2007
Te Mana no te Taui
Novema 2007


Te Mana no te Taui

Ua faaineine te Peresideni Faust i teie nei irava i te ava‘e hou to’ na poheraa i te 10 no te ava‘e Atete 2007.

Te mana no te taui e parau mau ïa e o te hoê horo‘a rahi no te pae varua no ô mai i te Atua ra.

Hōho’a

Ua horo‘ahia ia tatou tata‘itahi te mana no te taui i to te tane e aore râ, i to te vahine oraraa. Ei tuhaa no te faanahoraa rahi o te oaoa a te Fatu, te vaira to tatou iho ti‘amâraa no te rave i te mau opuaraa. E nehenehe tatou e opua i te rave maitai e matai atu â. I te tahi pae, titauhia tatou paato‘a ia taui ; oia ïa, hinaarohia vetahi o tatou ia faaite i te mata a‘ia‘i i te fare, te pipiri-ore, ia riro ei feia horo‘a i te tari‘a, e ei feia hamani maitai ia vetahi ê. Te vai ra to tatou mau huru e tano ia taui, te mau peu o te haamauiui ia tatou iho e i te feia e haa‘ati nei ia tatou. I te tahi mau taime e mea ti‘a ia ueuehia tatou no te tura‘i ia tatou i roto i te tauiraa.

Ua tae mai te hoê tauiraa rahi ia Saulo i ni‘a i te e‘a no Damaseko. Ua rave noa na o Saulo i te « parau haamata‘u e te taparahi i te mau pĭpĭ a te Fatu ra » (Te Ohipa 9:1). Ia tere oia na to’na ra e‘a i Damaseko, ua ati ihora oia i te maramarama no te ra‘i i te ana‘anaraa mai.

« And he fell to the earth, and heard a voice saying unto him, Saul, Saul, why persecutest thou me ?

« Mairi ihora oia i raro i te repo, e faaroo a‘era oia i te hoê reo i te parauraa mai ia’na, E Saulo, e Saulo, eaha oe i hamani ino mai ai ia‘u ?

« Ua parau atura oia, E te Fatu, o vai oe ? Ua na ô maira te Fatu, O vau o Iesu, ta oe i hamani ino mai nei » (Te Ohipa 9:4-5).

Penei a‘e e, ua tamaruhia te aau o Saulo i to te mau tiri‘a rahi a‘ua‘uraa ia Setefano i rapae i te oire e i te pehiraa ia’na e i to ratou vaiihoraa i to ratou mau ahu i te avae o Saulo. E mea papu e i ni‘a i te e‘a o Damaseko i to’na faarooraa i te reo o te Fatu, o tei parau e, « O vau o Iesu ta oe i hamani-ino mai nei ».

« Ua parau atura oia ma te maere e te rurutaina, e te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ? Ua parau maira te Fatu ia’na, A ti‘a i ni‘a, e haere oe i roto i te oire, ei reira oe e faaitehia mai ai i ta oe e rave » (Te Ohipa 9:6). Ua matapohia Saulo i to’na ti‘araa mai e ua arata‘i-rima-hia’tura i Damaseko, e i reira to’na mata i te rapa‘au-raa-hia e i reira oia i bapetizohia’i. Haamata oioi-roa’tura oia i te poro « i te Mesia i roto i te mau sunago e, o oia te Tamaiti a te Atua » (Te Ohipa 9:20). Saulo, o tei pi‘ihia i muri mai e o Paulo, ua ite ïa i te hoê tauiraa taato‘a, fati ore, hope roa, e te aueue-ore e tae noa’tu i to’na poheraa.

Taui na roto i te Faafariuraa

Oia mau, aita paha teie huru ohipa i tupu na ia outou, aita’toa paha ia‘u nei ! No te tahi o tatou, aita paha to tatou faafariuraa i tupu mai teie te huru area râ, e mea ti‘a ia tupu na roto i te papu maitai e i te faufaa. Te feia faafariuhia i roto i te Ekalesia, e mea papu e ua roa‘a ia ratou te hoê iteraa varua i te taime o to ratou bapetizoraa. Te faaite ra te hoê mai teie te huru: « Eita roa e mo‘ehia ia‘u te aehuehu i roto i to‘u varua ; i te riroraa ei mea mâ, no te haamata apî mai te hoê tamarii a te Atua… E mea huru taa è mau taua iteraa ra ! »1

E taui te faafariuraa mau i te oraraa. Ua papa‘i te hoê vahine apî i te huru no to’na oraraa i to’na utuafare i to’na tamarii rii raa. Teie ta’na i papa‘i, « ua haapuaihia vau i to‘u iteraa i to‘u mama e to‘u mau taea‘e e mau tuahine apî i te otoraa i te huru o te hoê metua tane ‘iria ia ta‘ero ». I te rae‘a-raa-hia to’na 14 matahiti, ua parau te hoê taata ia’na e, te hoê o te mau faaueraa a te Atua oia ïa, ia faatura i to’na na metua. A feruri ai e nahea oia ia haapa‘o i te reira, ua faahoruhoruhia oia ia tai‘o, ia riro ei piahi maitai roa e ia riro ei tamahine maitai roa‘e i roto i to’na oire.

Aita i taui rahi roa i roto i te fare ua mana‘o râ oia ia faahaere i ta’na mau opuaraa i mua e ia tae to’na matahiti i te 18, ua faaru‘e mai oia i to’na utuafare no te faahaere i ta’na haapiiraa i mua. Toru hepetoma i muri mai, ua ho‘i atu oia e farerei i te utuafare teie ta’na i haamana‘o:

« Ua farerei mai to‘u mama ia‘u ma te ta‘i. Ua mana‘o vau e ua tupu te hoê ohipa mata‘u area râ, ua tauahi mai oia e parau maira, ‘Mai to oe â haereraa i te haapiiraa, aita roa to oe papa i inu noa‘e.’

« …Ua faati‘a mai to‘u mama e i te pô o to‘u haereraa, ua tae mai te tahi mau misionare Momoni…

« Ua riro to‘u papa mai te hoê tamarii ra te huru. Ua ite au i te tatarahapa e te haehaa i roto i to’na na mata. Ua taui roa ino oia. Ua faaru‘e oia i te ava‘ava e i te inu i taua iho â taime ra, e ua tamata i te haapa‘o i te mau faaueraa o ta te mau misionare i haapii ia’na. E faariro oia ia‘u mai te hoê arii vahine, e e faatura oia i to‘u mama e i to‘u mau teina e mau tuahine mai te mau arii ra.

« …Ua bapetizohia to‘u utuafare paato‘a… Ua riro to‘u papa i roto i te 40raa o to’na matahiti ei papa maitai roa‘e i te ao nei ».2

E nehenehe te mana o te evanelia e taui i to tatou oraraa e ia hopoi ia tatou mai te oto e mai te hepohepo i te oaoa e i te popou.

Taui na roto i te Tatarahapa

E hopoi mai te ofatiraa ture i te oto e i te mauiui. Tera râ, te vai nei te hoê rave‘a no te hororaa i rapae « i te au‘a ava‘ava e te mau tape‘a o te ino ra » (Mosia 27:29). Mai te mea e huri tatou i te Fatu e e ti‘aturi i To’na i‘oa, e nehenehe tatou e taui. E horo‘a mai Oia i te mana no te taui i to tatou oraraa, te mana no te faaru‘e i te mau mana‘o e i te mau feruriraa o to tatou aau. E nehenehe tatou e rave-ê-hia’tu mai te « abuso pouri ta‘ota‘o roa » i te « maramarama maere o te Atua » (Mosia 27:29). E nehenehe ta tatou mau hapa e faaorehia. E farii tatou i te hau.

Tau matahiti i mairi a‘e nei, te faati‘a ra o Elder Marion D. Hanks e Huimana Faatere Rahi o tei faaturahia, i te hoê ohipa tei tupu mana‘o-ore-hia i te hoê taata o tei tatarahapa e o tei taui i te reira iho mahana i to’na oraraa:

« Ua afa‘i oia i ta’na tamaiti i te fare o te hoê utuafare o te farii ia noho teie tamaiti i reira a haere atu ai oia i ta’na ha‘uti ta‘iriraa popo. E ere teie nei tamaiti i te mea ana‘anatae roa ia haere na muri i to’na papa i te fare o teie feia o te hinaaro i te farii ia’na, e haamata ihora te papa i te mana‘o e ua hamani-ino-hia paha ta’na tamaiti e teie mau taata. Ua tapuni ihora i muri i to’na papa a patoto atu ai oia i te opani. Ia tae raua i roto i te fare, ua farii popouhia mai ta’na tamaiti e teie utuafare, e mai te mea ra e, e mea herehia teie nei tamaiti e teie feia.

« Ia ho‘i oia e ti‘i i ta’na tamaiti, ui atura teie metua taa-ore ia’na i te tumu oia i ore ai i ana‘anatae… Te pahonoraa a ta’na tamaiti [oia ïa]:

« ‘Ua mata‘u vau ia mo‘ehia ia oe e ia parau ino oe i roto i to ratou fare, papa. Aita ratou e parau ino i roto i to ratou fare ; e mau taata maitai roa ratou. E parau ratou ia ratou iho ma te mâ e e feia ‘ata‘ata roa teie, e e pure ratou i te mau taime a tama‘a’i ratou e i te mau po‘ipo‘i e i te mau ahiahi, e e vaiiho ratou ia‘u ia pure e o ratou.’

« Parau ihora te papa e, ‘E mea papu e ua haama teie tamaiti i to’na papa ; ua here roa oia ia‘u aita’tura oia i hinaaro ia haama vau.’

« Teie papa, tei pato‘i i te hoê u‘i taata aerere o tei tamata i te tauturu ia’na ia roa‘a te hoê oraraa maitai a‘e, ua haaputapuhia ïa e te varua nehenehe roa o ta’na iho tamaiti iti ».3

Ua puai roa te mana no te taui i ti‘a’i i teie papa ia ho‘i eiaha noa i te mau ohiparaa a te Ekalesia ua riro atoa râ ei taata faatere no te hoê titi.

Taui na roto i te Faaoraraa o te mau Hia‘ai

Te tahi huru tauiraa o ta‘u e hinaaro nei i te a‘o atu, o te faaora-raa-hia ïa i te mau peu o te faatitiraa. Oia ïa, te mau ahoaho o te ‘ava, te ra‘au ta‘ero, te ava‘ava, te tama‘a rahi, te pere, te peu ti‘a-ore o te apeniraa, e te mata‘ita‘iraa i te mau hoho‘a faufau. Teie te hoê faahitiraa no roto mai i te hoê buka tei nene‘ihia no ni‘a i te mau hia‘ai o te haaparuparuraa: « E riro te rave-haapa‘o-ore-noa-raa i te mau ra‘au ta‘ero i te faatupu i te ma‘i o te nehenehe e ‘ape e i te pohe i te Mau Hau Amui no Marite. E faaino te rave haperaa i te mau ra‘au i te mau utuafare, e pau rave rahi milia no te iti o te faahoturaa, e faateiaha te faanahoraa o te ‘ea, e i te haamou roa i te ora ».4 E riro ïa ei ati rahi i ni‘a i te sotaiete.

Rave rau huru hia‘ai, e e mea fifi no te hoê taata tei ro‘ohia i te hoê o teie nei mau hia‘ai rahi ia taui no te mea e faaino roa vetahi i te roro. Te faaite ra te hoê irava no ni‘a i te hia‘ai i teie parau e, « I roto i te roro o te hoê taata hia‘ai, no te mea ua ino te tuhaa no te feruriraa, eita ïa oia e nehenehe faahou ia faaoroma‘i i to’na huru huehue ».5 E nehenehe vetahi o teie mau hia‘ai e faaoroma‘ihia e tae roa’tu e ere tatou i te ti‘amâraa o ta te Atua i horo‘a mai. Hoê o te mauihaa o ta Satane e faaohipa maori râ, o te hi‘opoaraa ïa ia tatou. I te hopea ra, e mea ti‘a ia haapae tatou i te hoê noamea o te tape‘a ia tatou ia ore e rave faaoti i te mau opuaraa a te Fatu no tatou, o riro roa’tu te mau haamaitairaa o te tau e a muri atu i te ro‘ohia i te ati. Tei ô nei tatou i teie nei oraraa ia roa‘a te haaviraa i te varua i ni‘a i te tino eiaha râ te tino i ni‘a i te varua.

Noa’tu eaha te huru o te hia‘ai e aufauhia te reira e te mauiui e te oto rahi, e e faahoruhoru te reira ia tatou i te pae varua. Ia vai râ te ti‘aturiraa i te mea e, e nehenehe teie mau hia‘ai i te taime ti‘a mau e haavihia. E nehenehe tatou e taui, e mea fifi roa râ.

E haamata tatou na te opua i te taui. Titauhia te itoito e te haehaa ia farii e, e hinaaro tatou i te tauturu, e mea iti râ, mai te mea te vaira vetahi o tatou e nehenehe noa ratou ia rave. Te vai nei ta te Ekalesia faanahoraa o tei au maitai i na E‘a Hoê Ahuru Ma Piti no te Ava Itea Ore i ni‘a i te hoê niu no te mau parau haapiiraa e te mau ti‘aturiraa a te Ekalesia. E roa‘a teie nei na e‘a 12 i roto i te A Guide to Addiction Recovery and Healing, e vai nei na te feia faatere o te autahu‘araa e te tahi atu mau melo.

Titauhia te hoê tauiraa i roto i te huru o te oraraa. E mea ti‘a ia tatou ia hinaaro mau ma to tatou aau atoa, mana‘o e puai ia haavi i teie nei mau hia‘ai ino. E mea ti‘a ia tatou ia faaineine i te vaiiho-roa-raa e te fati ore i te amuiraa i roto i te mau hia‘ai o teie mau mea iino e aore râ, mau ohipa.

Rave rahi feia o tei taui a‘e nei i te mau peu tei matarohia e ratou. Te hoê metua vahine e toru tamarii, o Susana tei mataro i te rave i te mau ra‘au ta‘ero i te mau hopea hepetoma e ua tamata i te huna i teie nei fifi i ta’na mau tamarii. Area râ, ua iteahia e ta’na mau tamarii e ua taparu ia’na ia faaea. I muri mai e toru matahiti, e na te tahi mau tauturu taa è e te patururaa a ta’na mau tamarii, ta’na ihoa ra tamaiti iti e hitu matahiti, ua faaore oia. Ia hi‘o ti‘a oia i muri, ua ite oia i te Metua i te Ao ra umeraa ia’na i rapae i teie fifi e ua faaineine ia’na ia faaroo i te evanelia. Teie o ta’na i parau:

« Ua taui te evanelia i to‘u aau, i to‘u faanehenehe, i to‘u huru, e i to‘u mau mana‘o. Ua haapii au i te pure. Mai te mea e ro‘ohia vau i te fifi, e haere au e farerei i te Metua i te Ao ra ma te parau atu e, ‘A tauturu mai ia‘u.’ E ite mai oia ia‘u… E ia haere au, e haere ïa vau ma te afa‘i eta‘eta i to‘u upo‘o i ni‘a no te mea ua ite au e tei pihai iho te Metua i te Ao ra i to‘u ta‘ahiraa avae.

« Aue e, e mahana apî teie. Ua ere au rave rahi mau mea na roto i te hinaaroraa i te rave i te ra‘au ta‘ero – ua ere au i to‘u fare nohoraa, ua fatata roa ta‘u tamaiti i te pohe i roto i te hoê ati auahi, ua mau‘a to‘u faaipoiporaa, ua ere au i te oaoa. Area râ, ua roa‘a faahou mai. Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te tahi fana‘oraa ia haamata faahou. E taata apî au i teie nei – e mea apî au i to‘u rotoraa e i to‘u rapaeraa ».6

Te mahana apî tata‘itahi o ta te haamataraa e horo‘a mai, o te hoê ïa mahana apî e horo‘a no tatou ia haamata i te taui. E nehenehe tatou e taui i to tatou heipuni. E nehenehe tatou e taui i to tatou oraraa na roto i te monoraa i te mau peu tahito i te mea apî. E nehenehe tatou e hi‘o i to tatou huru e i to tatou ananahiraa na roto i te mau feruriraa mâ e i te mau ohipa maitatai. Mai ta te hoê i papa‘i na, « Te vai noa ra te rave‘a no te taui, e te mau fafauraa ite-ore-hia no te hau, no te oaoa e no te hoê oraraa maitai a‘e ».7

E mea ino te mau hia‘ai iino no te Varua. E titau vetahi o teie mau hia‘ai iino i te tauturu a te taote, e hi‘o ïa tatou i te tauturu pae varua e vai nei no tatou na roto i te mau haamaitairaa a te autahu‘araa e na roto i te pure. Ua fafau mai te Fatu ia tatou e, « E au maitai to‘u aroha i te mau taata atoa i faahaehaa ia ratou iho i mua ia‘u ra, ia faahaehaa hoi ratou ia ratou iho i mua ia‘u, e ia faaroo ia‘u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou » (Eterera 12:27). Ia haamana‘o tatou e te mana no te taui e parau mau ïa e o te hoê horo‘a rahi no te pae varua no ô mai i te Atua ra.

Te faaite papu nei au e e mea na roto i te tatarahapa e i te parau-ti‘a e na roto i te mana o to tatou Fatu o Iesu Mesia, e tae mai ai te tauiraa i to tatou nei tino ia nehenehe te reira ia « faahuru ê i to tatou tino haehaa, ia hoê atoa huru i to’na iho tino maitai ra, i te rave‘a mana na’na e tia’i ia’na ia rave i te mau mea atoa nei, e vi atoa’i i raro a‘e ia’na ihora » (Philipi 3:21).

Te mau nota

  1. Vivian Ford, « Ask and Ye Shall Receive », No More Strangers, 4 buka, nene‘iraa na Hartman Rector Tamaiti e na Connie Rector (1971-90), 3:175.

  2. Estilla Ayala, « The Change in My Father », Ensign, Fepuare 1975, 42, 43.

  3. « Fitting into Your Family », New Era, Tiunu 1991, 8.

  4. Lynn R. Webster e Beth Dove, Avoiding Opioid Abuse While Managing Pain (2007), 11.

  5. Michael D. Lemonick e Alice Park, « The Science of Addiction », Time, Tiurai 16, 2007, 44.

  6. LaRene Gaunt, « Testimonies from the Inner City », Ensign, Eperera 1992, 40.

  7. Joseph Walker, « The Miracle of Change », Ensign, Tiurai 1992, 12.