2007
Faaroo, utuafare, ohipa e te mau hotu
Novema 2007


Faaroo, utuafare, ohipa e te mau hotu

E horo‘a te tupuraa faufaa o te Ekalesia, e te mau titauraa rahi a te mau taata ia tatou te mau rave‘a rarahi no te paturaa i te mau e‘a turu, te faahoaraa e te opereraa i te mau haamaramaramaraa ti‘a.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine i te matahiti 1997, o te hanere e pae ahururaa ïa o te matahiti haamana‘oraa i te taeraa mai te mau pionie i Roto Miti, mai reira mai â, ua pa‘uma te numera imiraa tamau a te ao atoa nei no ni‘a i te Ekalesia. Ua faaamuhia teie nei tupuraa vitiviti e te mau ohipa mai te mau Tu‘aro o te Tau To‘eto‘e i ô nei i Roto Miti nei, e na roto atoa i te mau ohipa faufaa a te mau melo e rave rahi.

Te mana‘o nei au e, aita teie nei mau uiuiraa i tae i te Ekalesia noa i te mau melo tata‘itahi atoa râ. E ere i te mea ohie ia tatara i te hoê mea rahi roa mai te Ekalesia e aore râ, mai te hoê mea nehenehe roa mai te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai i te mau taata e mea iti roa to ratou haro‘aro‘a e aore râ, aita i ite noa‘e no ni‘a ia tatou. Tae roa’tu i te mau uiraa no ni‘a i te hoê hiro‘a taa ê o te riro ei mea fifi ia pahono no te mea e au te mau uiraa tata‘itahi e ua tu‘ati‘atihia i te tahi atu mau uiraa. Te aniraa pinepine râ o ta tatou e faaroo e mea ohie roa ïa mai teie te huru: « A faati‘a rii noa mai na no ni‘a i te Ekalesia ». Te taviri no teie nei parau oia hoi « rii ». Aita ratou e parau mai ra e, « a faati‘a mai na i te taato‘araa o ta outou i ite e a tono mai i te tahi atu mau taata no te faaite i te mau mea e toe ra ».

O tatou râ, e farii tatou i te mau anaanatae o te mau taata, e e rave rahi o te hinaaro ia haapiihia i ta tatou mau parau haapiiraa e i te mea o ta tatou e ti‘aturi. No reira i rae‘ahia’i ia tatou 53.000 misionare rave tamau te tavini nei i te ao atoa nei na roto i ta ratou iho moni.

Area râ, e mea ti‘a ia haamana‘o tatou e te vai nei te taa-ê-raa i rotopu i te anaanatae e te hinaaro maimi. I te tahi taime, e hinaaro noa te taata ia ite eaha râ te Ekalesia. Te feia hinaaro ma‘imi ra, e mea ti‘a ïa ia farii i te haamaramaramaraa ateate e te tano mau na roto atu i te feia mai ia tatou e mau melo aita e titau i te mau pahonoraa aita i tano roa, afa parau mau e aore râ, te mau parau tano ore na roto mai i te mau ve‘a e aore râ, i te feia e ere i to te ekalesia. Ua riro te tahi mau haamaramaramaraa hape no ni‘a i te Ekalesia ei mau hopea no ta tatou iho mau hape no te mea aita tatou i tatara maitai e o vai mau râ tatou e eaha te mea o ta tatou e ti‘aturi nei.

Ua tavini na vau i roto i te Tomite no te Mau Ohipa Haaparareraa Parau e ua haapii mai matou e, te vai nei te hoê hinaaro rahi ia parau i te parau ateate e te ohie no te faaite i te feia hinaaro ma‘imi i te niu o te Ekalesia mai to teie mahana. Te hinaaro nei au e faaite ia outou te tahi mau mea o ta matou i ite e e mea faufaa. E hinaaro paha outou i te faaineine i te hoê tabula ei mau tumu parau no te aparauraa o te nehenehe e tauturu ia outou ia tatara i te mea o ta tatou e ti‘aturi nei i to outou mau hoa e i te feia o te tahi atu mau haapa‘oraa. E tauturu atoa te reira ia outou, ia‘u nei, ia tuu i ni‘a i te hoê api parau te tahi mau ohipa no ni‘a i te Ekalesia o teie mahana no te horo‘a i te mau taata e i te hoê api no te mau Hiroa Faaroo.

Teie e maha tumu parau o te tauturu i te hoê taata i teie mahana ia roaa te hoê ite i te niu o te Ekalesia. I raro a‘e i na upoo parau e maha nei, te vai nei te tahi mau parau ohie o ta‘u i mana‘o e e riro ei tauturu. A feruri na ia faaroohia e ia tai‘ohia e te hoê taata aita roa’tu i ite noa‘e no te reira. Teie taua mau tumu parau ra, te mau ohipa, te faaroo, te utuafare e te mau hotu o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai.

Te mau ohipa

I roto i te mau ohipa, te vai ra

  • A tahi, « Mononi » o te hoê i‘oa topa no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E faaauhia te mau melo ei mau « Momoni », « Feia Mo‘a ». Te auraa o te parau « Mo‘a » oia ïa « melo ».

  • A piti, ua faati‘a-faahou-hia te Ekalesia i te matahiti 1830 i te pae apato‘erau no New York e Iosepha Semita e o oia ïa te peropheta matamua e te peresideni hoi. I teie mahana tei Roto Miti to’na pû faatereraa rahi e faaterehia e te peresideni Gordon B. Hinckley te peropheta o teie mahana.

  • A toru, i teie nei, ua rae‘ahia 13 milioni melo i na fenua 176. E 6 milioni taata tei te Mau Hau Amui ïa no Marite, o te maharaa ïa o te mau Keretetiano rahi a‘e i te fenua Marite. Hoê o te tupuraa vitiviti a‘e o te mau faaroo Keretetiano i te ao atoa nei, inaha, e oti hoê fare pureraa i te mahana hoê. Te aufau nei te mau melo i ta ratou tuhaa ahuru, oia hoi 10 i ni‘a i te hanere o te moni e roaa ia ratou, e na te reira e haamanuïa i te mau paturaa fare pureraa e te tahi atu â mau tabula ohipa.

  • A maha, e arata‘ihia te mau amuiraa o te fenua iho e te feia hinaaro i te rave ma te tamoni-ore. E tavini te tane e te vahine i roto i te mau ti‘araa faatere ia piihia.

  • A pae, te vaira te mau Momoni i roto i te mau pŭpŭ politita e i roto i te faatereraa o te hau (i te Mau Hau Amui no Marite, 16 melo i roto i te Apooraa, i roto i na tuhaa politita e piti). Te vai atoa ra te mau melo e tavini nei i roto i te mau ti‘araa teitei i te ao atoa nei i roto i te faatereraa o te hau, i roto i te mau taiete rarahi, i te pae no te ‘ea, te ture, te haapiiraa, te ve‘a, te mau tu‘aro e te mau faaanaanataeraa.

Faaroo

I muri mai, e hinaaro atoa te mau taata ia ite i te hoê mea no to tatou faaroo ei mau Keretetiano tei fafau i te mau faufaa puai o te iho tumu. Ia parau tatou no te mau Hiroa Faaroo, titauhia tatou ia haapapû e:

  • Te ti‘aturi nei tatou i te mure-ore-raa o te varua, e o te Atua te Metua o to tatou varua e e nehenehe tatou e ho‘i Ia’na ra i muri mai i te pohe.

  • Te ti‘aturi nei tatou e o Iesu Mesia to tatou iho Faaora e te tamata nei tatou i te faahoho‘a i to tatou oraraa i To’na hi‘oraa maitai e i Ta’na mau haapiiraa. Te faahanahana nei tatou i te tusia taraehara a te Mesia i roto i ta tatou mau pureraa haamoriraa o te sabati, e hoho‘a ïa no te komunio oia hoi te fariiraa Euhari i roto i te tahi atu mau haapa‘oraa. E farii tatou ei mau Keretetiano i te taato‘araa o te ti‘aturi nei e o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua e te Faaora o te taato‘araa o te mau taata. Rave rahi mau Keretetiano aita e maramarama nei e, hoê â rii huru to tatou mau mana‘o e to ratou. Ua haapii Iosepha Semita e, ua riro Iesu Mesia ei niu no ta tatou haapa‘oraa, e te tahi atu mau mea o te hoê ïa apitiraa no te reira. (a hi‘o Elders’ Journal, Tiurai, 1838, api 44). Te i‘oa o te Ekalesia o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

  • Te ti‘aturi nei tatou i te ekalesia tumu o ta Iesu i faati‘a e ua mo‘e e ua faati‘a- faahou-hia i to tatou nei anotau. Te autahu‘araa, te mana tei horo‘ahia i te taata nei ia ohipa i te i‘oa o te Atua, te mau aposetolo e te hoê peropheta no te arata‘i ia tatou, ua faaho‘ihia mai ïa, oia’toa te mau oro‘a faaora.

  • Te ti‘aturi nei matou e te faaohipa nei matou i te Bibilia Mo‘a e te Faufaa Apî.

  • E te ti‘aturi nei matou i te Buka a Moromona e i te tahi atu mau buka o te papa‘iraa mo‘a o te paturu nei i te ti‘a mau o te Bibilia e o te faaite papû nei i te misioni e te hanahana o te heheuraa a te Mesia e a te Atua i te taata nei. Inaha, ua riro te Buka a Moromona o te « Tahi atu Ite no Iesu Mesia ».

Utuafare

Te tahi atu mea maitai i te taata ia ite oia ïa e mea nahea te utuafare i riro ai ei niu no to tatou ite i te parau a te Atua e i te huru o to tatou oraraa. Faahou â, te mau parau ohie e riro ïa ei tauturu i te hoê taata hoê á huru area râ, te hinaaro ra i te ma‘imi no ni‘a i te faufaa o ta tatou e tuu i te mau utuafare.

  • E tuu te mau Momoni i te hoê faaauraa puai no te haapapû e ua riro te utuafare ei niu no te hoê paroita o te Ekalesia e no te sotaiete. Te vai nei ta tatou mau fafauraa i roto i te faaipoiporaa (to’na auraa ra, te hoê taatiraa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine). Te raveraa i te vahine rau, te hoê ohipa o tei rave poto-noa-hia i te tau o te mau pionie matamua o te Ekalesia, ua faaorehia ïa i te matahiti 1890, 117 matahiti i mairi a‘e nei.

  • E haere te mau utuafare e te mau taata, e melo anei no ta tatou haapa‘oraa e aore râ, aita, i te mau pureraa i roto i te mau fare pureraa. I reira e haamori amui tatou, te haapiiraa’tu te tahi e i te tahi i te mau papa‘iraa mo‘a.

  • Te faaitoitohia nei te mau utuafare o te Feia Mo‘a ia faatupu i te mau pureraa pô utuafare i te mau hepetoma atoa, i te monire. E horo‘a te reira i te hoê taime tano e te hoê taime no te mau metua ia haapii i te mau peu maitai i ta ratou mau tamarii e ia oaoa amui. Te ani manihini nei matou i te feia o te tahi atu mau haapa‘oraa ia faaohipa i teie nei ohipa e to ratou iho mau utuafare.

  • Te vai atoa ra te mau pŭpŭ tauturu i roto i te Ekalesia no te mau vahine, te feia apî e te mau tamarii ei patururaa i te utuafare. E horo‘a teie mau talena ohipa i te mau hapiiraa pae varua, te mau rave‘a no te taviniraa Keretetiano, te tu‘aro, te teataraa taata ora, te pehe e te ohipa Scout.

  • Te vai atoa nei te tau‘araa i te mau fetii, te ohipa tuatapaparaa e te aamu utuafare, te horo‘araa i te feia apî e i te feia paari te hoê hiaai ia ite i te mau tupuna, te hiro‘a tumu e te mau faufaa. Te mau oro‘a teitei a‘e e te mea mo‘a roa o ta tatou haapa‘oraa ei parau haamaramaramaraa no to tatou utuafare, te feia o te ora e o tei pohe, e te tahi o teie mau oro‘a e ravehia ïa i roto i te mau hiero.

Te mau hotu

I teie nei, e noa’tu e te haamata ra te tahi taata i te maramarama i te tahi mau ohipa no ni‘a ia tatou e te haamata nei i te ite o vai mau râ tatou na roto i to tatou faaroo e te faufaa o te utuafare, o te Faaora hoi tei parau e , « e ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai ». (Mataio 7:20 ; haapapûraa i apitihia’tu). Te hoê ekalesia e aore ra, te tahi huru oraraa, e itehia te reira i to ratou ra hotu e aore ra, i te ohipa ta ratou e faahotu mai. Teie te tahi mau hi‘oraa ia i te mau numera no te fenua Marite. Tera râ, ua tuati te reira i roto i te mau peu a te momoni na te ao atoa nei (oia hoi te mau taata o te haere pinepine i te pureraa e i te hiero):

  • Hoê o teie mau hotu o te oraraa roa a‘e ïa. A imi e mea nahea i roaa’i te tino maitai i te mau Momoni e i te ora maororaa ia roaahia te faito ropu. I te matahiti 1833 ua heheu te Fatu ia Iosepha Semita te « Ture Paari » oia ïa te hoê e‘a ia ora e ia popou i te hoê oraraa maitai a‘e.

  • A piti, te feia o tei faaipoipohia i roto i te hiero e o te haere tamau nei i te hiero, tei raro roa ïa te faito faataaraa i ni‘a i te faito o te ao atoa nei.

  • A toru, te roaa nei ïa ia tatou te hoê faito ite teitei no te haapiiraa i te faito ropu o te ao atoa nei.

  • A maha, te horo‘a nei e 70.000 melo i to ratou taime e ta ratou iho moni no te tavini i roto i te tauturu taviniraa i te taata 18 e tae atu 24 ava‘e te maoro, i roto i te mau ohipa a te Ekalesia e te ohipa misionare rave tamau na te ao atoa nei.

  • A pae, ua tuu tatou i te hoê haapapûraa puai i ni‘a i te faarava‘iraa ia’na iho e te hoê manuïaraa puai i te ohipa. Te faaitoito nei tatou i te faaŏraa i roto i te mau ohipa a to tatou mau oire e i te horo‘araa i te tauturu ia vetahi ê. Te tamau noa nei te Ekalesia i te horo‘a i te moni, te mau maa, e te ohipa tauturu i to te ao nei oia’toa te mau hora ohipa ite-ore-hia o ta te mau melo e horo‘a no te tauturu i te tamaraa e i te tamahanahanaraa i roto i te mau ta‘iriraa a te mau mata‘i rorofa‘i.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i teie nei ao ohipa, ua ite au e te vai nei rave rahi feia o te ore e tai‘o e aore râ, aita e hi‘o ti‘a nei i te mau ohipa faufaa i te taime hoê. Noa’tu eaha o ta outou e maiti no te faaohipa i te faaararaa i to outou mau hoa e te mau haapa‘oraa ê atu no ni‘a i te Ekalesia, a papa‘i i te reira, a a hi‘opo‘a e ua tano maitai, e a papa‘i ohie e a haapoto noa i te reira.

E horo‘a te tupuraa faufaa o te Ekalesia, e te mau titauraa rahi a te mau taata ia tatou te mau rave‘a rarahi no te paturaa i te mau e‘a turu, te faahoaraa e te opereraa i te mau haamaramaramaraa ti‘a. Tera râ, e nehenehe atoa te mau taa-ore-raa e horo‘ahia e tae noa’tu e ua faainohia mai te mea e faati‘a tatou i te mau melo-ore ia faataa e o vaira tatou e eaha o ta tatou e ti‘aturi nei, ahiri e na tatou iho e faaite i te reira.

Ei faataaraa, aita roa e fifi e roaa mai te mea e faahoa te mau taata ia to tatou iho mau melo. Tera râ, rave rahi milioni taata aita i matau i te hoê noa‘e melo o ta tatou haapa‘oraa. Te ti‘aturi nei râ vau e, te feia e mea iti roa to ratou ite no ni‘a i te Ekalesia, e imi ïa ratou ia ite atu â. E te ti‘aturi atoa nei au e, e haamatau ratou i to tatou mau melo i te haava-noa-raa ia tatou na roto i te mau parau hape e horo‘ahia e te feia aita i haro‘aro‘a noa‘e i te huru o te ekalesia e i te tahi taime, na te feia o tei hinaaro i te haavare e aore râ, i te faaino.

E nehenehe outou te mau melo e tauturu i teie ohipa ia tupu na roto i te imiraa e i te opereraa ia vetahi ê te haamaramaramaraa niu e itehia i roto i te mau Hiroa Faaroo e tae noa’tu i teie mau mea i muri nei oia te mau ohipa, te faaroo, te mau utuafare e te mau hotu o te evanelia.

E mea ti‘a atoa ia haamana‘o tatou e, i te tahi mau taime, te e‘a maitai a‘e no te pahono i te mau uiuiraa a te mau taata e mea na roto ïa i te huru o to tatou oraraa, e mea nahea tatou ia faaite i te oaoa o te evanelia i roto i to tatou oraraa, e nahea tatou ia hamani maitai ia vetahi ê e mea nahea tatou ia pee maite i te mau haapiiraa a te Mesia.

No te feia o te hinaaro ia ite atu â i teie noa mau parau tumu o ta‘u i hohora iho nei, e nehenehe ia niuniu i te mau misionare no te haapii ia ratou i te parau haapiiraa o te pene 3 o te A Poro i Ta‘u Evanelia. E ite te mau misionare e nahea ia pahono hau atu â i ta ratou mau uiraa e ia arata‘i ia ratou i te faafariuraa e i te bapetizoraa.

Teie te taime tano no tatou ia imi e ia faaite ia vetahi ê o vai ra tatou. A faaineine i te tahi mau ohipa ohie mai ta‘u i faaite ia outou i teie mahana e ia tauturu i te feia hinaaro ma‘imi ia ite rii no ni‘a i te Ekalesia e inaha, ia ite atu â no ni‘a i te Faaho‘i faahou-raa-hia mai o te evanelia.

E te mau taea‘e te mau tuahine, eiaha roa’tu e taiâ ia faaite i to outou iteraa papû ma te aau tae e te here. Eita e nehenehe e huna i te mana o te iteraa papû o te hoê taata, e e mea pinepine te reira i te faatupu i roto ia vetahi ê te hinaaro ia rahi atu te ite. Ua ite au e, e parau mau teie e te vaiiho atu nei au i to’u iteraa papû e, ua ite au e, e Ekalesia mau te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei, e te faaite atu nei au i te reira iteraa ia outou na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.