2007
Eiaha e rû i te riri
Novema 2007


Eiaha e rû i te riri

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou e ia faauru mai ia outou ia ora noa ma te riri ore.

Hōho’a

E au mau taea’e here i te mau vahi atoa, i roto anei i te Pû Amuiraa e aore ra i roto anei i te mau fare a te Ekalesia na te ao atoa nei, e mea faahiahia mau i te mea e, ua nehenehe ia matou ia paraparau i roto i teie Pû Amuiraa, e o outou ia faaroo mai i ta matou mau parau i te hoê vahi atea roa mai ia Cape Town, i Afirita Apatoa.

Ua faaoti au ia paraparau atu i te parau no te riri. Ua ite au e, e mea huru-ê-rii te reira, te mana’o nei râ vau e, e taime tano teie no te paraparau i te reira.

Te na ô ra te hoê parau parabole i roto i te Faufaa Tahito e: « Tei ore e rû i te riri ra e maitai rahi to’na i to te feia puai ; e tei vi to’na ihora aau i tei pau ia’na te oire » (Maseli 16:32).

No te riri i fifi ai tatou. Te riri purumu e itehia nei i ni’a i to tatou mau purumu, o te hoê ïa faaiteraa ino roa o te riri. Te parau nei au e, te rahiraa o te mau mau-auri i roto i ta tatou mau fare-auri, tei reira ratou no te mea, ua rave ratou i te hoê ohipa na roto i re riri. No to ratou riri rahi, tuhi a’era ratou, ore atura e ti’a faahou ia ratou ia haavi ia ratou iho, tupu atura te mau mea ri’ari’a, e tae roa’tu i te taparahi pohe roa i te taata. I muri a‘e i te taime riri, o te mau matahiti ïa no te tatarahapa.

E aamu teie no Charles W. Penrose. E taata faafariuhia mai oia i roto i te Ekalesia e ua tavini oia ei misionare i Peretane 11 matahiti te maoro. Ia hope a’era ta’na tau, ua hoo atura oia i ta’na mau tauihaa no te aufau i to’na tere i Ziona. Te tahi mau Feia Mo’a tei hi‘o noa ia’na, parau atura e, te rave ra oia i ta te Ekalesia.

Ua tupu te riri rahi i roto ia’na, no reira, haere atura oia i roto i to’na fare, parahi ihora i raro, e papa’i a’era i teie mau irava parau, ta outou i matau maitai. (A hi‘o Karen Lynn Davidson, Our Latter-day Hymns: The Stories and the Messages [1988], 323.)

A arai i to oe aau, e ta’u taea’e ;

Haavi i to oe varua riri e te inoino.

Eiaha e tapo’ipo’i i to’na mana’o,

Vaiiho râ na te paari e arai i te reira,

A arai i to oe aau ; e puai rahi

To roto i te mana’o hau e tei haavihia.

E haamou te riri u’ana i te mana’o ti’a,

E na’na hoi e haapouri i te hi’oraa maramarama…

A arai i to oe aau ; Eiaha e faahapa

I to oe hoa e aore ra i to enemi,

Noa’tu te rahi e te tano

O te mau faahaparaa.

A faaroo i te mana’o paruru,

Hou a rave ai i te faaotiraa,

E riro te parau mau i te hiti mai

Ma te faaite mai ia oe

I te ohipa pi‘o i muri mai i taua mau faahaparaa ra.

A arai i to oe aau, e ta’u taea’e ;

Haavi i to oe varua riri e te inoino.

Eiaha e tapo’ipo’i i to’na mana’o,

Vaiiho râ na te paari e arai i te reira.

(« School Thy Feelings », Hymns, no. 336)

E rave rahi matahiti i teie nei, i rave au i te ohipa i roto i te taiete pereoo auahi. Te ori haere noa ra te hoê rave ohipa na ni’a i te pa‘epa‘e i te hoê mahana. Ani atura vau ia’na ia faanuu i te hoê pereoo i ni’a i te tahi aroa ê. Ua riri maira oia. Taora a’era oia i to’na taupoo i raro e taataahi ihora ma te ou‘au‘a i ni‘a iho i te reira, ma te tuhi mai te hoê mataro taero ava ra te huru. Ua ti’a noa vau ma te ata i to’na huru tamarii. No to’na iteraa e, te ata noa’tu ra vau, haamata atoa a’era oia i te ata i to’na maau. I muri iho, ta‘uma mărû noa’tu ra oia i ni’a i te matini taui aroa, tere atura i pihai iho i te pereoo ohipa ore, e faanuu atura i te reira i ni’a i te hoê aroa ohipa ore.

Te haamana’o nei au i te hoê irava i roto i te Koheleta: « Eiaha ia rû noa to aau i te riri, tei te opu o te maamaa ra te riri i te vai-maite-raa » (Koheleta 7:9).

Te riri te metua vahine o te mau ohipa ti’a ore atoa.

Ua tapu mai au i te hoê aamu i roto i te ve‘a no te po‘ipo‘i, e teie te parau matamua:

« Hau atu i te afaraa o te mau taata marite o tei ti’a ia faahanahana i 25 o to ratou oro’a mahana faaipoiporaa mai te matahiti 2000 ra, ua faataa ia ratou, ua faaru‘e te tahi i te tahi, e aore ra, ua riro ei ivi hou a tae‘ahia ai ia ratou taua mahana rahi ra » (Sam Roberts, « Most U.S. Marriages Don’t Get to Silver », Deseret Morning News, 20 September 2007, api A1).

Te riroraa ei ivi, aita ta te taata e rave’a no te arai i te reira, area te faataaraa ra e te faaru‘eraa te tahi i te tahi, oia ïa.

Mea pinepine roa te faataaraa i te riro ei hotu avaava no te riri. Teie hoê tane e hoê vahine ua here roa raua, ia au i ta raua parau ; mea nehenehe roa te huru o te tahi i mua i te aro o te tahi ; aita e taata ê faahou atu ta raua i here ; ua amui raua i te imiraa i te faufaa no te hoo i te tape‘a rima no te faaipoiporaa ; e ua faaipoipohia raua. Aue te nehenehe e – oia hoi, no te tahi noa tau. I muri iho, na roto i te tahi mau ohipa rii ha’iha’i roa, te tupu nei te faaino te tahi i te tahi. Te mau hape rii na’ina’i, ua riro roa ïa ei hape rahi ; e ua mutu tera taura taamu ia raua, ua faaru’e te tahi i te tahi, e i muri iho, ma te inoino e te oto rahi, ua faataa ia raua.

Tera te huru ohuraa e tupu tamau nei i roto i te rahiraa tauatini hi‘oraa. E mea ri’ari’a mau, e, mai ta’u i parau ra, i roto i te rahiraa o te hi’oraa, o te hotu avaava te reira no te riri.

Te feruri nei au i to’u iho faaipoiporaa. Ua faaru’e mai to’u hoa mure ore a toru matahiti e te afa i teie nei. Tera râ, ua ora amui noa maua e 67 matahiti te maoro. Aita vau e haamana’o nei i te hoê taime ua pe’ape’a vau e o’na. Ua apee mai oia ia’u i roto i to’u mau tere, e ua paraparau oia i roto i te mau fenua atoa, ma te taparu i te taata ia faaite i te maitai e te here.

I farii au i te hoê buka iti tau matahiti i ma’iri a’e nei, e teie tei papa’ihia i roto:

« I te hoê taime, ua faaino te ve’a i te hoê taata e ua haere mai taua taata ra e farerei ia Edward Everett Hale no te ani e, eaha te ti’a ia’na ia rave. Na ô atura o Everett e, « eiaha e rave i te hoê noa’tu ohipa ! Te afaraa o te taata tei hoo i te reira ve‘a, aita ratou i ite i te reira parau. Te afaraa o ratou o tei ite i te reira parau, aita ratou i tai’o. Te afaraa o tei tai’o, aita ratou i taa i te auraa o te reira. Te afaraa o tei ite i to’na auraa, aita ratou i ti’aturi. Te afaraa o tei ti’aturi, aita hoê faufaa to te reira » (« Sunny Side of the Street », Novema 1989 ; a hi‘o atoa Zig Ziglar, Staying Up, Up, Up in a Down, Down World [2000], 174).

No reira, e rave rahi o tatou o te faananea roa nei i te mau mea rii na’ina’i roa. Mea riri ohie roa tatou. Aue te oaoa o te taaa o te nehenehe e tapiri i to’na tari‘a i te mau parau faaino a te tahi atu taata, e a haere noa ai i to’na haereraa.

E nehenehe te mana’o inoino e riro mai ei ma‘i rahi mai te mea e, e vaiiho noa tatou i te reira ia haafifi ia tatou. Mai te hoê ma‘i mauiui roa, e nehenehe te reira e haru i te taato‘araa o to tatou taime e to tatou feruriraa. Ua papa’i o Guy de Maupassant i te hoê parau o te faataa maitai i teie mana’o.

E parau teie no Master Hauchecome tei haere i te oire i te hoê mahana matete. E rumati to’na, e a haere noa ai oia ma te paraitete rii, ite a‘era oia i te hoê tuaina i ni’a i te repo i mua ia’na. Rave maira oia i te reira e tuu atura i roto i to’na pute. Ua ite mai to’na enemi ia’na i te raveraa i te reira, e taata hamani parahiraa puaahorofenua oia.

I taua taime atoa ra, ua faataehia te parau faaite i te tavana e, ua mo‘e hoê pute moni. Ua parauhia a’e ra e, tera ïa te mea ta Hauchecome i rave i ni’a i te repo, oia hoi, te pute moni, e ua parihia’tura e, na’na i rave i te reira. Ua pato‘i u‘ana oia i taua faahaparaa ra. Ia paheruhia i roto i to’na ahu, te tuaina ana’e tei itehia mai, tera râ, ua pe’ape’a roa oia na roto i taua pariraa ino ra, e ua mau roa te reira i roto ia’na. Te mau vahi atoa ta’na e haere, e paraparau oia i te taata i te reira parau. E ua riro mai oia ei ino‘inoraa na te taata, e ua riri ratou ia’na. Ua ma‘i-roa-hia oia.

« Ua haere noa to’na feruriraa i te inoraa, e i te pae hopea no titema, ua tarava oia i ni’a i to’na ro’i.

« Ua pohe oia i te omuaraa no tenuare, e, i roto i to’na aoaoa hou [to’na] poheraa, ua faaite papû oia i to’na hapa ore, ma te parau tamau e:

« ‘[Maa] tuaina iti – [maa] tuaina iti. A hi’o na, teie te tuaina, [e Tavana.]’ » (A hi‘o « The Piece of String », http://www.online-literature.com/ Maupassant/270/.)

Te faati‘ahia ra te hoê aamu e, ua uiui atu te mau papa’i ve’a i te hoê taata i to’na mahana oro’a fanauraa. E taata paari roa teie. Ua ui atu ratou ia’na e mea nahea i tae‘ahia ai ia’na tera faito.

Ua pahono atu oia e, « ia faaipoipohia maua o ta’u vahine, ua faaoti ihora maua e, ia pe’ape’a noa’tu maua, e haere te hoê o maua i rapae i te fare. Te parau nei au e, te tumu no to’u oraraa maoro, no tera ïa rahiraa mata‘i apî ta’u i hutihuti noa i roto i te roaraa o to’u oraraa faaipoipo ».

I te tahi taime, ua tano te ririraa. Te parau mai nei te mau papa’iraa mo’a ia tatou e, ua tiahi o Iesu i te feia hoo tao‘a i rapae i te hiero ma te parau e, « e parauhia to’u fare e fare pureraa, faarirohia iho nei râ e outou ei ana no te eiâ haru » (Mataio 21:13). Tera râ, e parauhia teie e, e faahaparaa, e ere râ i te pihaaraa no te hoê riri arai-ore-hia.

E teie nei, e au mau taea’e here e, ei opaniraa, te taparu nei au ia outou ia arai i to outou huru, ia faaite i te mata ataata, na te reira hoi e faaore i te riri ; a parau i te mau parau here e te hau, te mauruuru e te faatura. Mai te mea e, e na reira outou, e oraraa tatarahapa ore to outou. E vai-paruru-noa-hia to outou faaipoiporaa e te mau auraa utuafare. E rahi atu to outou oaoa. E rahi atu te maitai ta outou e rave. E ite outou i te tahi varua hau nehenehe roa.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou e ia faauru mai ia outou ia ora noa ma te riri ore, ma te oto ore, ia haere râ ia vetahi ê ra ma te parau auhoa, te mauruuru, e te here. Ta’u ïa pure haehaa, i tei i’oa o Iesu Mesia ra, amene.