2007
Aita anei tatou i tano i te oaoaraa ?
Novema 2007


Aita anei tatou i tano i te oaoaraa ?

E haapa‘oraa oaoa teie, e haapa‘oraa no te ti‘aturi, no te puai, e no te faaora.

Hōho’a

Te oaoa noa ra vau i te varua faahiahia ta tatou i ite a himene amui ai tatou i teie po‘ipo‘i:

Oaoa tatou i te tau no te ora.

Faaea tatou i te imiraa.

Te haruru maira te parau oaoa.

Ua fatata tatou i te tau e ora ai.

(« Oaoa Tatou i te Tau no te Ora », Te mau Himene, no 3).

E mea taa ê roa teie nei mau parau a te taea‘e William W. Phelps i te peu a to te ao o te faatumu nei i ni‘a i te mau parau apî ino. E e parau mau, te ora nei tatou i te hoê tau tei faaite-atea-hia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e mahana « no te mau tama‘i, te parau no te tama‘i, e te aueueraa fenua i te mau vahi e rave rahi » (Moromona 8:30), i te mahana « e arepurepu roa ai te ao paato‘a nei, e e aehuehu ai te mana‘o o te taata nei » (PH&PF 45:26).

Nahea teie mau mea i te haafifiraa ia tatou ei mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ? Te ora ra anei tatou ma te mata‘u, te ri‘ari‘a e te pe‘ape‘a ? E aore râ eita anei tatou e ti‘a ia oaoa i rotopu i te mau tamataraa atoa ?

Te haere nei tatou paato‘a na roto i te mau iteraa rau o te oraraa. Ua î te vetahi i te oaoa, e ua î vetahi atu i te oto e te papû ore.

Te haamana‘o nei au i te hoê taime e e au ra e aita te mau mea i au maitai roa no to matou nei utuafare i to‘u tamarii-rii-raa. Ua tupu te reira i te tau to‘eto‘e no te matahiti 1944, te hoê o te mau tau to‘eto‘e roa‘e o te Tama‘i Rahi II. Te fatata mai ra te nu‘ui tama‘i i to matou nei oire, e e mea ti‘a i to‘u metua vahine ia rave ia matou e maha tamarii e ia vaiiho i te taato‘araa o ta matou mau tauihaa i muri, no te amui atu i te mau milioni taata e horo ra no te ma‘imi i te hoê vahi ia ora. Tei roto noa â to‘u metua tane i te nuu faehau, ua faaau râ oia e to matou Metua vahine e mai te mea e faataa-ê-noa-hia’tu raua i roto i teie tama‘i, e tamata ïa raua ia amui faahouhia matou i te oire o to matou metua tupuna. Ua ite raua e noaa te vahi faaearaa e te parururaa i reira.

Na roto i te mau tupitaraa i te pô e te mau aroraa a te mau manureva i te ao, e rave rahi mau mahana ta matou i tere e tae atu ai i te fare o to‘u mau metua tupuna. Te mau mea ta‘u i haamana‘o no taua mau mahana ra, o te pouri ïa e te to‘eto‘e.

Ua ho‘i mai to matou metua tane i rotopu ia matou ma te pĕpĕ ore, e mea hepohepo roa râ to matou oraraa i te mau mahana i muri mai. Ua ora matou i roto i te mau vahi ninahia o te fenua Helamani i muri mai i te tama‘i ma te mana‘o hepohepo e te pouri no to matou oraraa a muri atu.

I roto i teie huru hepohepo rahi, ua haapii mai to‘u utuafare i te parau no ni‘a i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te parau poro‘i faaora a te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai. Na teie parau poro‘i i faataui i te mau mea atoa ; na te reira i faateitei ia matou i ni‘a‘e i to matou ati ote mau mahana atoa. E mea fifi noa â te oraraa e e mea ino roa te huru o te oraraa, ua hopoi mai râ te evanelia i te maramarama, te ti‘aturi, e te oaoa i roto i to matou oraraa. Ua tamahanahana râ te mau parau mau maramarama ohie o te evanelia i to matou aau e ua haamaramarama i to matou mau feruriraa. Ua tauturu ratou ia hi‘o matou ia matou iho e i te ao e haati nei ia matou ma te mata taa-è e ma te hi‘oraa maitai a‘e.

E to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here e, e ere anei te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai e to tatou riroraa ei melo i roto i Ta’na Ekalesia ei mau tumu rahi no te oaoa ?

Noa’tu te vahi e nohohia e outou i ni‘a i teie nei fenua, e noa’tu eaha te huru o to outou oraraa, te faaite papû atu nei au ia outou e, e mana to te evanelia a Iesu Mesia no te ra‘i mai no te faahaere ia outou i te mau vahi teitei a‘e mai roto mai i te hoê hopoi‘a e aore râ, paruparu teiaha mau. Ua ite te Fatu i to outou huru oraraa e to outou mau tamataraa. Ua parau Oia ia Paulo e ia tatou paato‘a e, « to‘u nei maitai atire ïa ta oe ». E nehenehe tatou e pahono mai ia Paulo: « Ei te paruparu e taamaitai-roa’i i to‘u puai. E teie nei, e mea oaoa ïa ia‘u te arue i to‘u nei paruparu, ia vai maite te puai o te Mesia i ni‘a ia‘u nei » (2 Korinetia 12:9).

Tatou te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou e titau i te mau haamaitairaa tei fafauhia i roto i te mau fafauraa e te mau oro‘a i fariihia e tatou a farii ai tatou i te evanelia a Iesu Mesia.

Eaha te Evanelia a Iesu Mesia ?

Te evanelia a Iesu Mesia, o te parau apî ïa, te parau oaoa, e rahi atu â. O te parau poro‘i ïa no te faaoraraa mai tei faaite pinepinehia e Iesu Mesia e Ta’na mau aposetolo e Ta’na mau peropheta. Te ti‘aturi papû nei au e, te mau parau mau atoa e te maramarama no ô mai i te Atua ra, tei roto ïa i te evanelia a Iesu Mesia.

Ua parau te Atua, to tatou Metua here i te Ao ra e, o teie Ta’na ohipa e To’na hanahana o « te faatupuraa ïa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). O te Atua te Metua te fatu no te evanelia ; e tuhaa tumu hoi te reira no te faanahoraa no te faaoraraa a te Atua e aore râ, te opuaraa no te taraehara. Ua piihia te reira te evanelia a Iesu Mesia no te mea na te taraehara a Iesu Mesia i faatupu i te taraehara e te faaoraraa. Na roto i te taraehara i faaorahia’i te taato‘araa o te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii ma te titauraa ore i ta ratou iho mau hara mai te mea e farii e e haapa‘o ratou i te evanelia a Iesu Mesia (a hi‘o PH&PF 20:17-25 ; 76:40-42, 50-53 ; Mose 6:62).

Te evanelia a te Mesia o te evanelia parau mau ana‘e ïa, e « aita’tu e i‘oa, aita hoi e e‘a, aita hoi e rave‘a e faaitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e hoi i te i‘oa o te Mesia » (Mosia 3:17 ; a hi‘o atoa Te mau Ohipa 4:12).

Tei roto i te mau papa‘iraa mo‘a atoa te mau tuhaa faufaa rahi o te parau poro‘i a te evanelia e ua horo‘a-maramarama-hia mai te reira ia tatou i roto i te Buka a Moromona e i roto i te mau heheuraa i te peropheta Iosepha Semita. Te faaite papû nei Iesu i ô nei i Ta’na haapiiraa e Ta’na evanelia, ta te mau tamarii a te Atua e ti‘a ia haapa‘o ia « noaa te ora mure ore » (PH&PF 14:7 ; a hi‘o atoa 3 Nephi 11:31-39 ; 27:13-21 ; PH&PF 33:11-12).

E mea papû e mea ateate te evanelia. E pahono te reira i te mau uiraa fifi i roto i te oraraa, e nehenehe atoa te hoê tamarii rii e ta‘a e e faaohipa i te reira. Mai ta Nephi i parau: « Ua oaoa ta‘u nei aau i te parau papû ; e te na reira ra hoi te Fatu te Atua ra i te faatupu i te parau au i rotopu i te mau tamarii a te taata nei. Te horo‘a mai ra hoi te Fatu te Atua ra i te maramarama i te aau o te taata nei, i te mea te parau maira oia i te taata nei mai te au i to ratou reo, e mai te au hoi i ta ratou ite » (2 Nephi 31:3).

Ua pe‘e te peropheta Iosepha Semita i te hoê â hoho‘a no te maramarama e te papû a tatara ai oia i te hoê rave‘a papû roa i to te ao na roto i « te mau ture e te mau oro‘a matamua no te Evanelia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:4), i ti‘a’i ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa mure ore o te evanelia:

A tahi, te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia – te ti‘aturiraa i te Ora, te Tamaiti a te Atua, « ma te faaroo aueue ore ia’na ra, i te ti‘aturi-maite-raa i te maitai no’na, no tei puai ia faaora » e i muri iho ma « te haere ti‘a’tu i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia,… ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia » (2 Nephi 3:19-20).

Te piti, te tatarahaparaa, oia hoi te hoê tauiraa o te mana‘o, te pûpûraa « i te aau tatarahapa e te varua mărû ra » ; te faarueraa i te hara e te riroraa ei taata mărû e te haehaa « mai te hoê tamarii aruaru ra » (3 Nephi 9:20, 22).

Te toru, te bapetizoraa na roto i te utuhiraa no te matararaa o te hara e mai te hoê fafauraa ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia rave i ni‘a iho ia tatou te i‘oa o te Mesia.

Te maha, te tuuraa rima no te horo‘araa a te Varua Maitai, tei parau-atoa-hia mai te bapetizoraa ta-auahi, o te haamo‘a ia tatou e o te faariro ia tatou ei « taata faaapîhia », tei fanauhia i te Atua (a hi‘o Mosia 27:26 ; 1 Petero 1:23).

Tei roto i te horo‘araa a te Varua Maitai, o tei horo‘ahia ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra, e o tei faaterehia e te hoê taata tei mau i te autahu‘araa, te fafauraa aroha, « ua tae ana‘e outou i taua e‘a ra, e farii hoi i te Varua Maitai, na te reira e faaite ia outou i te mau mea atoa ta outou e rave » (2 Nephi 31:5). Na roto i te faahoaraa tamau a te Varua Maitai, e nehenehe te mau melo atoa o te Ekalesia e farii ti‘a i « te mau parau a te Mesia » (2 Nephi 32:3), i te mau taime aore râ i te mau vahi atoa. E tauturu teie arata‘i no te ra‘i mai ia tatou ia faaea itoito noa i te faaiteraa i te parau no Iesu e tae noa’tu i te hopearaa o to tatou mau mahana. E ere anei i te mea faahiahia !

Aita anei tatou i tano i te oaoaraa ?

Eaha te auraa no te parau te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea ra ?

Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e ia farii ana‘e tatou i te mau oro‘a no te bapetizoraa e te haamauraa, ta tatou ohipa i muri iho o te « tape‘a ïa e tae noa’tu i te hopea ra » (2 Nephi 31:20).

I to‘u apîraa ra, te auraa no te « tape‘araa e tae noa’tu i te hopea ra » o to‘u ïa tamata-puai-raa ia vai ara noa vau e tae noa’tu i te hopea o ta matou mau pureraa. I muri iho ei taure‘are‘a, ua haere rii au i mua i roto i to‘u taaraa i teie nei papa‘iraa mo‘a. Ua faatu‘ati au i te reira i te aroha o to‘u vai apîraa i te mau tautooraa o to matou mau feia melo paari ia vai noa e tae noa’tu i te hopea o to ratou oraraa.

Te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea ra e aore râ, te faaea-haapa‘o-noa-raa i te mau ture e te mau oro‘a no te evanelia a Iesu Mesia i te taato‘araa o to tatou oraraa, o te hoê ïa titauraa faufaa rahi no te faaoraraa i roto i te basileia o te Atua. Na teie ti‘aturiraa e faata‘a-ê i te feia mo‘a i te tahi atu mau haapa‘oraa Keresetiano e rave rahi o te haapii nei e e horo‘ahia te ora i te mau taata atoa o te ti‘aturi noa e o te fai e o Iesu te Mesia. Ua faaite papû mai te Fatu e, « e mai te mea e haapa‘o oe i ta‘u mau faaueraa e e itoito noa e tae noa’tu i te hopea e noa‘a ïa ia oe te ora mure ore, o te horo‘a hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua » (PH&PF 14:7).

No reira, e ere te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea i te farii-noa-raa i te mau huru fifi o te oraraa e aore râ « te tamau-noa-raa i roto i te mau fifi ». E haapa‘oraa faaroo ohipa ta tatou, te tautururaa i te mau tamarii a te Atua na ni‘a i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o no te faatupu i te taato‘araa o to ratou aravihi i roto i teie nei oraraa e no te ho‘i i mua Ia’na i te hoê mahana. Na roto i teie huru hi‘oraa, e mea faahiahia e e mea hanahana ïa te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea e ere râ i te mea hepohepo e te pouri. E haapa‘oraa faaroo oaoa teie, e haapa‘oraa no te ti‘aturiraa, no te puai, e no te faaoraraa. « Ua hi‘a Adamu ia vai te mau taata, e te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa » (2 Nephi 2:25).

Te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea o te hoê rave‘a o te faaî i te mau minuti atoa o to tatou nei oraraa, te mau hora atoa, e te mau mahana atoa, mai te hitiraa o te mahana e tae atu i te toparaa o te mahana. E ravehia te reira na roto i te haavîraa iaiho ma te haapa‘o i te mau faaue a te Atua.

Ua riro te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai ei e‘a no te oraraa. E ere no te mahana sabati ana‘e. E ere i te tahi mea ta tatou e rave noa na mai tei matarohia e aore râ, te hoê peu no te fenua, mai te mea e titau tatou i te o‘oti i te taato‘araa o te mau haamaitairaa. « Eiaha e vare, e ore te Atua e noa‘a i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e o‘oti mai » (Galatia 6:7).

Te titau nei te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea « i te tamau-maite-raa i te parau maitai » (Roma 2:7), te tutavaraa i te haapa‘o i te mau faaueraa (a hi‘o 2 Nephi 31:10), e te raveraa i te mau ohipa parau-ti‘a ra (a hi‘o PH&PF 59:23). E titau te reira i te tusia e te rave-puai-raa i te ohipa. No te tape‘a e tae noa’tu i te hopea ra, e ti‘a ïa ia tatou ia ti‘aturi i to tatou Metua i te Ao ra e ia rave i te mau ma‘itiraa paari, mai te aufauraa i ta tatou mau tuhaa ahuru e ta tatou mau ô, te faaturaraa i ta tatou mau fafauraa no te hiero, e te taviniraa i te Fatu e i te tahi e te tahi ma te aau tae e te haapa‘o maitai i roto i ta tatou mau piiraa e te hopoi‘a i roto i te Ekalesia. Oia hoi te puai o te huru taata, te pipiri-ore, e te haehaa ; oia hoi te parau-ti‘a e te haavare-ore i te Fatu e i to tatou mau taata tupu. Oia hoi te faariroraa i to tatou mau utuafare ei mau vahi puai no te paruru e te hoê haapûraa no te ‘aro i te mau ino o te ao nei ; o te hereraa e te faaturaraa ïa i to tatou mau hoa faaipoipo e te mau tamarii.

Na roto i te tape‘a-maitai-raa e tae noa’tu i te hopea, e tae mai ïa te hoê haamaitairaa nehenehe i roto i to tatou mau oraraa. E haapii ïa tatou ia « hamani maitai atu i te feia i riri mai ia [tatou], e ia pure hoi i te feia i parau ino mai [ia outou] » (Mataio 5:44). E mea mau e te faufaa rahi te mau haamaitairaa e roaa ia tatou na roto i te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea i roto i teie nei oraraa, e tei ni‘a’tu â te reira i to tatou iteraa i roto i te oraraa a muri atu.

Ua hinaaro Iesu Mesia ia manuïa outou

E to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here e, e vai mai te mau mahana e te mau pô i reira outou e ite ai i te hepohepo, e e oto ai to outou mau aau e e pi‘o ai to outou mau upoo. I reira, a haamana‘o, e o Iesu Mesia, te Ora, te Upoo no teie Ekalesia. Teie Ta’na evanelia. Ua hinaaro oia ia outou ia manuïa. Ua horo‘a Oia i To’na ra ora no teie noa opuaraa. O Oia te Tamaiti a te Atua ora. Ua fafau Oia e:

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i ha‘a rahi , e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora » (Mataio 11:28).

« E taa ê hoi te mau mou‘a, huritumuhia hoi te mau aivi ; e ore râ ta‘u hamani maitai ia oe e taaê » (3 Nephi 22:10). « Ei aroha mure ore râ to‘u aroha ia oe, te na reira maira te Faaora ia oe, o te Fatu » (3 Nephi 22:8).

E to‘u mau hoa here e, e faaora te Faaora i te aau paruparu e e taamu i to outou mau puta (a hi‘o Salamo 147:3). Noa’tu te huru o to outou mau tamataraa, noa’tu eaha te vahi i reira outou e ora’i i ni‘a i teie fenua, e haamaitai to outou meloraa itoito i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a I te Mau Mahana Hopea Nei e te mau mana hanahana no te evanelia a Iesu Mesia ia outou, ia tape‘a oaoa noa e tae atu i te hopea ra.

Te faaite papû nei au i te reira ma to‘u aau e to‘u mana‘o atoa i te i‘oa mo‘a no Iesu Mesia, amene.