2007
E haamana‘o e, e haamana‘o
Novema 2007


E haamana‘o e, e haamana‘o

« E haamana‘o e, e haamana‘o »,1 o ta te mau peropheta ïa o te Buka a Moromona i ani pinepine.

Hōho’a

Ua oaoa vau i te pŭpŭ himene tei haapurorohia mai i teie po‘ipo‘i, no ni‘a i te Faaora, e ua popou atoa i te mea e, te mau parau o te mau himene o ta ratou i himene mai, « O te Mesia teie », ua papa‘ihia ïa e te Peresideni James E. Faust. A parahi ai au i pihai iho i te Taea‘e Newell, tapiri atura vau e ua atura, « Eaha te huru o ta oe mau tamarii ? » Teie ta’ na parau, « Ia parahi te Peresideni Faust i ni‘a i to’ na parahiraa, o teie ihoa ta’ na uiraa tamau ». Aita vau i hiti ma‘ue no te mea ua riro noa na te Peresideni Faust ei pĭpĭ hi‘oraa maitai mai tei faahitihia i roto i te Pehe e te A‘oraa Parau i teie mahana. Ua feruri tamau noa na vau e, ia paari mai au, e hinaaro vau ia riro mai te Peresideni Faust te huru. Te vaira te taime.

I te na‘ina‘i roaraa ta maua nei mau tamarii, ua haamata vau i te papa‘i i te tahi mea no ni‘a i te mau mea e tupu i te mau mahana atoa. E faaite atu vau ia outou nahea te reira i te haamataraa. Ua maoro roa to‘u ho‘iraa atu i te fare na te hoê ohipa mai a te Ekalesia. E ua pouri roa. A haere atu ai au i te uputa i mua i to‘u fare, ua hitimahuta vau i to‘u iteraa’tu i to‘u metua hoovai, te ora ra oia i pihaiho atu ia matou. Te amo ra oia i te tahi mau auri pape i ni‘a i to’na tapono, ma te haere vitiviti e ma te ahu hia i to’na ahu ohipa. Ua ite au e te haamau ra oia i te hoê rave‘a no te pamu i te pape mai roto mai i te hoê anavai iti i raro atu i to matou nei vahi faaearaa.

Ua ataata mai oia, ma te parau mărû, e ua rû atura i te haere na pihaiho ia‘u i roto i te pouri no te rave i ta’na ohipa. Ua haere atu vau i te fare, ma te feruri i te mea ta’na e rave nei no matou, e i te taime iho i tae atu ai au i te opani, ua faaroo vau i roto i to‘u iho nei feruriraa – eiaha râ i to‘u iho nei reo – i teie nei mau parau: « Aita vau e horo‘a atu nei i teie mau iteraa rau no oe iho. A papa‘i i te reira ».

Tomo atura vau i roto. Aita vau i haere e taoto. Noa’tu to‘u rohirohi, ua rave mai au i te tahi api parau e ua haamata i te papa‘i. E a na reira ai au, ua taa ihora vau e te poro‘i ta‘u i faaroo i roto i to‘u nei feruriraa. Ua titauhia vau ia papa‘i no ta‘u mau tamarii, ia tai‘o ratou i te hoê mahana e nahea to‘u iteraa i te rima o te Atua i te haamaitairaa i to‘u nei utuafare. Aita o papa ruau i titauhia i te rave i te mea ta’na e rave ra no matou. Ua nehenehe noa ia’na e ani i te tahi taata ê atu ia rave i te reira aore râ ia ore roa’tu e rave. Ua tavini râ oia ia matou, to’na nei utuafare, mai ta te mau pĭpĭ a Iesu Mesia i fafau i te Atua ia rave noa. Ua ite au e e mea mau te reira. E no reira ua papa‘i au i te reira, ia nehenehe i ta‘u mau tamarii ia haamana‘o i te reira i te hoê mahana ia hinaaro ana‘e ratou i te reira.

Ua papa‘i au i te tahi maa reni i te mau mahana atoa e rave rahi mau matahiti. Aita roa’tu i mairi noa‘e i te hoê mahana noa’tu to‘u rohirohi aore râ e tia ia‘u ia ara i te po‘ipo‘i roa no te haamata i taua mahana ra. Hou vau e papa‘i ai, e feruri hohonu vau i teie uiraa: « Ua ite anei au i te rima o te Atua tei faatoro no te haaputapû ia tatou aore râ i ta tatou mau tamarii aore râ i to tatou nei utuafare i teie nei mahana ? » A tamau noa’i au i te reira, ua haamata te tahi mea i te tupu. A haamana‘o ai au i te mea tei tupu i taua mahana ra, e ite ïa vau i te faaiteraa no te mea ta te Atua i rave no te hoê o matou tei ore i iteahia e au nei i te mau taime ohipa no taua mahana ra. A tupu ai te reira, e ua tupu pinepiine te reira, ua ite a‘era vau e na te tamataraa i te haamana‘o i faatia i te Atua ia faaite mai ia‘u i te mea Ta’na i rave.

Ua haamata te mau mea hau atu i te mana‘o mauruuru i te tupu i roto i to‘u nei aau. Ua tupu te iteraa papû i te rahi. Ua rahi roa’tu â to‘u papûraa e te faaroo nei e te pahono nei to tatou Metua i te Ao ra i te mau pure. Ua rahi atu to‘u mauruuru no te tamarûraa e te tamâraa o te tae mai na roto i te Taraehara a te Faaora o Iesu Mesia. E ua tupu to‘u nei ti‘aturiraa i te rahi e e nehenehe ta te Varua Maitai e faaite faahou mai i te mau mea atoa – e tae noa’tu i te mau mea tei ore i itehia aore râ i taua tupu ai te reira mau mea.

Ua tere te mau matahiti i teie nei. E mau taata paari ta‘u nei mau tamaroa. I te tahi mau taime, e faahitimahuta mai te hoê o ratou ia‘u ma te parau e, « E papa, ua tai‘o vau i roto i ta‘u nei buka aamu i te taime a… » e i reira oia e parau mai ai ia‘u e nahea te tai‘oraa i te mau mea tei tupu e mea maoro i teie nei i tauturu ai ia’na ia ite i te tahi mea ta te Atua i rave i to’na ra tau.

Te hinaaro nei au ia faaitoito ia outou ia imi i te mau rave‘a no te ite e no te haamana‘o i te maitai o te Atua. E haapaari te reira i to tatou mau iteraa papû. Eita paha outou e papa‘i i te hoê buka aamu. Eita paha outou e faaite i te buka ta outou i papa‘i i te feia ta outou e here e e tavini nei. E haamaitaihia râ outou e o ratou atoa a haamana‘o ai outou i te mea ta te Fatu i rave. A haamana‘o i te himene ta tatou e himene nei i te tahi mau taime : « Tai‘o noa mai na i to mau maitai, e maere oe no te rahiraa ».2

E ere i te mea ohie ia haamana‘o. I roto i te huru o te oraraa ta tatou e ora nei, ma te hoê tapo‘i mata e vai nei i mua ia tatou, aita ïa e nehenehe ia tatou ia haamana‘o eaha râ ïa te huru i pihaiho i to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na ra Tamaiti Fanau Tahi, o Iesu Mesia, i roto i te oraraa na mua’tu ; eita atoa e nehenehe ia tatou ia ite na roto noa i to tatou mau mata tino nei aore râ na roto noa i te feruriraa i te rima o te Atua i roto i to tatou mau oraraa. Ua titauhia ia tatou ia noaa te Varua Maitai no te ite i taua mau mea ra. E ere i te mea ohie ia ora parau-tia noa no te hoaraa a te Varua Maitai i roto i te hoê ao ino.

O te tumu teie no te haamo‘eraa i te Atua i riro ai ei fifi tamau i rotopu i Ta’na ra mau tamarii mai te haamataraa o te ao nei. A feruri na i te mau tau o Mose, a horo‘a’i te Atua i te mana e a aratai e a paruru ai Oia na roto i te mau rave‘a temeio e te itehia i Ta’na ra mau tamarii. Ua fa‘‘aara atoa te peropheta i te mau taata tei haamaitai-rahi-hia, mai ta te mau peropheta i faaara noa na e e faaara â: « E haapa‘o maitai râ ia oe iho, e ara i to oe na varua, o te aramoina ia oe te mau mea i hi‘ohia e to oe na mata, o te moe noa’tu ia oe, e aore i mau i roto i te aau i te mau mahana atoa o to oe na oraraa ».3

E ua riro te titauraa ia haamana‘o ei titauraa paari roa‘e no te mau taata tei haamaitai-rahi-hia. E paruruhia e e ruperupe te feia atoa o te haapa‘o i te faaueraa a te Atua. E tae mai te reira ei hopea no te taviniraa i te Atua e te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa. E tae atoa mai râ na muri i taua mau haamaitairaa ra te faahemaraa ia haamoe i to ratou tumu. E mea ohie ia haamata i te manao e, e ere na te hoê Atua aroha tei ti‘aturihia e tatou, i horo‘a mai i te mau haamaitairaa e mea na roto râ i to tatou iho mau puai. Ua faahiti pinepine noa na te mau peropheta i teie nei parau oto:

« E no taua mau mea ra, e ite ai tatou i te aau piti e te papu ore o te tamarii a te taata nei ; e e ite atoa’i tatou e, na te Fatu, na roto i to’na aroha rahi e te faito ore, e haamatai e e faarahi i tei tiaturi ia’na ra.

« E te ite atoa nei tatou e, i te tau e haamatai mai ai oia i to’na taata, i te faarahiraa i to ratou mau aua, ta ratou mau nănă puaatoro, e te auro, e te ario, e te mau mea maitatai atoa i to ratou mau huru atoa ra ; e i te faaoraraa’tu ia ratou i te rima o to ratou mau enemi ; i te haamărûraa i te aau o to ratou mau enemi ia ore ratou ia riro i te aro mai ia ratou i te tama‘i ; oia ïa i te raveraa i te mau mea maitai atoa e maitai ai e e mauruuru ai to’na taata ; ei reira ihora ratou e faaetaeta’i i to ratou aau, e e haamoe ai i te Fatu ra i to ratou Atua, e e tataahi noa’i i Tei Mo’a i to ratou avae ; e teie no to ratou faaearaa maitai, e to ratou mau mea maitatai roa ra ».

E te parau faahou ra te peropheta e :

« E te oioi i te faateiteihia i te teoteo ra ; e te oioi i te faahaaha i te rave i te mau huru ohipa ino atoa ra ; e te oioi ore i te haamana‘o i e Fatu ra i to ratou Atua, e i te faaroo i ta’na mau a‘oraa mai ; e te oioi ore i te haere i te mau haerea o te paari ra ! »4

E te mea oto, e ere noa te oraraa ahune te tumu ana‘e e haamoe ai te taata i te Atua. E nehenehe atoa e riro ei fifi ia haamana‘o Ia’na ia fifi ana‘e to tatou mau oraraa. Ia aro ana‘e tatou i roto i te vêvê rahi, mai ia vetahi atoa e aore râ, ia upootia ana‘e to tatou mau enemi i ni‘a ia tatou, aore râ ia ore ana‘e te ma‘i e faaorahia, e nehenehe ta te enemi o to tatou mau varua e tono mai i ta’na poro‘i ino e aita e Atua, e mai te mea te vai nei Oia, e aita Oia e haapa‘o nei ia tatou. I reira e mea fifi ïa na te Varua Maitai ia faaite faahou ia tatou te mau haamaitairaa ta te Fatu i horo‘a ia tatou mai to tatou tamarii rii raa e i roto i te mau tau hepohepo.

Te vai nei te hoê raau ohie roa no te ma‘i ri‘ari‘a o te haamoeraa i te Atua, Ta’na mau haamaitairaa, e Ta’na mau poro‘i ia tatou. Ua fafau o Iesu Mesia i te reira i Ta’na ra mau pĭpĭ a fatata ai Oia i te faasataurohia, i te ti‘a-faahou, e i te rave-ê-hia’tu mai rotopu atu ia ratou no te ho‘i atu ma te hanahana i To’na ra Metua.

Teie te fafauraa. Ua faatupuhia te reira no ratou i taua taime ra. E nehenehe te reira i te faatupuhia no tatou paato‘a i teie nei:

« I faaite ai au ia outou i teie nei mau parau, i te parahiraa vau i ŏ outou nei.

« Na te Faaa’o râ, a te Varua Maitai ra, o ta te Metua e tono mai ma to‘u nei i‘oa ra, na’na e haapii mai ia outou i te mau mea atoa ; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta‘u i parau atu ia outou na ».5

Te taviri no te haamana‘oraa i teie mau mea o te afa‘i e o te tamau i te iteraa papû, o te fariiraa ïa i te Varua Maitai ei hoa. Na te Varua Maitai e tauturu ia tatou ia ite i te mea ta te Atua i rave no tatou. O te Varua Maitai o te nehenehe e tauturu i te feia ta tatou e tavini nei ia ite i te mea ta te Atua i rave no ratou.

Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te hoê hoho‘‘a ia farii tatou i te Varua Maitai, eiaha noa no te hoê taime, ia tamau noa râ i roto i te hepohepo o to tatou mau oraraa. Ua tapitihia te hoho‘a i roto i te pure no te oro’a: Ua fafau tatou e e haamana‘o noa tatou i te Faaora. Ua fafau tatou i te rave i To’na ra i‘oa i ni‘a iho ia tatou. Ua fafau tatou i te haapa‘o i Ta’na ra mau faaueraa. E ua fafauhia ia tatou, mai te mea e na reira tatou, e vai noa To’na ra Varua ia tatou nei.6 E ohipa amui taua mau fafauraa râ na roto i te hoê rave‘a faahiahia no te haapuai i to tatou mau iteraa papû e i te hopea, na roto i te Taraehara, no te taui i to tatou mau natura a tapea’i tatou i ta tatou tufaa no te fafauraa.

Na te Varua Maitai e faaite e o Iesu Mesia te Tamaitai Herehia a te hoê Metua i te Ao ra tei here ia tatou e tei hinaaro ia noaa ia tatou te ora mure ore i pihaiho Ia’na i roto i te mau utuafare. Noa’tu e tei te haamataraa tatou o taua iteraa papû ra, e ite tatou i te hinaaro ia tavini Ia’na e ia haapa‘o i Ta’na ra mau faaueraa. Ia tamau ana‘e tatou i te na reira, e farii ïa tatou i te mau horo‘araa a te Varua Maitai no te horo‘a ia tatou te mana i roto i ta tatou taviniraa. E rahi atu â ïa te maramarama no to tatou iteraa i te rima o te Atua, e no te maramarama rahi, eita tatou e haamana‘o noa Ia’na e here atoa râ tatou Ia’na, e na roto i te mana no te Taraehara, e riro mai ïa tatou mai Ia’na ra te huru.

E ui paha outou, « Nahea ïa teie nei raveraa e haamata ai i roto i te tahi taata tei ore i ite i te hoê noa‘e mea no ni‘a i te Atua e tei ore roa i haamana‘o noa‘e i te mau ohipa no te pae varua tei tupu ? » Te tupu nei te mau ohipa no te pae varua i te mau taata atoa o ta ratou paha i ore e ite. Ua horo‘ahia i te taata tata‘itahi, a tomo mai ai oia i roto i te ao nei, te Varua o te Mesia. Ua faaitehia te huru o te ohipa a taua varua ra i roto i te Buka a Moroni:

« Inaha hoi, ua horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te maitai e te ino ; no reira te faaite atu nei au ia outou i te rave e taa ê ai: o te mau mea atoa hoi te titau mai ia rave i te maitai, e te titau hoi ia faaroo i te Mesia, ua haapa‘ohia mai ïa i te mana e te hamani maitai a te Mesia ; no reira e ti‘a ia outou i te ite papu roa e, no ŏ mai ïa i te Atua ra.

« O te mea râ i titauhia’i te taata ia rave oia i te mea ino, eiaha oia e faaroo i te Mesia, e ia huna ia’na, e i tape‘ahia’i eiaha e tavini i te Atua, ei reira e ite papû roa’i outou e, no te diabolo ïa, ua na reira hoi te diabolo i te rave i te ohipa, aita roa hoi oia i titau ia rave te hoê taata i te maitai, aita’tu ïa e hoê iti a‘e ; aita atoa ta’na ra mau melahi ; aita atoa tei auraro ia’na ra…

« No reira, te ani atu nei au ia outou, e au mau taea‘e, ia titau maite i te maramarama no te Mesia ma te tuutuu-ore, ia ite outou i te maitai e te ino ; e mai te mea e tape‘a mai outou i te mau mea maitatai atoa, e aore e faahaparaa’tu ta outou i te reira, ua riro mau outou ei tamarii a te Mesia ra ».7

No reira, hou roa‘e te taata e faarii ai i te ti‘araa no te mau horo‘araa a te Varua Maitai ia haamauhia ana‘e ratou ei mau melo no te Ekalesia, e hou te Varua Maitai e haapapû ai i te parau ia ratou hou te bapetizoraa, ua tupu te mau ohipa pae varua i ni‘a ia ratou. Ua ani manihini a‘e na te Varua o te Mesia ia ratou, mai to ratou tamariirii raa, ia rave i te maitai e ua faaara atu ia ratou i te ino. Te vai nei to ratou mau haamana‘oraa no taua mau ohipa ra tei tupu noa’tu e aita ratou i ite i te tumu o te mau ohipa tei tupu i ni‘a iho ia ratou. E ho‘i faahou mai taua haamana‘oraa ra a faaroo ai ratou i te mau misionare e aore râ, ia tatou a haapiihia’i ratou i te parau a te Atua. E e haamana‘o ïa ratou i te mana‘o oaoa aore râ, o te oto ia haapii-ana‘e-hia ratou i te mau parau mau o te evanelia. E tamărû ïa taua haamana‘oraa ra i to ratou aau ia nehenehe i te Varua o te Mesia ia vaiiho i te Varua Maitai ia faaite papu ia ratou. Na te reira ïa e arata‘i ia ratou i te haapa‘o i te mau faaueraa e i te hinaaro ia rave i te i‘oa o te Faaora i ni‘a iho ia ratou. E ia na reira ana‘e ratou, i roto i te pape o te bapetizoraa, e a faaroo ai ratou i te mau parau « A farii i te Varua Maitai » o te parauhia e te hoê tavini haamanahia a te Atua, e e rahi ïa te mana no te haamana‘o noa i te Atua.

Te faaite papû atu nei au ia outou e te mau mana‘o mahanahana o ta outou i farii a faaroo ai outou i te parau mau tei parauhia i roto i teie nei amuiraa, i ŏ nei, no ŏ mai ïa i te Varua Maitai. Te Faaora, o tei fafau e e tae mai te Varua Maitai, o te Tamaiti here e te hanahana ïa a to tatou Metua i te Ao ra.

Teie nei pô, e ananahi pô, e pure e e feruri hohonu paha outou, ma te ui i te mau uiraa: Ua faatae mai anei te Atua i te hoê parau poro‘i na’u ? Ua ite anei au i To’na rima i roto i to‘u oraraa e aore ra i roto i te oraraa o ta‘u mau tamarii ? E na reira ïa vau. E i muri iho e e imi ïa vau i te hoê rave‘a no te faaherehere i taua haamana‘oraa ra no taua mahana ra, e ia ti‘a ia‘u e te feia ta‘u i here ia haamana‘o i te rahi o te here o te Atua ia tatou e te rahi o to tatou hinaaro Ia’na. Te faaite papû atu nei au e te here nei Oia ia tatou e e haamaitai mai Oia ia tatou, hau atu i ta te rahiraa o tatou tei ore â i ite i te reira. Ua ite au e e parau mau te reira, e na te reira i hopoi mai i te oaoa ia‘u ia haamana‘o Ia’na. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Mosia 2:41 ; Alama 37:13 ; Helamana 5:9.

  2. « Tai‘o Mai na i to Mau Maitai », Te mau Himene no. 147.

  3. Deuteronomi 4:9.

  4. Helamana 12:1-2, 5.

  5. Ioane 14:25-26.

  6. A hi‘o PH&PF 20:77, 79.

  7. Moroni 7:16-17, 19.