2007
Na roto i te mau mea iti nei
Novema 2007


Na roto i te mau mea iti nei

Ei mau pĭpĭ na te Fatu ra ia Iesu Mesia, e hopoi‘a na tatou ia aupuru e ia tavini i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine.

Hōho’a

Mabuhay te nunaa haviti e te faahiahia no Philipino. Te hoê o te mau uiraa tahito roa’e e hau roa’tu i te hohonu tei parauhia i roto i te aamu no teie nei fenua, ua uihia ïa, e mea maere te reira, e Kaina ei pahonoraa i te uiraa a te Atua i muri noa’e i to’na taparahi poheraa i to’na taea‘e Abela: « O vau anei te tia‘i i tau teina ? »1 E ti‘a i teie nei uiraa ia feruri-hohonu-hia e te feia e imi ra i te rave i te hinaaro o te Fatu. Te hoê o te mau pahonoraa tei roto ïa i te mau haapiiraa a Alama:

« E teie nei,… no te mea ua hinaaro outou ia ô i roto i te aua a te Atua, e ia parauhia i To’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te amo i ta outou mau hopoi‘a, ia mâmâ te reira ;

Oia ïa, ua au ia outou i oto, a oto ai te feia oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra ».2

Ei mau pĭpĭ na te Fatu ra ia Iesu Mesia, e hopoi‘a na tatou ia aupuru e ia tavini i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine. Na roto i to’na faati‘araa i te parabole no te taata Samaria maitai, aita o Iesu Mesia i faahaamâ noa i To’na mau enemi, ua haapii atoa râ Oia i te hoê haapiiraa rahi i te mau taata atoa o te imi ra i te pee atu Ia’na. E ti‘a ia tatou ia faarahi atu â i ta tatou haamaitairaa i te taata. Ia ore ta tatou nei taviniraa ia vetahi ê ia niuhia i ni‘a i te huru o te taata, te iri, te ti‘araa, aore râ te mau auraa. Inaha hoi, te faaueraa ia « aupuru i te feia paruparu, ia faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e ia faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra »3 aita te reira i tae mai e te mau faataaraa.

E rave rahi o te mana‘o nei e ia faufaahia te taviniraa e ti‘a ïa ia ravehia te mau opuaraa rahi e ia faatupuhia te hoê tomite. Noa’tu te tauturu nei te rahiraa o teie nei mau opuaraa maitai, te rahiraa râ o te taviniraa tei hinaarohia i teie nei mahana i roto i te ao nei, tei roto ïa i to tatou mau auraa te tahi e te tahi i te mau mahana atoa. E mea pinepine tatou i te ite i teie nei mau taviniraa i roto i to tatou iho mau fare, to tatou iho oire, e paroita.

Te faaite mai nei te a’oraa tei horo‘ahia i muri nei e te taata haavare ra o Screwtape i to’na tamaiti fetii o Wormwood i roto i te mau Rata a Screwtape tei papa‘ihia e C. S. Lewis no ni‘a i te hoê ma‘i matauhia o te haamauiui nei ia tatou i teie nei mahana: « Noa’tu eaha ta oe e rave, e vai noa mai ïa te tahi aroha, e te tahi atoa mana‘o ino, i roto i te aau o te taata ta oe e tamata nei i te haaviivii. Te mea faahiahia o te faahaereraa ïa i to’na mau mana‘o ino i to’na mau taata tupu piri atu ia’na o ta’na e farerei nei i te mau mahana atoa e ia faahaere atu i to’na aroha i te mau taata tei atea ê atu ia’na, i te mau taata tei ore i matauhia e ana. Na roto i te reira e riro mau ïa te mana‘o ino ei ohipa mau e te aroha ei ohipa mana‘ona‘o-noa-hia ».4

Te faaite mai nei te mau parau no te hoê himene matauhia i te raau maitai:

Ua mâmâ anei te hopoia a te tahi taata i teie nei mahana

No to’u hinaaro i te horo‘a ?

Ua tauturu-anei-hia te ma’i e te rohirohi i to ratou haerea ?

I reira anei au i to ratou hinaaroraa i ta‘u nei tauturu ?

No reira a ara e a rave i te tahi mea

Eiaha râ e moemoea noa i to oe parahiraa i ni‘a.

Te hamani maitairaa e oaoa ïa, e oaoa faito-ore-hia,

E hoê haamaitairaa no te ohipa e te aroha.5

Te mau ohipa tei tupu i muri nei e mau ohipa ïa ta‘u i ite mata’tu e tei haapii mai ia‘u e nahea te mau mea ha‘iha‘i roa no te taviniraa e tauturu ai ia tatou e te feia ta tatou e nehenehe e haamaitai. Ua tuu to tatou Metua i te Ao ra i te mau taata tei î i te aroha i ni‘a i te mau hamaaraa purumu faufaa rahi no te tauturu ia tatou ia ore tatou e perehahu noa i roto i te pouri. Te tauturu nei teie mau taata e teie nei mau vahine na roto i te hi’oraa maitai e te faaoroma‘i e te aroha. O tera ïa te huru ohipa tei tupu i ni‘a ia‘u.

Te haamana‘o nei au i te hoê hamaaraa purumu faufaa rahi – te faaotiraa ia haere i te hoê misioni rave tamau. Ua ti‘a vau i te hamaaraa purumu no te hoê taime roa roa. A tautoo ai au i te faaoti i te purumu e ti‘a ia rave, ua haere mai to‘u utuafare, to‘u mau hoa, e to‘u mau taata faatere no te autahu‘araa no te rave i to‘u nei rima. Ua faaitoito, ua titau, e ua horo‘a ratou i te mau pure e ore e noaa i te tai‘o no te tauturu ia‘u. Ua papa‘i tamau noa mai to‘u tuahine misionare e aita roa oia i faaea.

E tae noa mai i teie nei mahana, te amo-noa-hia ra vau i ni‘a i te tapono o te mau taata e te mau vahine maitai. Te ti‘aturi nei au e mea maitai ana‘e tatou. Te ti‘aturi paato‘a nei tatou i ni‘a i te tahi e te tahi ia nehenehe ia tatou ia ho‘i atu i to tatou ra fare i te ra‘i.

Ua riro te faaiteraa i te parau poro‘i no te evanelia te hoê o te mau rave‘a hau atu i te maitai e nehenehe ta tatou e rave no te tavini atu i te feia e ere no ta tatou faaroo. Te haamana‘o nei au i te hoê ohipa tei tupu i to‘u tamarii-rii-raa e te tahi taata ta‘u e pii noa tonton Fred.

I te onoraa o to‘u nei matahiti, ua riro o tonton Fred te taata tei mata‘u-roa-hia e au. E taata tupu oia no matou e ua taero noa oia. Te hoê o ta’na mau hautiraa au-roa-hia e ana o te taoraraa ïa i te mau ofa‘i i ni‘a i to matou nei fare.

No te mea hoi e e vahine tunu maa maitai roa to‘u nei metua vahine, e mea pinepine te feia apî paari no ta matou nei amaa iti i te haere mai i te fare. I te hoê mahana, aita o tonton Fred i inu, ua faahoa teie nei mau melo ia’na e ua ani ia’na ia haere mai i to matou nei fare. Ua ri‘ari‘a roa vau i te tupuraa o tei nei ohipa. Aita oia i rapae au noa i to matou fare, tei roto roa râ oia. Ua tupu te reira ohipa te tahi atu â mau taime i muri mai e tae noa’tu i te taime ua faarii o tonton Fred i te faaroo i te mau misionare. Ua faarii oia i te evanelia e ua bapetizohia oia. Ua tavini oia i te hoê misioni rave tamau, ua hoi i te fare ma te hanahana, ua haere faahou i te haapiiraa, e ua faaipoipo i roto i te hiero. I teie nei e tane faaipoipo, e metua tane, e taata faatere autahu‘araa parau-tia oia. Ia hi‘o-ana‘e-hia o tonton Fred i teie nei mahana, e mea fifi roa ïa no te hoê taata ia ti‘aturi e i riro na oia te taata o tei faatupu i te ri‘ari‘a i roto i te oraraa o te hoê tamaiti iti e ono matahiti. Ia ara noa tatou i te mau taime maitai no te faaite i te evanelia.

Ua riro to‘u metua vahine ei hi‘oraa maitai i te tautururaa ia vetahi ê na roto i te horo‘araa’tu ia ratou te mea tei hinaarohia e ratou. Ua haapii mai oia ia matou e rave rahi mau haapiiraa faufaa rahi. Te hoê o te mau haapiiraa tei haaputapû roa i to‘u nei oraraa, no te hoê taime maoro, o to’na ïa hinaaro ia tauturu i te taata atoa o te haere mai i to matou nei fare. Aita vau i mauruuru roa i te hi‘oraa’tu e rave rahi o ratou o te haere atu e ta matou maa, to matou mau ahu, e tae noa’tu i ta matou nei moni. No te mea hoi e mea apî roa vau e e mea vêvê hoi matou, aita hoi au i au i te mea ta‘u i ite. Nahea e nehenehe ai ia’na ia horo‘a ia vetahi ê e aita hoi to matou iho utuafare i nava‘i ? E mea hape anei ia atuatu na mua i to matou mau hinaaro ? Aita anei i ti‘a ia matou ia fana‘o i te hoê oraraa maitai atu ?

E rave rahi mau matahiti to‘u aro-noa-raa i teie nei mau uiraa. E mea maoro roa i muri iho i roto i te orara, i ite ai au i te mea ta to‘u metua vahine i haapii mai. Noa’tu e te aro nei oia i te hoê ma‘i haaparuparu, eita râ e nehenehe ia’na ia faaea i te horo‘a na te feia tei roohia i te fifi.

« No reira, eiaha e rohirohi i roto i te ohipa maitai, no te mea te haamau atu nei outou i te niu no te hoê ohipa rahi roa. E na roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra ».6 Aita te taviniraa ia vetahi ê e titau nei i te mau ohipa rarahi. I te rahiraa o te taime, na te mau raveraa ohie i te mau mahana atoa e horo‘a i te tamahanahanaraa, e faateitei, e faaitoito, e turu, e e faaata i te tahi atu mau taata.

Ia ma‘imi noa tatou i te mau taime maitai no te tavini, o ta‘u ïa pure, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Genese 4:9 ; Mose 5:34.

  2. Mosia 18:8-9.

  3. PH&PF 81:5.

  4. The Complete C. S. Lewis Signature Classics (2002), 201.

  5. « Have I Done Any Good ? » Hymns, no. 223.

  6. PH&PF 64:33.