2007
E Autahu’araa arii
Novema 2007


E Autahu’araa arii

E taui te tau, e taui te mau mea e vai ra, area te mau huru o te hoê taata tei mau i te autahu’araa a te Atua ra, e vai tamau noa ïa.

Hōho’a

E te mau taea’e, ia mata‘ita‘i au mai teie atu nei pae e tae atu i tera hope‘a o teie nei fare faahiahia, e nehenehe noa vau e parau e, ua riro te hi’oraa’tu ia outou ei faaururaa. E mea maere mau ia ite e, i roto i te mau fare pureraa e rave rahi tauatini ati a’e te ao nei, te tahi pae o outou – tei mau i te autahu’araa a te Atua – te farii atoa nei outou i teie haapurororaa na roto i te rave’a o te peeutari. Ua rau te nunaa e vai nei, e e rave rahi hoi reo, hoê noa iho râ mea e tahoê nei ia tatou. Ua fariihia tatou ia mau i te autahu’araa e ia rave i te ohipa i te i’oa o te Atua. E mau farii tatou no te hoê ti’aturiraa mo’a. E mea rahi te titauhia ia tatou.

Tatou tei mau i te Autahu’araa o te Atua e o te faatura nei i te reira, o tatou ïa taua mau taata ra tei faata‘ahia no te haere mai i teie pu‘e tau o te aamu. Te faaite ra te Aposetolo Petero no ni’a ia tatou i roto i te pene piti o te Buka Hoê a Petero, i te irava iva: « E u‘i maitihia râ outou, e autahu’araa arii, e nunaa mo’a, e feia ho‘ohia ; ia faaitehua outou i to’na maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to’na ra maramarama umerehia ».

Nahea outou e o vau nei ia riro ei feia o te ti’a ia mau i taua ti’araa ra, « E autahu’araa arii » ? Eaha te mau huru e titauhia i te hoê tamaiti parau ti’a na te Atua ora ? I teie pô, te hinaaro nei au ia hi’o i te tahi o te reira mau huru.

E taui te tau, e taui te mau mea e vai ra, area te mau huru o te hoê taata tei mau i te autahu’araa a te Atua ra, e vai tamau noa ïa.

Te hinaaro nei au na mua roa e parau atu ia tatou tata’itahi ia faahotu i Te Huru no te ite Orama. Te parau ra te hoê taata papa’i e, e ohu te opani o te aamu i ni’a i te mau hinere na’ina’i, e mai te reira atoa ïa te oraraa o te taata nei. Mai te mea e, e faaohipa tatou i te reira parau i roto i to tatou oraraa, e ti’a ïa ia tatou ia parau e, e hotu tatou no te mau faaotiraa na’ina’i e rave rahi. Oia hoi, e hotu tatou no ta tatou mau ma‘itiraa. E mea ti‘a ia tatou ia faahotu i te ite no te haamana‘o i tei ma’iri ra, no te fa‘aau i to teie taime, e no te hi’o i to ananahi, ia ti’a ia tatou ia faaoti i roto i to tatou oraraa nei i te mau mea ta te Fatu i hinaaro ia rave tatou.

Outou e te mau taure’are’a tamaroa e mau nei i te Autahu’araa a Aarona, e mea ti‘a ia imi outou i te mahana e mau ai outou i te Autahu’araa a Melehizedeka, e ia faaineine ia outou ei diakono, ei haapii, ei tahu‘a no te farii i te Autahu’araa mo’a a Melehizedeka o te Atua. Tei ia outou te hopoi‘a no te faaineine ia outou, ia farii ana‘e outou i te Autahu’araa a Melehizedeka, ia pahono i te hoê pi‘iraa ia tavini ei misionare na roto i te fariiraa i te reira e te faaotiraa i te reira. Te pure u‘ana nei au ia ti‘a i te mau tamaroa atoa e i te mau tane atoa ia farii i Te Huru no te ite Orama.

Te piti o te parau tumu ta’u e hinaaro nei e haapapû ei huru no te hoê taata parau ti’a tei mau i te autahu’araa o te Atua, o Te Huru ïa o te Ohipa. Aita e nava‘i ia faatupu noa i te hinaaro e rave i te ohipa e ia parau e, e faaitoito vau. E mea ti’a mau ia rave i te ohipa. Na roto ana’e i te raveraa, eiaha i te feruri-noa-raa, i reira tatou e faaoti ai i ta tatou mau opuaraa. Mai te mea e, e tamau noa tatou i te tu‘u i ta tatou mau opuaraa i te hiti, eita ïa tatou e ite i to ratou otiraa. Teie te parau a te tahi taata: A ora no te mahana no ananahi ana’e, ia tae mai i teie mahana, aore ïa e maa a’e to roto i te mau mahana i ananahi ra.1

I te ava’e tiurai matahiti 1976, e hinaaro rahi to Garry Bjorklund ia ô oia i roto i te pŭpŭ tuaro nui no te fenua Marite no te horo ahuru tauatini metera i te atea, o te tupu i ni’a i te tahua tuaro nui no Montreal. Tera râ, i te afaraa o te hororaa no te titi‘araa, ua matara to’na tia‘a aui. Ahiri e, o tatou tera, eaha ta outou e ta’u nei e rave ? Te mana’o nei au e, e nehenehe ta’na e faaru’e. E nehenehe ta’na e amuamu ma te parau e, aita to’na e pea, e aita ïa oia e ô i roto i te tata‘uraa rahi roa a’e o to’na oraraa ; aita râ teie maona aito i na reira. Ua tamau noa oia i te horo ma te tia‘a ore. Ua ite oia e, e mea ti’a ia’na ia horo vitiviti atu i ta’na i mataro noa i te horo i roto i to’na oraraa. Ua ite oia e, e mea maitai a’e to’na mau hoa horo ia’na i teie nei, i te haamataraa o te hororaa. Ua horo oia i ni’a i taua tahua taratara ra, hoê avae e tia‘a, e te tahi avae aita e tia‘a, e ua tae i ni’a i te tapa‘o, e numera toru, e ua ô oia i roto i te tata‘uraa no te feti‘a auro. E uati maitai roa tei roa‘a ia’na, te faito maitai roa a’e ïa aitâ i roa‘a a’e nei ia’na. Ua horo’a oia i te puai i titauhia no te titau i ta’na opuaraa.

Tatou tei mau i te autahu’araa, e ite paha tatou e, i roto i to tatou oraraa i te tahi taime e topa tatou i raro, e paruparu e aore ra, e rohirohi tatou, e aore ra, e farerei tatou i te peapea e aore ra, i te aau oto. Ia tupu ana’e mai te reira, te ti’aturi nei au e, e tamau maite noa tatou ma te ioito rahi atu no te titau i ta tatou opuaraa.

Hoê a’e taime i roto i te oraraa, e pi‘ihia tatou no te amo i te hoê ti’araa i roto i te Ekalesia, e Peresideni no te Pŭpŭ Diakono anei, e papa’i parau anei no te Pŭpŭ no te mau Haapii, e tauturu haamaramarama anei no te autahu’araa, e orometua haapii anei, e episekopo anei. E nehenehe ta’u e faaite atu â, tera râ, te taa ra ia outou. E 22 noa to’u matahiti i pi‘ihia ai au ei episekopo no te Paroita Ono-Hitu i Roto Miti. No te mea hoi e, hoê tauatini e va‘u ahuru rahiraa melo i roto i te paroita, ua titauhia ïa ia faaitoito maitai no te hi’oraa e, te haapa’ohia ra te mau mea atoa i titauhia ia haapa’o, e te haapa’ohia ra te mau melo tata‘itahi o te paroita. Noa’tu te teimaha o te ohipa, aita vau i haaparuparu ia’u. Ua haamata vau i ta’u ohipa e ua rave au i te mau mea atoa e ti’a ia’u ia rave no te tavini ia au i te maitai hope e mara‘a ia’u. E nehenehe ta tatou tata’itahi e na reira atoa, noa’tu te huru o te pi‘iraa e aore ra, te ohipa.

I te matahiti i ma’iri a’e nei ua faaoti au e hi’o e, ehea rahiraa fare e ti’a noa nei â mai te tau a tavini ai au ei episekopo o tera vahi mai te matahiti 1950 tae atu i te matahi 1955. Ua tere màrû noa vau ma te haati i te mau aroa i tabulahia i roto i te paroita. Ua maere au i te iteraa e, i roto i te rahiraa fare tei orahia e tera rahiraa 1.080, e toru ana’e fare e vai noa ra â. I te hoê o te reira na fare, ua teitei roa te aihere e aita te mau tumu raau i topetopehia, e ua ite au e, aita e taata e faaea faahou ra i roto. I roto i tera e piti fare e toe ra, hoê ua tamaumauhia te mau haamaramarama e aita e taata e faaea ra i reira, e te tahi ra, ua riro mai ïa ei piha ohiparaa na‘ina‘i na te tahi taiete ohipa.

Tapea ihora vau i to’u pereoo e tupohe ihora i te matini e parahi noa ihora vau no te tahi maa taime iti. E ite au i roto i to‘u feruriraa i te mau fare tata’itahi e te fare rarahi e i te mau taata atoa e noho ra i reira. Noa’tu e, ua faaorehia taua mau fare ra e taua mau fare rarahi ra, area te haamana‘oraa ra, te vai ora noa ra ïa no te mau utuafare tei noho i roto i te reira mau fare tata‘itahi. Ua haamana’o vau i te mau parau a te taata ra o James Barrie, tei papa’i e, na te Atua i horo’a mai i te haamana’oraa i roto ia tatou nei, ia roa‘a hoi te Roti no Tiunu ia tatou i te Titema o to tatou oraraa.2 E mauruuru rahi to‘u no te taviniraa i roto i taua ohipa ra. Tera te haamaitairaa e roa‘a ia tatou tata’itahi mai te mea e, e tu‘u tatou i to tatou puai hope i roto i to tatou mau pi‘iraa tata‘itahi.

Ua titauhia i te mau taata atoa tei mau i te autahu’araa ia faaite i Te Huru o te Tutavaraa.

Te toru o te parau tumu ta’u e hinaaro nei e haapapû maori râ, Te Huru o te Faaroo. E mea ti’a ia faaroo tatou ia tatou iho, e ia faaroo i roto i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra ia haamaitai ia tatou e ia arata’i ia tatou i roto i ta tatou mau tauto‘oraa. E rave rahi matahiti i teie nei, ua papa’i te hoê papa’i Salamo i te hoê parau mau nehenehe roa. « E mea maitai te ti’aturi ia Iehova i te ti’aturi i te taata nei. E mea maitai te ti’aturi ia Iehova, i te ti’aturi i te hui arii ra ».3 Oia hoi, e ti’aturi ana’e tatou i te Fatu no te arata‘i ia tatou. Ua ite tatou e, e nehenehe te auhoaraa e ore, e e taui, area te Fatu ra, e vai maite Oia.

I roto i ta’na ha’uti teata taata ora o ‘King Henry the Eighth’, ua haapii mai o Shakespeare i ta’na parau mau na roto i te Karadina Wolsey – e taata ti’araa teitei oia e te aau teitei no te mea, e mea hoa oia i te arii. Ia hope râ taua auhoaraa ra, ua e’re te Kaladina Wosley i to’na mana, ere atoa’tura hoi i te hi’oraa teitei e te hanahana. Oia ïa te hoê taata tei farii i te mau mea atoa e i muri iho, ore atura taua mau mea atoa ra. I roto i te oto rahi o to’na aau, ua parau atura oia i te hoê parau ti’a i to’na ra tavini ia Cromwell:

Aue e Cromwell, Cromwell !

Ahiri au i tavini i to’u Atua i te afa noa o te puai

O ta’u i tavini i to’u arii, i roto i to’u ruhiruhiaraa

Eita oia e vaiiho tahaa noa ia‘u i mua i to’u mau enemi.4

Te ti’aturi nei au e, e roa‘a ia tatou Te Huru o te Faaroo i roto i te aau o te mau taata atoa i tae mai i teie pô.

Te tu‘u atoa’tu nei au i Te Huru o te Tia‘ata-ore. Ua parau mai te Fau e, e mea ti’a ia faaunauna noa te taiata ore i to tatou mau feruriraa i te mau taime atoa.5

Te haamana’o nei au i te hoê pureraa autahu’araa tei faatupuhia i roto i te Fare Menemene i Roto Miti, e Autahu’araa a Aarona noa ïa to’u i taua taime ra. Te Peresideni o te Ekalesia te paraparau ra i to te autahu’araa i taua taime ra, e ua faahiti oia i te hoê parau o te ore roa e mo’e-faahou-hia ia’u. Na ô maira oia e, te mana’o rahi, te taata e rave i te hara faaturi e aore ra, i te tahi atu mau hara, eita oia e rave i te reira mai te ‘amoraa mata ra te huru. Ua haapapû mai oia e, te mana’o to mua i te ohipa, e ia rave ana’e tatou i te hara, no te mea ïa e, ua feruri tatou na mua ia rave i te reira hara. Te parau ra oia e, te rave‘a no te pato‘iraa i te hara o te tape‘a-mâ-noa-raa ïa i to tatou feruriraa. Te parau mai nei te mau papa’iraa mo’a ia tatou e, to tatou mana’o i roto i te aau ra, to tatou atoa ïa huru.6 E faaite tatou i Te Huru o te tai‘ata ore.

Mai te mea e, e titauhia ia tatou ia riro ei misionare i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra, e mea ti’a ia tatou ia farii i te auhoaraa o te Varua Maitai, e ua parauhia mai ia tatou e, e ore roa hoi To’na Varua e parahi i roto i te mau tino viivii e aore ra, mo’a ore.

No te faahopearaa te tu‘u atu nei au i Te huru o te Pure. Te hinaaro ia paraparau i te Metua i te Ao ra, e tapa‘o te reira no te hoê taata parau ti’a tei mau i te autahu’araa o te Atua.

Ia pure ana’e tatou i te Fatu i roto i to tatou pure utuafare e to tatou pure tata’itahi, e rave ana’e tatou i te reira na roto i te faaroo e i te ti’aturi Ia’na. A haamana’o i te faaueraa a te aposetolo Paulo i to Hebera: « O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e ti’a’i, e o oia te faautu‘a i te feia i imi papû ia’na ra ».7 Mai te mea e, te vai ra te tahi o tatou tei paruparu i te haapa‘o i te a‘o ia pure tamau noa, aita ïa e hora maitai atu no te haamata maori râ, i teie nei. Te parau ra o William Cooper e, « E rurutaina o Satane ia ite oia i te Feia Mo’a paruparu roa a’e i ni’a i to’na na turi ».8 O ratou o te feruri nei e, e riro te pure ei tapa’o faaite no te hoê paruparu o te tino, ia ite mai ratou e, aita’tu e taime teitei a‘e a ti’a ai te hoê taata maori râ, ia tuturi oia i raro.

E ti’a anei ia tatou ia haamana’o tamau noa:

Te hia‘ai mau o te aau,

I parau-ore-hia,

E ama noa’i te mana‘o

Te pure mau ïa.

E te Fatu, te ora mau,

Te parau mau, te e‘a,

Haapii ia matou nei,

Nahea ia pure.9

Ia faahotu ana’e tatou i Te huru o te Pure, e roaa ia tatou te mau haamaitairaa ta to tatou Metua i te Ao ra i faataa na tatou.

Ei opaniraa, e mata na tatou ia ite i te orama. E mata na tatou ia faaitoito i te ohipa. E mata na tatou i te faaiteraa i te hi’oraa no te faaroo e te tai‘ata ore e ia faariro tamau noa i te pure ei tuhaa no to tatou oraraa. I reira ïa tatou e riro ai ei autahu’araa arii. Ta’u ïa pure i te i’oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Meredith Willson e Franklin Lacey, The Music Man (1957).

  2. Hi‘o Laurence J. Peter, haaputuraa, Peter’s Quotations: Ideas for Our Time (1977), 335.

  3. Salamo 118:8-9.

  4. Tuhaa 3, ha‘utiraa 2, mau reni 455-58.

  5. Hi‘o PH&PF 121:45.

  6. Hi‘o Maseli 23:7.

  7. Hebera 11:6.

  8. I roto i te haaputuraa a William Neil, Concise Dictionary of Religious Quotations (1974), 144.

  9. « Te Pure o te Aau », Te mau Himene, no. 77.