau taata maitai a’e. Eita te taatoaraa o to tatou mau hinaaro ti’a e ta tatou mau ohihpa maitai e faatupu i te rima mâ e te aau maitai. Na te Taraehara o Iesu e horo‘a mai i na mea toopiti nei, te mana tamâ e te faaora, na te reira e tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te hara e te hoê mana haamo‘araa e te puai no te tauturu ia tatou ia riro ei taata maitai a‘e, o te ore roa e roaa ia tatou na roto noa i to tatou iho puai. No te taata hara e no te taata mo‘a te Taraehara mure ore.

I roto i te Buka a Moromona, te ite nei tatou i te mau haapiiraa a te Arii Beniamina no ni‘a i te ohipa e te Taraehara a Iesu Mesia. No te haapiiraa ohie ta’na i haapii atu i te naho‘a rahi i ma’iri ai ratou i raro i te repo ra, i roohia mai hoi i te mata’u i te Fatu ra. « I hi‘opo‘a na hoi ratou i ta ratou vai-tahuti-noa-raa, e mea ino a’e ïa i te repo o te fenua. Piihua’tura ratou atoa ma te reo hoê, i te na ôraa’tu e: A aroha mai ia matou nei, a tuu mai i te toto taraehara o te Mesia, ia faaorehia ta matou nei mau hara, ia mâ to matou aau ; te faaroo nei hoi matou ia Iesu Mesia i te Tamaiti a te Atua ra, tei hamani i te ra‘i, e te fenua, e te mau mea atoa ra, o te tae mai i raro nei i rotopu i te tamarii a te taata nei » (Mosia 4:1-2 ; i apitihia’tu te haapapûraa).

I roto â i teie irava te ite nei tatou i na tuhaa e piti o te haamaitairaa, oia hoi, te faaoreraa hara, oia hoi, te rima mâ, e te tauiraa o to tatou natura, oia hoi, te aau maitai.

No te opani i ta’na haapiiraa, ua faahiti faahou te arii Beniamina i te faufaa o teie na pae e piti o te hoturaa pae varua.

« E no teie nei mau mea ta‘u i parau iho ia outou na – oia hoi, ia matara ta outou mau hara i tera mahana i tera mahana, e ia haere ti’a outou ma te hapa ore i mua i te aro o te Atua ra – I hinaaro ai au ia horo‘a outou i ta outou tao‘a na te mau taata vêvê » (Mosia 4:26 ; i apitihia’tu te haapapûraa).

To tatou hinaaro mau maori râ, o te rima mâ ïa e te aau maitai – oia hoi, te matararaa te hara i tera mahana i tera mahana e ia haere ti‘a ma te hapa ore i mua i te aro o te Atua ra. Eita e nava’i te rima mâ ana’e a ti‘a atu ai tatou i mua Ia’na o tei mâ, e « mai to te arenio ino ore e te ma‘i ore » (1 Petero 1:19), ua faatusia Oia i To’na toto no tatou ma te hoo ore.

Te tahi reni i muri i te tahi reni

Ia tai‘o ana‘e e aore ra, ia faaroo ana‘e te tahi mau taata i teie parau poro‘i, e riro paha ratou i feruri e, teie tupuraa i te pae varua ta‘u e tatara’tu nei, eita ïa e roaa ia ratou i roto i to ratou oraraa nei. E riro paha tatou i te parau e, no vetahi teie mau parau, e ere no tatou.

Eita e roaa ia tatou te faito maitai hope roa i roto i teie nei oraraa, e nehenehe râ ta tatou, e e mea ti‘a hoi ia tatou ia haere tia’tu i mua ma te faaroo i te Mesia na ni‘a i te e’a titi‘aifaro e te pirihao e ia haere tamau maite i mua e tae roa’tu i to tatou faito mure ore ra. Teie te faanahoraa a te Fatu no te tupuraa i te rahi i te pae varua, oia hoi, « e ua na ni‘a iho i te faaue, ua a‘o e ua na ni‘a iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ô nei, e mai reira hoi, ei ô te tahi vahi iti » (2 Nephi 28:30). Haere mărû, haere papû, haere tamau maite noa i mua i te pae varua, tera ïa te mau taahiraa ta te Fatu e hinaaro ia haapa‘o tatou. Faaineine no te haere ma te hapa ore i mua i te aro o te Atua, o te hoê te reira o te mau tumu matamua o te tahuti nei, e te titauraa o te oraraa taato‘a ; eita te reira e tupu mai na roto i te tahi ohipa pae varua puai i tera taime e tera taime.

Te faaite nei au e, e haapuai e e tauturu te Faaora ia tatou ia haere tamau maite noa i mua. I roto i te Buka a Moromona « e rave rahi hoi, e e rave rahi roa’tu » (Alma 13:12) i roto i te Ekalesia i mutaa iho ra, tei mâ e tei porao ore i mua i te aro o te Atua ; ua riro te reira hi‘oraa ei faaitoitoraa e ei tamahanahanaraa ia’u. Te feruri nei au e, tera mau melo i roto i te Ekalesia i tahito ra, e mau tane ïa e e mau vahine hoi mai ia outou e mai ia‘u nei te huru. Aita i ti’a i teie mau taata ia hi‘o noa’tu i te hara, maori râ, ma te ri’ari’a, « tei tamâhia, e tei ô hoi roto i te faaearaa o te Fatu ra to ratou Atua » (irava 12). Teie mau parau tumu e teie faanahoraa no te haereraa i mua i te pae varua, e au ïa ia faaohipa i ni‘a ia tatou ma te aifaito e a muri noa’tu.

Te titauraa hopea a Moroni

Te titauraa ia faaru’e i te huru o te taata tino nei, e ia riro ei taata mo‘a, ia haapae e ia upooti‘a i ni‘a i te ino, e ia rave i te maitai e ia riro ei taata maitai, ia mâ te rima e ia maitai te aau, o te mau tumu teie e ite-tamau-hia i roto i te roaraa o te Buka a Moromona. Te titauraa hopea a Moroni i te pae hopea o te buka, o te puohuraa ïa no teie nei tumu parau.

« Oia mau, e haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na, e tape‘a ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra, e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa, ei reira e navai ai to’na aroha ia riro outou ei taata maitai roa i te Mesia ra…

« E teie faahou â, ia na roto outou i te aroha o te Atua ra i te riro ei feia maitai roa, e aore atura outou e huna i to’na mana, ei reira ua mo‘a outou i te Mesia na roto i te aroha o te Atua, na roto hoi i te haamaniiraa i te toto o te Mesia ra, o te faufaa ïa a te Atua, ia matara ta outou mau hara, ia riro outou ei feia mo‘a ma te porao ore » (Moroni 10:32-33, i apitihia’tu te haapapûraa).

A tatarahapa outou e o vau atoa nei ma te aau tae mau e ia haere mai i te Mesia ra. Te pure nei au ia imi tatou, na roto i te Taraehara o te Faaora, ia roaa ia tatou te rima mâ e te aau maitai, ia mo‘a tatou, ma te porao ore. Te faaite nei au e, o Iesu Mesia te Tamaiti a te Metua Mure ore e to tatou Faaora. Na’na, na tei porao ore, e faaora ia tatou i te hara, e e faaitoito ia tatou ia rave i te maitai e ia riro ei taata maitai a’e. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i’oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.