2007
Eiaha e tinai i te varua o te faaora i te taata roto
Novema 2007


Eiaha e tinai i te varua o te faaora i te taata roto

Ia ani ana‘e tatou i te Varua Maitai ia faaî i to tatou mau feruriraa i te maramarama e te ite, e « faaora Oia ia tatou », oia hoi, e haamaramarama e e faaora oia i te rotoraa o te tane aore râ te vahine.

Hōho’a

I roto i te 1 Tesalonia pene 5, ua a‘o Paulo i te mau melo ia rave i te mau peu e au i te feia mo‘a. Ua haamata oia i te tabula i te mau peu e te mau huru tano. I roto i te irava 19 ua a‘o Paulo i teie na parau ohie e maha: « Eiaha e tinai i te Varua ».

E mea faahiahia ia ite e, e 500 matahiti na mua‘e i te mau papa‘iraa a Paulo, ua tutava te hoê peropheta no te Buka a Moromona, o Iakobo te i‘oa, i te haapii i te evanelia a Iesu Mesia i te hoê nunaa pato‘ito‘i. Ua ani u‘ana oia ia ratou i teie mau uiraa: « E faarue anei outou i te mau parau a te mau peropheta ra ; e huna anei… i te parau maitai a te Mesia ra… e te horo‘a o te Varua Maitai, e tinai hoi i te Varua Maitai ? »1

I to tatou nei anotau, e rave rahi mau tenetere i muri a‘e ia e Paulo e o Iakoba, e ti‘a atoa ia tatou ia haapa‘o maitai ia ore e tape‘a, e haafaufaa ore aore râ e tinai i te Varua i roto i to tatou mau oraraa.

Te tamata nei te mau faatianiraa faahema a to te ao ia faahahi ê atu i to tatou mana‘o i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o. Te haa nei te enemi i te haamohimohi i to tatou mana‘o i te mau parau faaururaa a te Varua, e taure‘are‘a anei tatou, e feia apî paari anei aore râ e taata e aore râ e vahine paari anei. E mea faufaa roa te ohipa a te Varua, te Varua Mo‘a, i roto i te mau tau atoa no to tatou mau oraraa tahuti nei.

Mai te omuaraa mai â ua fafau te Metua i Ta’na mau tamaroa e mau tamahine varua tata‘itahi e na roto i te Taraehara e te Ti‘afaahouraa o Ta’na Tamaiti Here, e nehenehe paato‘a tatou e ho‘i i te mua i te aro o te Atua e ia fatu ai‘a i te mau haamaitairaa no te ora mure ore i roto i te tufaa teitei roa‘e o te basileia tiretiera.

Ua ite tatou tata‘itahi e e mea roa, e mea paari, e te tahi taime e mea mo‘emo‘e, te tere e tae atu ai i te faateiteiraa, ua ite atoa râ tatou e eita tatou e tere otahi noa. Ua faataa te Metua i te Ao ra i te mau taata atoa o te haapa‘o i te mau titauraa no te faaroo, te tatarahapa, e te bapetizoraa i te hoê hoa e te hoê arata‘i, te Varua Maitai.

Aita te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore e vai ra i ni‘a i te hoê vahi teitei papu. Tei ni‘a râ i te hoê vahi pahee, i mua e i ni‘a. No reira i titauhia’i te iteraa e te itoito i te pae varua no te tapae atu i to tatou vahi tei faataahia. No te mea hoi e e te tamau noa ra te pato‘iraa ino a Satane, e mea faufaa rahi ïa te arata‘iraa tamau e te maramarama a te Varua Maitai. Eita tatou e opua i te tape‘a, i te haafaufaa ore aore râ i te tinai i te mau parau faaururaa a te Varua Mo‘a. Tera râ, ia tae ana‘e i te faaohiparaa i te mau faaururaa e te mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te Varua Maitai, e mea pinepine tatou i te faaohipa i « to tatou mau haamaitairaa i te hoê faito iti roa ».2

I roto i te buka Poe Taoa Rahi, ua papa‘i o Mose e i muri a‘e i to’na bapetizo-raa-hia e to’na fariiraa i te Varua Maitai ua « faaorahia te rotoraa o Adamu ».3

Ia ani ana‘e tatou i te Varua Maitai ia faaî i to tatou mau feruriraa i te maramarama e te ite, e « faaora Oia ia tatou », oia hoi, e haamaramarama e e faaora oia i te rotoraa o te tane aore râ te vahine.4 I te hopearaa e ite tatou i te hoê taa-ê-raa i roto i to tatou varua. E ite tatou i te puai, e î tatou i te hau e te oaoa. E noaa ia tatou te itoito e te anaanatae i te pae varua, o te faananea i to tatou mau aravihi taata. E rahi a‘e te ohipa ta tatou e nehenehe e rave i ta tatou iho e rave na roto i to tatou ana‘e puai. Te hiaai nei tatou i te riro ei taata mo‘a a‘e.

Te hinaaro anei outou i te ite i te moni hoo tei aufauhia no te mau haamaitairaa o tei horo‘ahia mai i muri a‘e i to tatou fariiraa i te Varua Maitai ? E ere te hoo te hoê tuhaa moni faaau-a‘ena-hia aore râ tei haamauhia ; ua faataahia râ te reira e tatou tata‘itahi.

Mai te mea e tuu outou i ta outou aufauraa, ta outou tutavaraa tata‘itahi, i raro roa, eita paha outou e farii i te taato‘araa o te tauturu ta te Varua e horo‘a. E nehenehe paha outou e tinai atoa i te Varua ! Mai te mea râ, e tuu outou i ta outou iho horo‘araa i te hoê faito teitei, e ooti ïa outou i te auhune rahi a te Varua. Te aufauraa ta‘u i faahiti e ere ïa i te moni ; o te hoê râ fafauraa rahi a‘e e te hoê raveraa rahi a‘e i roto i te mau peu e te mau ohiparaa pae varua.

Te faataa nei tatou i te faito no to tatou iho raveraa na roto i te hi‘opo‘araa i ta tatou nei mau ma‘itiraa e ta tatou nei mau faanahoraa i ni‘a i teie nei mau uiraa:

  1. Te horo‘a ra anei au i to‘u taime rahi a‘e no te ohipa tu‘aro eiaha ra no te haereraa i te pureraa aore râ te mau piiraa ?

  2. Mai te mea e vata vau i te hoê mahana, e ma‘iti anei au i te haere i te hiero aore râ e haere e hoohoo ?

  3. E haamau‘a anei au i to taime no te hauti i te mau hauti roro uira aore râ no te haere na roto i te itenati eiaha râ e horo‘a i te taviniraa maitai ia vetahi ê i roto i to‘u utuafare e to‘u oire ?

  4. Te tai‘o tamau ra anei au i te mau ve‘a i te mau mahana atoa tera râ e mea fifi na‘u ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa ?

Te vai faahou ra te tahi atu mau uiraa ta outou e nehenehe e parau o te faaite ma i te tano o ta outou ma‘itiraa e te mau mea matamua.

Noa’tu eaha te faito o to tatou tupuraa varua i teie nei, te vai noa ra te hoê faito teitei a‘e e noaa ia tatou. Ua riro te taime ei hoê tao‘a faufaa rahi roa. Te mana‘o ra anei outou i te haamau‘a rahi i to outou taime i roto i te mau ohipa pae varua no te fana‘o i te hoaraa tamau o te Varua Maitai e no te farii hoperoa i To’na ra mana ?

Mai te mea e pahono outou e, e, ua riro ïa te hooraa matamua i te tapaparaa i te oraraa varua hohonu a‘e ei hinaaro rahi no te farii i te faaururaa rahi a‘e, ia riro mai ei mea mo‘a a‘e. Ia faaî teie nei hinaaro i to tatou aau, e faarahi ïa tatou i te moni hoo ta tatou e aufau no te tautururaa no ô mai i te ra‘i.

Ta tatou ohipa i mua i roto i teie nei tutavaraa o to tatou ïa haapii-tamau- maiteraa e te faaohipa-tamau-maite-raa i te mau parau a te Mesia e a te mau peropheta. Ia rahi ana‘e ta tatou mau tautooraa no te haapii, e rahi atoa ïa te mana o te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa. E ma‘imi na tatou i te mau papa‘iraa mo‘a ma te peni tara i roto i te rima, no te papa‘i i te tahi mau mana‘o apî e no te papa‘i i te mau faaururaa a te Varua. I muri iho, e tutava na tatou i te faaohipa i roto i to tatou iho mau oraraa te mea tei haapiihia mai. E faaora te Varua i te taata i roto ia tatou nei, e e tae mai te iteraa apî na roto i tera haapiiraa e tera haapiiraa.

No te haapapû e eita tatou e tinai i te Varua, e ani râ tatou i To’na mana, te vai nei te tahi taahiraa ê atu e tano ia rave. E pure pinepine na tatou ma te u‘ana. Ua papa‘ihia te fafauraa mărû e te rahi a te Fatu i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau:

  • « A haafatata mai ia‘u nei e e haafatata atu ïa vau ia outou na ».

  • « A imi itoito noa mai ia‘u nei e e ite mai hoi outou ia‘u ».

  • « A ani mai, e e farii ïa outou ».

  • « A patoto mai e e iritihia’tu ïa ia outou na ».

  • « Te mau mea atoa ta outou e ani atu i te Metua ra i roto i to‘u nei i‘oa e horo‘ahia’tu ïa ia outou na, i tei au ia outou na ».5

A hi‘o na te apaparaa e te mau taea‘e e te mau tuahine. E haafatata tatou i te Faaora ia haapa‘o papû ana‘e tatou i ta’na ra mau faaueraa. E ti‘aoro onoono tatou i te Metua i te i‘oa o te Mesia. I reira, na roto i te mau faauuraa a te Varua Maitai, e farii tatou i te arata‘iraa e te maramarama papû no te ra‘i mai.

Ia haapae ana‘e tatou i te maa, ia faaapî ana‘e tatou i ta tatou mau fafauraa i te pureraa oro‘a, e ia haere ana‘e tatou i te hiero, e rahi atu â to tatou fariiraa i te Varua. I roto i teie mau faanahoraa e nehenehe ïa ta te Varua Maitai e faaite puai mai i To’na ra mana.

E vahi faahiahia te hiero no te imiraa i te heheuraa no’na iho. Ia haere pinepine ana‘e tatou e ia faaroo tatou ma te feruri hohonu, e ma te feruri maite i te mau fafauraa hanahana e te mau tia‘iraa no te tau mure ore, e ho‘i tatou i te fare ma te iteraa rahi atu â no ni‘a i te opuaraa a te Metua i te Ao ra no tatou. E faarahi te Varua Maitai i to tatou hi‘oraa e e faati‘a oia i te hi‘oraa mure ore ia haamaitai i te mau faaotiraa ta tatou e rave i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa.

Mai te mea e na reira tatou e ia ore tatou e tinai i te Varua, e faaorahia ïa te taata i roto ia tatou. A tape‘a maite noa’i tatou, te tia‘i mai nei te ora mure ore ia tatou. No reira, eita tatou e opua i te tinai i te Varua na roto i te haapa‘o-ore-raa aore râ te tau‘a-ore-raa. E « ora râ tatou i roto i te Varua »,6 ma te faarahi i te ohipa mo‘a e te faufaa rahi a te Varua Maitai i roto i to tatou iho mau oraraa tata‘itahi. Te faaite papû nei au e ia imi mau ana‘e tatou i te Varua, e hau atu ïa to tatou fana‘oraa i te mau faaururaa hau e te faufaa rahi a te Varua Maitai. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Iakoba 6:8.

  2. Brigham Young, Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A. Widtsoe (1954), 32.

  3. Mose 6:65.

  4. Hi‘o Parley P. Pratt, Key to the Science of Theology, 9raa o te nene‘iraa. (1965), 101: « E haapuai te horo‘a o te Varua Maitai… i te mau aravihi no te feruriraa, e e faarahi, e faa‘aano e e tama Oia i te mau hinaaro o te tino, e e faatano oia ia ratou i to ratou ti‘araa mau, na roto i te horo‘a no te paari ».

  5. PH&PF 88:63-64.

  6. Galatia 5:25.