2007
Te ture rahi a‘e
Novema 2007


Te ture rahi a‘e

Ia haere tatou e tauturu i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, ua na reira ïa tatou Ia’na.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te hinaaro nei au i te ui i te hoê uiraa faufaa. Nahea ia faataa i te huru maitai o te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ?

I teie mahana te hinaaro nei au i te horo‘a na roto i teie a‘oraa te pahonoraa o teie uiraa.

I roto i te tenetere matamua M.I.P., [i muri mai i te Poheraa] te tupu nei te mau melo o te Ekalesia no Korinetia i te rahi e te anaanatae i te evanelia. E feia no faafariu-noa-hia maira i te Ekalesia. E rave rahi o tei umehia mai na roto i te haapiiraa a te aposetolo Paulo e a vetahi ê.

Tera râ, e feia tama‘i te feia mo‘a o Korinetia. E mâro ratou ratou iho. E mana‘o vetahi e mea teitei a‘e ratou i te tahi. E e hopoi te tahi i te tahi i te haavaraa.

I to Paulo faarooraa i teie ohipa, tupu maira te riri, e papa‘i atura oia i te hoê rata ia ratou ma te taparu ia riro ratou ei hoê. Ua pahono oia e rave rahi mau uiraa o ta ratou i mâro noa na. I te pae hopea ua parau oia ia ratou e te hinaaro ra oia i te faaite ia ratou « i te e‘a maitai rahi roa ra ».1

Te haamana‘o ra outou i te mau parau o ta’na i papa‘i i muri mai ?

« Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o‘u aroha », « ua riro ïa vau mai te veo oto ra, e mai te sumebalo maniania ra ».2

E mea ohie roa e e mea afaro noa te parau poro‘i a Paulo i teie tino apî o te feia mo‘a: aita e faufaa te ohipa o ta outou e rave mai te mea e aita o outou e aroha. E nehenehe outou e parau i te mau reo, e farii i te horo‘a no te tohu, e maramarama i te mau mea mo‘e e farii i te mau ite atoa – noa’tu e faaroo to outou no te hopoi ê atu i te mau mou‘a, mai te mea aita e aroha aita roa ïa e faufaa.3

« O te aroha râ o te hinaaro mau ïa i te Mesia ».4 Ua faaite te Faaora i taua here ra e ua haapii i te reira noa’tu e ua hamani-ino-hia Oia e te feia o tei tahitohito e o tei tairoiro Ia’na.

I te hoê taime, ua tamata te mau Pharisea i te rama ia Iesu na roto i te uiraa Ia’na i teie uiraa maere: « E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture ? »5

Ua tuatapapa na te mau Pharisea i teie nei uiraa e ua roaa ia ratou hau atu i te 600 ture.6 Mai te mea ua ite ratou e e mea fifi teie nei uiraa i te feia aravihi, e mea papu ïa e, eita teie huru uiraa e roa‘a i teie tamaiti a te tamuta o Galilea i te pahono.

Area râ, i to te mau Pharisea faarooraa i Ta’na pahono, ua fifi roa ratou, no te mea ua itehia to ratou paruparu rahi. Pahono atura Oia e:

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti, E aroha’tu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei ».7

Mai te reira mai â mahana, ua parau noahia teie nei parau faauru i roto e rave rahi mau u‘i. No tatou i teie mahana, te faito o to tatou here o te faito ïa o te rahi o to tatou varua.

Te parau ra te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e « te hinaaro ra râ te hoê taata i te Atua, oia te itehia mai e ana ».8 Aue ïa fafauraa i te nehenehe e – ia itehia mai e Ana. E faateitei te reira i te varua, ia feruri e e nehenehe to tei hamani i te ra‘i e i te fenua ia tatou e e here ia tatou i te hoê here mâ e te mure ore.

I te matahiti 1840, ua faatae te peropheta Iosepha i te hoê episetole i te Tino Ahuru Ma Piti e na roto i te reira oia i haapii ai e « ua riro te here ei huru no te Atua, e e mea ti‘a ia faaitehia e te feia o te hia‘ai i te riro ei mau tamaroa na te Atua. Ia î te hoê taata i te here o te Atua eita ïa oia e oaoa i te haamaitai noa i to’na utuafare ana‘e ia horo‘a atoa râ i to te ao atoa nei, ma te hinaaro i te haamaitai i te hui taata atoa ».9

Ia imi tatou i te feia e haaati nei ia tatou na roto i te here te rave faaoti ra ïa tatou i te tahi afaraa o te ture rahi oia « e aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na ».10

Titauhia teie na ture e piti no te mea ia amo tatou i te mau teimaha o te hopoi‘a a te tahi e te tahi, te faati‘a ra ïa i te ture a te Mesia ra.11

Te here ra o te haamataraa ïa, te ropuraa e te hopea o te e‘a o te aupĭpĭraa. E tamahanahana, e a‘o, e rapaau e e tamahanahana. E arata‘i te reira ia tatou na roto i te peho o te mărŭ pohe e na. I te pae hopea, e arata‘i te here ia tatou i te hanahana e i te ora mure ore.

I to‘u feruriraa, ua faaite tamau te Peropheta Iosepha Semita i te here mâ o te Mesia. Rave rahi o tei ui e no te aha e rave rahi feia tei pe‘e ia’na e ua tape‘a ia ratou. Teia ta’na pahonoraa : « No te mea te vaira ia‘u te parau tumu no te here ».12

Te faati‘ahia ra te aamu no te hoê tamaiti 14 matahiti o tei haere mai i Nauvoo e imi i to’na tu‘ane e noho ra i ô nei. Ua tae mai teie tamaiti apî i te tau to‘eto‘e e aita e moni e aita e hoa. I to’na ani-haere-raa no to’na tuane, ua hopoihia’tu teie nei tamaiti i te hoê fare iti rahi e au i te hotera. I reira, ua farerei oia i te hoê taata o tei parau ia’na e, « a tomo mai e teie tamaiti, e utuutu matou ia oe ».

Ua farii teie tamaiti e ua faatomohia mai i roto i te fare e ua faaamuhia i te maa, e ua tamahanahanahia e ua horo‘ahia to’na ro‘i no te ta‘oto.

I te mahana i muri mai ua toetoe roa e noa’tu i te reira ua faaineine teie nei tamaiti ia’na iho no te haere na raro e va‘u maile i te vahi tei reira to’na tuane i te nohoraa.

Ia ite teie nei taata, ua tape‘ahia oia no te hoê taime iti. Parau atura teie nei taata e, e tae mai te hoê pŭpŭ ei reira ïa oia e haere atu ai na muri ia ratou na ni‘a i te pereoo.

I to teie nei tamaiti pato‘iraa, ma te parau atu e aita ana e moni, pahono atura teie taata eiaha e pe‘ape‘a, e haapa‘o-maitai-hia oia.

I muri mai, ua faaitehia i teie nei tamaiti e, te taata o teie nei fare o Iosepha Semita ïa, te peropheta momoni. Ua vai noa teie haamana‘oraa i teie nei tamaiti no teie ohipa no te aroha no te toe‘a o to’na oraraa.13

I roto i te hoê poro‘i a te Pŭpŭ Himene o te Fare Menemene Te Pehe e te Parau A‘o, ua faati‘ahia te hoê aamu no ni‘a i te hoê taata e to hoê vahine paari o tei faaipoipohia no na matahiti hoê ahuru. No te mea te mohimohi atura te mata o teie nei vahine, aita’tura oia e nehenehe faahou e atu‘atu ia’na iho mai ta’na i mataro noa na. Noae aita oia i parauhia, haamata ihora ta’na tane i te peni i to’na mau mai‘uu.

« Ua ite teie taata e e nehenehe ta’na vahine e ite i to’na mau mai‘uu ia tapiri oia i te reira i to’na na mata, e riro te reira i te faaoaoa ia’na. E mea au na’na ia ite e te oaoa ra oia, no reira ua tamau noa’ture oia i te peni i te mau mai‘uu e pae matahiti te maoro hou oia a pohe atu ai ».14

E hoho‘a mau teie no te here o te Mesia. I te tahi mau taime eita te here rahi e iteahia i roto i te mau papa‘iraa a te rohi pehe e a te feia papa‘i. E mea pinepine râ te mau faaiteraa o te here e itehia i roto i te mau ohipa no te aroha e te utuuturaa o ta tatou e hopoi i te feia o ta tatou e farerei i ni‘a i te e‘a o te oraraa.

E vai te here mau e a muri noa’tu. E faaoroma‘i e e faaore mure ore to te reira. E ti‘aturi e e faaoroma‘i i te mau mea’toa. O te here ïa o ta to tatou Metua i te Ao ra e horo‘a no tatou.

E hinaaro paato‘a tatou i te ite i teie huru here. Noa’tu e rave tatou i te hape, e ti‘aturi râ tatou e e here mai vetahi ia tatou noa’tu to tatou mau hapehape – noa’tu eita tatou e ti‘a ia farii i te reira.

E mea maere ia ite e te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou – e tae noa’tu i te taato‘araa o ta tatou mau hapehape ! E noa’tu To’na here faito-ore aita tura tatou i tau‘a faahou ia tatou area Oia ra, eita roa ïa.

E ite tatou i to tatou huru i mairi e i to tatou huru i teie nei mahana. Area to tatou Metua i te Ao ra e ite ïa oia i to tatou e a muri noa’tu. Noa’tu e ua rava‘i noa to tatou huru i teie nei, eita râ to tatou Metua i te Ao ra e faati‘a no te mea, e ite Oia ia tatou ei mau taata hanahana e e nehenehe tatou e riro mai te reira te huru.

Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei evanelia no te taui. E faarirohia tatou te mau tane e te mau vahine no te fenua nei i te tamahia ia riro ei mau tane e ei mau vahine no te mure ore.

Te auraa no teie tamâraa o to tatou ïa here huru-Mesia. Aita e mauiui e aita e tamaruhia, aita e maramara e ore e iriti-ê-hia, e aita e feii e ore e tauihia. Ua papa‘i te taata papa‘i Heleni o Sophocle e: « Hoê noa parau e faati‘ama ia tatou i te mau teimaha atoa e i te mau mauiui o te oraraa: Taua parau ra o te here ïa ».15

Te mau taime au roa e te mo‘a o to tatou nei oraraa o te mau taime ïa i î i te varua o te here. Te faito rahi a‘e o to tatou here, te rahi a‘e ra o to tatou ïa oaoa. I te pae hopea ra, te faarahiraa o taua huru here ra o te faito mau ïa o te manuïa i roto i te oraraa.

Ua here anei outou i te Fatu ?

A faaea i pihaiiho Ia’na. A feruri hohonu i Ta’na mau parau. A rave i To’na zugo i ni‘a ia outou. A imi ia maramarama e a haapa‘o no te mea, « teie hoi te hinaaro i te Atua, o te hapa‘o i ta’na ra parau ».16 Ia here tatou i te Fatu, e ere ïa te haapa‘o i te hoê hopoi‘a. E riro ïa te haapa‘o ma te hoê popou. Ia here tatou i te Fatu, e ore ïa tatou e imi te mau mea o te faafana‘o ia tatou e ia huri ê i to tatou aau i te mau mea o te haamaitai ia tatou e i te faateitei ia vetahi ê.

Ia hohonu atu â to tatou here i te Fatu, e riro to tatou feruriraa e to tatou aau i te tamahia. E ite ïa tatou i te hoê « faahuru ê i roto… i to tatou aau, i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ».17

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a faaoti ai outou na roto i te pure i te mea o ta outou e rave no te faarahi i te au maiteraa, e i te varuaraa e i te paturaa i te Basileia o te Atua, a faaoti i te rave i ta outou ohipa mo‘a no te haapii ia vetahi ê ia here i te Fatu e i te taata tupu. O teie te opuaraa rahi o to tatou ora. Aita ana‘e e aroha – e aore râ, e here ma o te Mesia – noa’tu te mea o ta tatou e rave faaoti, e ere te reira i te mea tau‘a roa. Na roto i te reira, e riro te taato‘araa i te itoito e i te ora.

Ia faauru tatou e ia haapii ia vetahi ê i te faî i to ratou aau i te here, e tae mai te haapa‘o mai roto atu i rapae i roto i te mau ohipa horo‘a noa o te faatusiaraa e o te taviniraa. Oia mau, te feia o te ho‘i i te fare e e haere e haapii i te ohipa, ei hi‘oraa, ia rave faaoti i ta ratou mau titauraa. Area te feia o te ho‘i i te fare e e haere e haapii i te here mau i te Fatu e i to ratou mau taata-tupu e haafatata’tu ïa i teie nei ohipa ma te hoê huru taa ê.

E ho‘i ti‘a tatou i ta‘u uiraa matamua, nahea ia faataa i te huru maitai o te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ? E pahono ïa vau e: E feia tatou o tei here i te Fatu ma to tatou aau atoa, varua e to tatou manae ua here tatou i to tatou mau taata-tupu mai ia tatou atoa ra.

O to tatou teie huru. E au ïa mai te hoê tapa‘o faaite i te ao nei i te faaiteraa e o vai mau taua mau pîpî ra.18

I te mahana hopea eita te Faaora e ui mai no ni‘a i te naturaa o to tatou mau piiraa. Eita Oia e titau mai i te mau tao‘a e aore râ, i to tatou hanahana. E ui mai ra Oai e, ua haere anei tatou e farerei i te feia ma‘i, e ua horo‘a i te maa e i te pape i te feia o tei po‘ia e o tei po‘iha, ua haere e farerei i te feia i roto i te tape‘araa e aore râ, ua tauturu i te feia paruparu.19 Ia haere tatou e tauturu i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, ua na reira ïa tatou Ia’na.20 O teie te faufaa o te evanelia a Iesu Mesia.

Mai te mea e hinaaro tatou i te haapii maitai e nahea ia here, te mea o ta tatou e rave maoti râ, o te hi‘o-ti‘a ïa tatou i te oraraa o te Faaora. Ia rave tatou i te mau tapa‘o mo‘a, e faahaamana‘ohia mai tatou i te hi‘oraa rahi o te here i roto i te aamu atoa o te ao nei. « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi ».21

Te here o te Faaora no tatou ua rahi roa ïa e ua faatupu « oia o te Atua, o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau pao’toa ».22

No te mea ua pohe e ua horo‘a te Faaora i To’na ora no tatou,23 ua ti‘a ïa ia tatou te tia‘i papu raa, te huru e te haapapuraa e ia haere’tu tatou na teie nei oraraa tahuti, e ora faahou ïa tatou e o Oia. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, i tamahia’i tatou i te hara e ia ti‘a e ia farii i te horo‘a a to tatou Metua Mana Hope. I reira ïa tatou e ite ai i te hanahana o te Atua « o ta te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».24

Teie te tauiraa o te mana o te aroha.

I to Iesu horo‘araa i teie ture apî i Ta’na mau pîpî ia « e aroha outou ia outou iho, mai ia‘u e aroha ‘tu ia outou na »,25 ua horo‘a’toa Oia ia ratou te taviri rahi no te oaoa i roto i teie nei oraraa e i te hanahana i roto i te ao e tae mai.

Te here o te ture ïa o te rahi a‘e o te taato‘araa – e ua niuhia te taato‘araa i ni‘a i te reira. O ta tatou ïa hi‘oraa ei feia pee i te Mesia ora. O te hoê ïa huru, mai te mea e faarahihia, e riro i te haamaitai i to tatou oraraa.

Te faaite papû nei au e te ora nei te Atua. E e here mure ore To’na. Ua horo‘ahia i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii. No te mea ua here Oia ia tatou, ua horo‘a mai Oia i te mau peropheta e i te mau aposetolo no te arata‘i ia tatou i teie nei tau. Ua horo‘a mai Oia i te Varua Maitai no te haapii, no te tamahanahana e no te faauru ia tatou.

Ua horo‘a mai Oia ia tatou Ta’na mau papa‘iraa mo‘a. E aita e nehenehe e parauhia te rahi o to‘u oaoa e ua horo‘a mai Oia ia tatou tata‘itahi te aau e nehenehe e ite i te here mâ o te Mesia.

Te pure nei au ia faîhia to tatou aau i taua here ra e ia imi tatou i to tatou Metua i te Ao ra e ia vetahi ê i te iteraa apî e i te faaroo apî. Te faaite papu nei au e ia na reira tatou, e roaa ia tatou te mau tao‘a rahi a‘e i roto i teie oraraa na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. I Korinetia 12:31.

  2. I Korinetia 13:1.

  3. A hi‘o I Korinetia 13:1-2.

  4. Moroni 7:47.

  5. Mataio 22:36.

  6. A hi‘o Frederic W. Farrar, Te Oraraa oIesu Mesia (Salt Lake City: Bookcraft, 1994), 528-29.

  7. Mataio 22:37-40.

  8. I Korinetia 8:3.

  9. Te Aamu o te Ekalesia 4:227.

  10. Galatia 5:14.

  11. A hi‘o Galatia 6:2.

  12. Te Aamu o te Ekalesia 5:498.

  13. Mark L. McConkie, Remembering Joseph: Personal Recollections of Those Who Knew the Prophet Joseph Smith (2003), api 57.

  14. “Selflessness,” Setepa 23, 2007, bhaapurororaa no Te Pehe e te Parau A‘o ; e roa‘a i ni‘a i te reni www.musicandthespoken word.com/messages.

  15. Oedipus at Colonus, i roto i te The Oedipus Cycle, iritihia e Dudley Fitts e Robert Fitzgerald (New York: Harcourt Brace & Company, 1949), 161-62.

  16. 1 Ioane 5:3.

  17. Mosia 5:2.

  18. Ioane 13:35.

  19. a hi‘o Mataio 25:31-40.

  20. A hi‘o Mataio 25:40.

  21. Ioane 3:16.

  22. PH&PF 19:18.

  23. A hi‘o Ioane 15:13.

  24. I Korinetia 2:9 ; a hi‘o atoa Isaia 64:4.

  25. Ioane 13:34.