2007
A haapuai i te nohoraa e i te utuafare
Novema 2007


A haapuai i te nohoraa e i te utuafare

E ti‘aturi te Fatu ia outou no te hopoi i te mau haamaitairaa o te evanelia i to outou mau utuafare.

Hōho’a

I te mau sabati atoa, mai Mongolie tae atu i Manchester e i Mississippi, e tai‘o te feia apî tamahine o te Ekalesia i teie mau parau faauruhia: « E ineine matou no te haapuai i te nohoraa e i te utuafare, ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a, ia farii i te mau oro‘a no te hiero e ia popou i te mau haamaitairaa no te faateiteiraa » (« Theme des Jeunes Filles », Mon progres personnel [brochure, 2001], 5).

Noa’tu e, na te Feia Apî Tamahine teie nei parau tai‘o, e tano atoa râ na te taato‘araa o te feia apî o te Ekalesia. Te ti‘aturi nei au e e riro te reira ei tauturu ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine no te feia apî, ia maramarama outou e mea nahea te mana o ta outou mau ohipa i te haapuairaa i te nohoraa e i te utuafare, noa’tu eaha te mau mea e tupu mai. Ua ite au, rave rahi o outou i roto i to outou mau nohoraa e o outou ana‘e te melo no te Ekalesia.

E faahaamana‘o mai No te Puai o te Feia Apî ia tatou e « te riroraa ei tuhaa no te hoê utuafare ei haamaitairaa rahi… E ere ana‘e râ hoê huru to te mau utuafare atoa e mea faufaa râ te reira i roto i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra » ([pamphlet, 2001], 10).

E hinaaro te taato‘ara o te mau utuafare i te haapuairaa, mai te hoê utuafare maitai e tae noa’tu i te hoê utuafare aerere. E roaa teie haapuairaaa na roto ia outou. Inaha, i roto i te tahi mau utuafare, penei a‘e o outou noa paha te puna no te puai o te pae varua. E ti‘aturi te Fatu ia outou no te hopoi i te mau haamaitairaa o te evanelia i to outou mau utuafare.

E mea faufaa ia faati‘a i te mau hoho‘a no te parau-ti‘a i roto i to outou iho oraraa, ia nehenehe outou ia faanaho i te hoê hoho‘a maitai no to outou utuafare, noa’tu te huru o to outou utuafare.

Na te hoho‘a maitai o to outou oraraa e haapuai i to outou utuafare. Ua horo‘a te peresideni Hinckley i te feia apî tamahine i « te hoê na hi‘oraa e maha » i roto i te Putuputuraa Rahi a te Feia Apî Tamahine i te tau faatupuraa raau i ma‘iri a‘e nei eiaha noa no te « haapapû i to outou oaoa » e haamaitai atoa râ te reira i to outou utuafare. Ua a‘o mai oia ia tatou paato‘a: « (1) A pure, (2) A tai‘o, (3) A aufau i ta outou tuhaa ahuru, e (4) a haere i ta outou mau pureraa » (« Ia faa‘una‘una noa râ te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa », Ensign, Me 2007, 115).

Te imiraa i te tauturu a te Fatu i te mau mahana atoa na roto i te pure e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa rahi i to outou utuafare. A ui ia outou iho e: « O vai te taata o to‘u utuafare e haafaufaahia na roto i te mau pure a te taata iho ? » « Eaha te mea o ta‘u e rave no te paturu e no te faaitoito i te pureraa utuafare ? »

A tai‘o ai outou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite ïa outou i te Faaora e i Ta’na mau haapiiraa. Na roto i To’na hi‘oraa maitai outou e ite ai e nahea ia here, ia tavini e ia faaore i te hapa a te mau melo o to outou utuafare. A feruri e nahea outou ia faaite i to outou ite no te mau papa‘iraa mo‘a i to outou utuafare.

I roto i te mau rururaa e rave rahi, ua a‘o u‘ana te peresideni Hinckley ia tatou ia « haere e ia faarahi i te ite haapiiraa » (Liahona, Me 2007, 116). Na te reira e faafana‘o i to outou utuafare i teie nei e e mea papu i te haamaitai i to outou mau utuafare i muri nei. Eaha ïa ta outou e rave i teie nei no te faanaho e no te faaineine no te hoê haapiiraa maitai ?

Ua haapii te peresideni Hinckley ia tatou e: « Ia aufau ana‘ehia te tuhaa ahuru na roto i te moni, te mea faufaa râ, o te aufauraa ïa na roto i te faaroo » (Liahona, Me 2007, 117). Te ite ra anei outou i te mau haamaitairaa no te aufauraa i te tuhaa ahuru – na roto i te faaroo ? A haapa‘o ai outou i teie nei faaueraa, « e iriti mai te Fatu… i te mau haamaramarama o te ra‘i » (Malaki 3:10) no te haamaitai ia outou e i to outou utuafare.

E mea nahea to te haereraa i ta outou mau pureraa – te pureraa oro‘a ihoa ra – i te haamaitairaa ia outou e i to outou utuafare ? Te rave tamauraa i te oro‘a e tauturu te reira ia outou ia haapa‘o i te fafauraa o to outou bapetizoraa. A ora mâ noa’i outou e a faaapî ai i teie fafauraa i te mau hepetoma atoa, e fana‘o ïa outou i te arata‘iraa a te Varua. E arata‘i te Varua Maitai ia outou e e haapii ia outou i te mea o ta outou e rave no te haamaitai i to outou utuafare.

A haapa‘o ai outou i teie mau hoho‘a o te parau-ti‘a, e haamaitaihia outou i roto i to outou oraraa e e faarahi ïa i te niu no te pae varua na roto i te reira outou e haapuai ai i to outou utuafare na roto i te hi‘oraa maitai. Ua taa e ua haapii Paulo o te Faufaa Apî i te faaururaa papû mau. « Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na, ei haapa‘oraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haere‘a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii-ore » (1 Timoteo 4:12).

Ua horo‘a mai te tuhaa na te utuafare i roto i te No te Puai o te Feia Apî, i te tahi mau rave‘a rahi e nehenehe ai outou e riro ei « hi‘oraa maitai no te feia ti‘aturi » i roto i to outou iho utuafare:

« A oaoa noa, a tauturu e a faatura ia vetahi ê… E tau‘a outou i te mau hinaaro o te tahi atu mau melo o te utuafare…

« A faatura i to outou mau metua na roto i te faaiteraai te here e te auraro e na roto i te haapa‘oraa i ta ratou parau… A amui atu i roto i te mau faaoaoaraa e i te mau peu tumu a te utuafare oia ho‘i te pure, te pureraa pô utuafare e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Na teie nei mau peu e haapuai e e tahoê i te mau utuafare…

« A haapuai i to outou mau auraa e to outou mau taea‘e e to outou mau tuahine. E riro ratou ei mau hoa tumu no outou » (No te Puai o te Feia Apî, 10-11).

Ua riro te hi‘oraa maitai e orometua maitai a‘e. O vai te fana‘o i roto i to outou utuafare i to outou hi‘oraa maitai – te hoê taea‘e anei, te hoê tuahine anei, to outou mama e aore râ, to outou papa anei ?

E faati‘a’tu vau ia outou te hoê iteraa rau o to‘u iho nei oraraa e e mea nahea te hoho‘a o te parau-ti‘a e o te hi‘oraa maitai o to‘u tu‘ane i te riroraa ei hopea i roto i to matou utuafare e i te haamaitai-raa-hia no te ao a muri atu.

Ua fanauhia to‘u tuane e o vau nei i « na metua maitai roa » (1 Nephi 1:1) o tei here e o tei faatusia no maua toopiti area râ, aita â to matou utuafare i haamaitaihia i te mau oro‘a mo‘a o te hiero.

Rave rahi mau matahiti i mairi a‘e nei i te mau mahana hopea no titema, ua farii matou i te hoê rata na to‘u tuane e tavini ra i roto i te misioni no Kalifonia Apato‘erau. Te faaite ra i rapae mai i te vehi rata e, « eiaha e tatara e tae noa’tu ua amui mai te taato‘araa !! »

Ia putu mai to‘u papa, to‘u mama e o vau nei no te tatara i teie na api e hitu tei papa‘i patapatahia, e tai‘o ïa matou i to’na iteraa papu no te pure. Ua haapii mai oia ia matou i te parau haapiiraa no te mau utuafare mure ore na roto mai i te mau papamo‘a. Ua tai‘o matou i to’na mau iteraa rau e e mea nahea to te haapaeraa maa e to te pure tauturu raa i ta’na feia imi no te faaineine i te farii i te oro‘a no te bapetizoraa. E ua haapapû mai oia ia matou e e nehenehe atoa e haamaitaihia na roto i te haapaeraa maa e te pure. E inaha teie mai nei te mau tamaraa: « Te tumu parau o ta te episekopo no te paroita no Stanford i rave no na ava‘e e piti i mairi a‘e nei, ua faahitimahuta ïa ia‘u… Ua haaferuri teie a‘oraa a te episekopo ia‘u i te mau fâ o ta‘u e hinaaro i te rave faaoti i roto i teie oraraa. Te ohipa faufaa râ i roto i to‘u feruriraa o te fâ ïa o ta‘u e hinaaro i te rave no to‘u iho utuafare… oia ïa, te taatiraa i roto i te hiero ia orua e mama e papa, no teie tau e no te tau e a muri atu i roto i te fare o te Fatu. Ua here au ia orua toopiti atoa ra e te hinaaro nei au ia amuihia to tatou utuafare no te mau tau e amuri atu ».

I roto i ta’na mau parau opaniraa: « Ia arata‘i te Fatu ia orua i roto i teie opuaraa faufaa e ia pure orua toopiti atoa ra e ei utuafare o ta‘u ïa pure ».

Ei taure‘a, ua pure atoa vau no teie nei haamaitairaa ia roaa i to‘u utuafare. Ua hopoi mai teie rata i te ti‘aturi no to‘u mau hinaaro parau-ti‘a.

Ua riro te matahiti apî ei rave‘a no te tahi mau tauiraa no to matou utuafare. I na ava‘e e rave rahi i muri mai, ua faaoti matou i te faati‘a i te hoê hoho‘a utuafare parau-ti‘a. Ua pure amui matou, ua tai‘o no ni‘a i te mau oro‘a o te hiero, ua aufau i te tuhaa ahuru, e ua haere tamau noa i te mau pureraa – ei utuafare. I muri rii noa mai, ua ho‘i mai to‘u tu‘ane na ta’na misioni, e ua faaineine matou no te farii i te mau oro‘a o te hiero. Ua ite au e ua faaroo mai te Fatu e ua pahono i te mau pure a to‘u tu‘ane e ta‘u iho nei a tuturi faaati ai matou i te fata mo‘a i roto i te hiero e i te taati-raa-hia ei utuafare no teie tau e no te tau amuri atu.

E nehenehe outou e rave i te hoê taa-ê-raa i roto i to outou utuafare ? E, e nehenehe! Ua uiui maere pinepine noa vau no ni‘a i te haereraa i mua o to‘u utuafare ahiri e aita to‘u tuane i papa‘i mai i teie nei rata mana rahi. Na to’na hoho‘a parau-ti‘a e to’na hi‘oraa maitai i taui i to matou oraraa.

Ua parau Elder robert D. Hales e: « Mai te mea eita tatou e farii i te mau hi‘oraa maitai o to tatou mau metua, e hopoi‘a ïa na tatou te raveraa i te reira no ta tatou mau tamarii… E nehenehe ta te mau taata tata‘itahi e rave i te hoê rave‘a au a‘e e na roto i te reira e haamaitaihia’i te oraraa o te mau melo o te utuafare i teie nei, e ia haapiihia i te mau peu tano no te mau u‘i e tae mai » (« How Will Our Children Remember Us ? » Ensign, Novema 1993, 10).

A haamana‘o e, « ua riro te utuafare ei tumu no te faanahoraa a tei Hamani no te faataaraa o Ta’na mau tamarii » (« Te Utuafare: E poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49). Ua faatupuhia te mau utuafare mure ore no te mau taata. « A rave faaoti i ta outou tuhaa no te paturaa i te hoê utuafare oaoa » (No te Puai o te Feia Apî, 10). A faati‘a i te mau hoho‘a no te parau-ti‘a i roto i to outou oraraa. A faariro ia outou ei mau hi‘oraa maitai no te feia ti‘aturi. Te ti‘aturi nei te Fatu ia outou no te tauturu i te faateiteiraa o to outou utuafare mure ore.

Ua ite au e te ora nei Iesu Mesia. Ua ite Oia e te here nei Oia ia outou. Ua haamaitai mai Oia ia‘u e i to‘u utuafare, e ua ite au e e haamaitai atoa Oia ia outou e i to outou mau utuafare. Te faaite papû nei au i teie nei mau mea na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.