2007
Toru opuaraa no te arata‘i ia outou
Novema 2007


Toru opuaraa no te arata‘i ia outou

E itehia to outou mana i rapae atu ia outou iho e to outou utuafare e e haaputapû te reira ia vetahi ê na te ao atoa nei.

Hōho’a

Ua faauruhia to tatou mau varua i teie nei aru‘i. Ua haamaitaihia tatou na roto i te himene nehenehe e te mau parau poro‘i faauruhia. Tei ŏ nei te Varua o te Fatu.

E te mau tuahine Julie Beck, Silvia Allred, Barbara Thompson – mauruuru i te ra‘i no to outou mau metua vahine e metua tane, to outou mau orometua haapii, to outou feia faatere no te Feia Apî e te tahi atu mau taata tei ite i te aravihi e vai nei i roto ia outou.

No te faahiti faahou i te hoê mana‘o :

Eita roa’tu outou e ite i te faufaa o te hoê tamahine,

E ti‘a ia outou ia tia‘i no te ite ;

Te mau vahine atoa i ni‘a i te hoê ti‘araa hanahana,

Ua riro na ïa ei tamahine i te hoê taime.1

E haamaitairaaa rahi roa no‘u ia parahi i rotopu ia outou. Te ite nei au e, taa ê noa’tu outou tei haaputuputu mai i roto i te Pû Amuiraa nei, e rave rahi tauasini e mata‘ita‘i e e faaroo ra i teie nei haapurororaa na roto i te rave‘a peeutari.

A paraparau atu ai au ia outou, te ite nei au e, na ni‘a i to‘u ti‘araa tane, tei roto vau i te paeiti e e ti‘a ia‘u ia haapa‘o maitai i ta‘u mau parau. Te haamana‘o nei au i te taata tei tomo atu i roto i te hoê fare hooraa buka e tei ani atu i te taata hoo – e vahine – i te tauturu: « Te vaira anei ta outou buka tei piihia Te tane, te fatu o te mau vahine ? » Ua hi‘o ti‘atura te vahine hoo i roto i to’na mata e parau atura ma te vahavaha, « a tamata i te area no te aamu haavare ! »

Te haapapû atu nei au ia outou i teie pô e te faatura nei au ia outou, te mau vahine o te Ekalesia, e ua ite maitai hoi au, ma te faahiti i te parau a William R. Wallace, e « te rima o te aupuru i te tama, o te rima ïa o te faatere i te ao nei ».2

I te matahiti 1901 ua parau te peresideni Lorenzo Snow: « Ua aupuru te mau melo no te Sotaiete Tauturu… i te mau taata i roto i te ati, ua tauahi ratou ma to ratou rima aroha i te otare e te mau vahine ivi, e ua paruru ia ratou iho i te viivii o teie nei ao. E nehenehe ta‘u e faaite papû e aita’tu e mau vahine mâ a‘e e tei faaroo i te Atua i roto i te ao nei i te mau vahine e itehia i roto i te Sotaiete Tauturu ».3

Mai te tau o te Peresideni Snow, te vai nei, i ŏ nei e i teie nei, te mau hahaereraa e ti’a ia ravehia, te mau fariiraa e ti’a ia horo’ahia e te varua po’ia e ti’a ia faaamuhia. A feruri ai au i te parau no te Sotaiete Tauturu no teie nei mahana, ma te aau haehaa no teie haamaitairaa ta’u ia paraparau atu ia outou, ua fariu vau i ni’a i to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na ra arata’iraa hanahana.

No reira, ua mana’o vau i te horo’a i te melo tata’itahi no te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa na fâ e toru e ti’a ia faatupuhia:

  1. 1. A haapii itoito.

  2. 2. A pure tuutuu ore noa.

  3. 3. A tavini ma te aau tae.

E hi‘opo‘a na tatou i teie mau fâ tata‘itahi. A tahi, a haapii itoito. Ua faaue mai te Faaora o te ao nei: « A imi na outou i roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari ; a imi hoi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo ».4 Ua parau faahou mai Oia: « E imi outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira: o te faaite ïa ia‘u o taua mau parau ra ».5

E tauturu ïa te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i to tatou mau iteraa papû e te mau iteraa papû o te mau melo no to tatou utuafare. Te paari nei ta tatou mau tamarii i teie nei mahana ma te haatihia e te mau reo e tura‘i ra ia ratou ia faaru‘e i te mea ti‘a e ia tapapa i te mau mea oaoa o te ao nei. Ia ore ana‘e to ratou e niu papû i roto i te evanelia a Iesu Mesia, e te hoê iteraa papû no te parau mau e te hoê faaotiraa ia ora parau-tia, e riro ïa ratou i te hema i taua mau faahemaraa ra. E hopoi‘a na tatou ia haapaari e ia paruru ia ratou.

I teie nei mahana te rahi noa’tu ra ta tatou mau tamarii i te haapiihia e te mau ve‘a, mai te iteneta. I te fenua Marite, ua faaitehia mai e te mata‘ita‘i nei te hoê tamarii i te afata teata fatata e maha hora i te mahana, e te rahiraa o te mau hoho‘a, ua î ïa i te ohipa ino, te faaohiparaa i te ava e te raau taero e te taotoraa te tane i te vahine. E ti‘a ia amuihia’tu te taime no te mata‘ita‘iraa i te mau hoho‘a teata e te hautiraa i te mau hautiraa video i na hora e maha.6 E hoê â te mau numera no te tahi ê atu mau fenua moni. Aita te mau poro‘i tei faahoho‘ahia i roto i te afata teata, i roto i te mau hoho‘a teata e i roto i te tahi ê atu mau ve‘a, e tuati ti‘a ra i te mau mea ta tatou e hinaaro i ta tatou mau tamarii ia apo e ia tapea maite. E hopoi‘a na tatou eiaha noa i te haapii ia ratou ia vai parau-tia i te varua e te haapiiraa ia tauturu atoa râ ia ratou ia vai noa mai te reira, noa’tu eaha te huru o te mau mana no rapae o ta ratou e faaruru atu. E titau rahi ïa te reira i to tatou taime e ta tatou mau tautooraa – e ia nehenehe ia tatou ia tauturu ia vetahi ê, ua ti’a ïa ia tatou ia farii i te itoito varua e te morare no te pato‘i atu i te ino ta tatou e ite nei i te mau vahi atoa.

Te ora nei tatou i te tau tei parauhia i roto i te Nephi 2, pene 9:

« E te te‘ote‘o, e te hapa, e te maamaa o te taata nei e ! Ia haapiihia ratou, ua mana‘o ratou e, e feia paari ratou ; e e ore ratou e faaroo i te a‘o a te Atua, no te mea ua faarue ratou i te reira, i te mana‘oraa e mea ite ratou ihora, e no reira, e mea maamaa to ratou paari, e aore hoi a ratou e faufaa i te reira. E pohe hoi ratou.

« E mea maitai râ te ite, ia haapao ratou i te a‘o a te Atua ».7

Ua titauhia te itoito no te tape‘a maiteraa i ta tatou mau ture noa’tu te vahavaharaa a to te ao nei. Ua parau te Peresideni J. Reuben Clark tamaiti, tei riro na ei melo no te Peresideniraa Matamua e rave rahi mau matahiti: « Ua iteahia te mau huru ohipa ta te feia o tei parau hua e faaroo to ratou… tei mana‘o, e mai te mea e faaite ratou i to ratou faaroo rahi e nehenehe ïa ta ratou e faahaere mai i ni‘a iho ia ratou te vahavaha o te mau hoa ohipa ti’aturi ore, e ua ti‘a ïa ia ratou ia taui aore râ ia tatara hope atu i to ratou ra faaroo aore râ ia faaore roa’tu i te reira, aore râ ia faahua i te huna atu i te reira. Te feia o te na reira e feia faahua paieti ïa ».8

Te puta mai nei i roto i te feruriraa te mau irava puai tei itehia i roto i te Timoteo 2 i roto i te Faufaa apî, pene 1, te mau irava 7 e te 8:

« E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horo‘a mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapa’o maitai.

« Eiaha oe e haamâ i te parau o to tatou Fatu ».

Taa ê noa’tu i ta tatou haapiiraa i te mau mea no te pae varua, e mea faufaa rahi atoa te haapiiraa i te mau mea no te pae tino nei. I te rahiraa o te taime, aita tatou e ite eaha to mua ia tatou ; no reira, e mea ti‘a ia tatou ia faaineine no te mau tau papû ore. Te faaite mai nei te mau numera e i te hoê taime, no te ma‘i aore râ te pohe anei no te hoê tane faaipoipo aore râ no te hinaaro i te moni, e ite ïa outou ia outou iho i roto i te ti‘araa no te taata e imi ra i te moni no te utuafare. Ua rave a’ena te tahi o outou i taua ti‘araa ra. Te ti‘aoro nei au ia outou ia haere tamau noa i ta outou haapiiraa – mai te mea aita â outou e na reira ra aore râ aita outou i na reira – ia nehenehe ia outou ia faaineinehia no te aupuru mai te mea e titauhia te reira.

E rahi atu ïa ta outou mau taleni a haapii ai outou. E nehenehe ïa ia outou ia tauturu maitai a‘e i to outou mau utuafare i roto i ta ratou haapiiraa, e e farii ïa outou i te hau i roto i te feruriraa i te iteraa e ua faaineine outou ia outou iho no te mau mea mana‘o-ore-hia ta outou e nehenehe e faaruru i roto i te oraraa.

Te tapiti nei au i te parau: A haapii itoito.

Te piti o te fâ ta‘u e hinaaro i te faahiti A pure tuutuu ore noa. Ua faaue te Fatu: « A pure noa i te mau taime atoa ra, e e ninii atu vau i to’u Varua i ni‘a iho ia oe, e e maere rahi roa ta oe haamaitairaa ».9

Penei a‘e aita’tu e taime i hinaaro-rahi-hia’i e tatou ia pure e ia haapii i te mau melo no to tatou utuafare ia pure. Ua riro te pure ei parururaa i te faahemaraa. E mea na roto i te pure mau e te tuutuu ore e nehenehe ai ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa tei hinaarohia e te tururaa tei titauhia no te ora parau-ti‘a i roto i te tere ataata e te fifi i te tahi mau taime ta tatou e parau nei te oraraa tahuti.

E nehenehe ta tatou e haapii i te faufaa rahi no te pure i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua na roto i te parau e te hi‘oraa. E faaite atu vau ia outou i te hoê haapiiraa na roto i te hi‘oraa maitai mai tei faaitehia i roto i te rata ta te hoê metua vahine i papa‘i mai ia‘u no ni‘a i te pure. « E te peresideni Monson here: Te ui nei au ia‘u iho i te tahi mau taime mai te mea te faatupu nei au i te tahi taa-ê-raa i roto i te oraraa o to‘u mau tamari. I te mea ihoa râ e e metua vahine au e rave ra e piti na ohipa no te aufau i te mau tarahu, i te tahi mau taime e ho‘i mai au i te fare i roto i te ahuehue, aita râ vau e faaru‘e ».

Ua tamau ta’na rata a faaite mai ai oia e nahea oia e ta’na mau tamarii i te hi‘oraa i te amuiraa rahi, i reira to‘u a‘oraa no ni‘a i te pure. Ua parau ta’na tamaiti i teie parau, « E mama, ua haapii a‘ena oe ia matou i te reira ». Ua ui atura oia, « eaha ta oe e hinaaro ra i te parau ? » Ua pahono a’era ta’na tamaiti, « oia mau, ua haapii oe ia matou ia pure e ua faaite oe ia matou e nahea, i te tahi râ pô ua haere atu vau i to oe ra piha taoto no te ani ia oe i te tahi mea e ua ite au ia oe i ni‘a i to oe na turi avae te pure ra i te Metua i te Ao ra. Mai te mea e mea faufaa rahi Oia no oe, e mea faufaa rahi ïa Oia no‘u ». Ua hope te rata e teie mau parau, « te mana‘o nei au e aita roa oe e ite noa‘e eaha te huru puai o to outou hi‘oraa e tae noa’tu i te taime e ite mata ai te hoê tamarii ia outou iho ia rave i te mea ta outou i tamata i te haapii ia’na ia rave ».

Tau matahiti i ma‘iri a‘enei, hou a faaru‘e ai au ia Roto Miti no te haere atu i te mau amuiraa matahiti no te Scouts no Amerika i Atlanta, Georgia, ua faaoti a‘era vau i te rave na muri ia‘u te tahi mau ve‘a no te New Era ia nehenehe ia‘u ia opere atu teie nei ve‘a maitai roa i te feia faatere no te mau Scouts. Ua ite au e ua tuu mai to‘u nei papa‘i parau i roto i te vehi, ma te tumu ore, e piti ve‘a hau no te ava‘e tiunu, te hoê ve‘a no ni‘a i te faaipoiporaa hiero. Ua vaiiho vau i teie na ve‘a e piti i roto i te piha hotera, e mai ta‘u i opua, ua opere haere au i te tahi atu mau ve‘a.

I te mahana hopea o te mau apooraa, aita vau i hinaaro i te haere atu i te tamaaraa avatea tei talenahia, ua rûhia râ vau i te ho‘i atu i to‘u piha. Te ta‘i noa ra te niuniu a tomo atu ai au. E melo te taata pii no te ekalesia o tei faaroo e tei Atlanta nei au. Ua faaite mai oia e o vai oia e ua ani mai te mea e nehenehe ta‘u e horo‘a i te hoê haamaitairaa i ta’na tamahine e 10 matahiti i te paari. Ua farii oioi noa vau, e ua faaite mai oia e, e haere oioi mai oia e ta’na tane faaipoipo, ta raua tamahine e ta raua tamaiti i to‘u nei piha hotera. A tia‘i noa’i au, ua pure au no te tauturu. Ua monohia te maniania o te amuiraa e te mau mana‘o hau tei apee i te pure.

I muri iho ua tae mai te patotoraa i te opani e te haamaitairaa tei riro no‘u iho te farereiraa i te hoê utuafare ma‘itihia. E turu tootoo to te tamahine 10 matahiti ia haere ana‘e oia. No te ma‘i mariri ai taata ua titauhia e ia tapuhia to’na ra avae aui: e mea ataata râ to’na ra hoho‘a mata, e te aueue ore to’na ra ti‘aturi i te Atua. Ua horo‘ahia te hoê haamaitairaa. Ua tuturi te metua vahine e te tamaiti i pihai iho i te ro‘i, a tuu ai te metua tane e o vau i to maua pue rima i ni‘a i te tamahine iti. Ua arata‘ihia maua e te Varua o te Atua. Ua faahaehaahia matou e to’na ra mana.

Ua ite au i te mau roimata i te taheraa mai raro mai i to‘u na paparia e ua mairi i ni‘a i to‘u na rima a vai ai to‘u na rima i ni‘a i te upoo o taua tamarii nehenehe ra a te Atua. Ua parau vau no ni‘a i te mau oro’a mure ore e te faateiteiraa o te utuafare Ua faauru mai te Fatu ia‘u ia faaitoito i teie utuafare ia haere i te hiero mo‘a a te Atua. I te hopearaa o te haamaitairaa, ua ite au e ua faanahohia taua tere hiero ra. Ua uihia te mau uiraa no ni‘a i te hiero. Aita vau i faaroo i te reo no te ra‘i mai, aita atoa vau i ite i te hoê orama. Ua tae mai râ ma te maramarama te mau parau, « a hi‘o na i roto i te New Era ». Ua hi‘o vau i te vairaa ahu, e te vai nei na ve‘a e piti no ni‘a i te hiero a te New Era. Ua horo‘ahia te hoê ve‘a i te tamahine e te tahi i to’na ra nau metua. Ua tai‘o matou i te ve‘a.

Ua aroha mai te utuafare, e ua vai faahou â te hau i roto i te piha. Ua oioi noa te pure haamauururu e, faahou â, te faaotiraa ia vai noa te pure ei tufaa no te oraraa.

E to‘u mau tuahine here e, eiaha e pure no te mau ohipa e aifaito i to outou mau aravihi, e pure râ no te mau aravihi e aifaito i ta outou mau ohipa. I reira eita ïa te raveraa i ta outou mau ohipa e riro ei semeio, o outou râ te semeio.

A pure tuutuu ore noa.

E te hopea, a tavini ma te aau tae. Ua riro outou ei puai rahi no te faatupu i te maitai, te hoê o te mau mana puai roa’e i te ao taato‘a nei. E itehia to outou mana i rapae atu ia outou iho e to outou utuafare e e haaputapû te reira ia vetahi ê na te ao atoa nei. Ua tae outou i to outou mau taeae e to outou mau tuahine i te mau purumu, te mau oire, te mau fenua, te mau fenua rahi, te mau moana. Te faahoho‘a nei outou i te parau tumu a te Sotaiete Tauturu: « E ore roa te aroha e mou ».

Oia mau, ua haatihia outou e te mau rave‘a no te tavini atu. E mea papû roa e i te tahi mau taime ua ite outou e ua rahi roa taua mau rave‘a ra e te mana‘o nei paha outou eita e maraa ia outou. I hea outou e haamata ai ? Nahea e nehenehe ia outou ia rave i te taato‘araa ? Nahea outou e maiti, mai te mau hinaaro atoa ta outou e ite, i hea e nahea i te tavini ?

I te rahiraa o te taime ua riro te mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i o te taato‘araa ïa o te mea tei titauhia no te faaitoito e te haamaitai i te tahi taata: te hoê uiraa no ni‘a i te utuafare o te hoê taata, te mau parau vitiviti no te faaitoitoraa, te hoê haapoupouraa no roto mai i te aau, te hoê rata iti no te haamauruuru, te hoê niuniu poto. Mai te mea e ara e e haapa‘o maitai outou, e mai te mea e rave outou i te mau faaurururaa e tae mai ia outou, e nehenehe ïa ta tatou e rave rahi i te maitai. I te tahi mau taime, oia mau ïa, e titau-rahi-hia ïa.

Ua faaroo iho nei au i te taviniraa ma te here tei horo‘ahia i te hoê metua vahine i te apîraa ra o ta’na mau tamarii. E mea pinepine oia i te ti‘araa i ni‘a i te maororaa pô no te atuaturaa i te hinaaro o ta’na mau tamarii rii, mai ta te mau metua vahine e rave nei. E mea pinepine to’na hoa e to’na taata tupu i tera’tu pae o te aroa purumu i te haere mai i te po‘ipo‘i a’e ma te parau, « ua ite au e ua ama te mau mori i te maororaa pô e ua ite au e ua ara noa oe e te mau tamarii. E rave au ia ratou i to‘u nei fare no te tahi nau hora a faafaaea‘i oe ». Ua parau teie nei metua vahine tei mauruuru: « ua mauruuru roa vau no ta’na tautururaa, e aita vau i ite i te reira e tae noa’tu i te taime ua tupu te reira e rave rahi mau taime ua ite au e ahiri ua ite oia i ta‘u mau mori i te amaraa i te maororaa pô, te ara ra ïa oia e te hoê o ta’na mau tamarii e ua hinaaro oia i te taoto rii mai ia‘u nei. Ua haapii mai oia ia‘u i te hoê haapiiraa rahi roa, e ua tamata vau mai taua taime ra ia ara mai ia’na i te imiraa i te mau rave‘a no te tavini i te tahi atu mau taata ».

Eita e noaa i te tai‘ohia te mau ohipa taviniraa tei ravehia e te nuu rahi a te mau tuahine hahaere a te Sotaiete Tauturu. Tau matahiti i ma‘iri a‘enei, ua faaroo vau i te parau no na tuahine e piti tei tauturu i te hoê vahine ivi e oto ra, Angela, te hoê mootua na te hoê o to‘u mau fetii. Ua haere te tane a Angela e te hoê hoa e faahee na ni‘a i te pereoo faahee hiona e ua pohe i roto i te hoê heeraa hiona. Ua vaiiho mai raua toopiti i te hoê vahine hapû – e no Angela, ta raua ïa tamarii matamua, e te tahi vahine, e metua vahine tei hapû e te metua vahine atoa no te hoê tamarii rii. I te oro‘a hunaraa no te tane faaipoipo a Angela, ua faaite te episekopo e i to’na faarooraa i te ati pohe, ua haere vitiviti atu oia i te fare o Angela. Aita i maoro roa i to’na taeraa’tu, ua pate mai te oe. Ua iritihia te opani, e te ti‘a noa mai ra na tuahine hahaere e piti a Angela. Ua parau te episekopo e ua hi‘o oia a faaite ai raua ma te aau mau ia Angela i to raua here e to raua aroha. Ua ta‘i na vahine e toru, e e au ra ua pe‘ape‘a roa teie na tuahine hahaere maitai e piti no Angela. Penei a‘e mai ta te mau vahine ana‘e e nehenehe e rave, ua faaite maru noa raua – ma te ore i anihia – eaha mau te tauturu ta raua e horo’a. Ua ineine raua i te tauturu mai te mea e hinaaro Angela ia raua. Ua faaite te episekopo i to’na mauruuru rahi no te iteraa e e riro mau raua ei tumu no te tamahanahana ia’na i te mau mahana i mua nei.

Ua tapitihia taua mau ohipa ra no te here e te aroha o te mau tuahine hahaere faahiahia no teie nei Ekalesia – eiaha noa i roto i te mau huru ati na roto râ i te aau mau.

Te haapoupou nei au ia outou, o te faaamu nei, o te faaahu nei i tei vai tahaa, e o te farii i te feia nohoraa ore, ma te here e te aroha. O Oia o te ite i te manu rii i te maruaraa eita ïa oia e haamo‘e i taua huru taviniraa ra. Te hinaaro i te faaitoito, te hinaaro mau i te tauturu, e te maitai i te horo‘a no roto mai ïa i te aau tei î i te aroha. A tavini ma te aau tae.

Ua parau to tatou nei peropheta here, oia te peresideni Gordon B. Hinckley, no outou, « ua tanu te Atua i roto i te mau vahine te tahi mea hanahana o te faaite ia’na iho na roto i te puai hau, na roto i te maitai, na roto i te hau, i te hamani maitai, i te viretu, i te parau mau, i te aroha ».10

E to‘u mau tuahine here e, ia haamaitai mai to tatou Metua i te Ao ra ia outou tata‘itahi, tei faaipoipohia aore râ tei otahi noa, i roto i to outou mau fare, i roto i to outou mau utuafare, i roto i to outou iho mau oraraa – ia fana‘o outou i te fariiraa hanahana a te Faaora o te Ao nei: « ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore »11 te pure nei au, a haamaitai ai au ia outou e tae noa’tu te vahine here a James E. Faust, to’na hoa here o Ruth, te ô nei i mua i te ana‘iraa teie pô, e to ratou utuafare, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o « Nobody Knows What a Boy Is Worth », i roto i te Best-Loved Poems of the LDS People, nene‘ihia e Jack M. Lyon and others (1996), 19.

  2. « The Hand That Rocks the Cradle Is the Hand That Rules the World », i roto i te The World’s Best-Loved Poems, haaputuhia e James Gilchrist Lawson (1955), 242.

  3. The Teachings of Lorenzo Snow, nene‘ihia e Clyde J. Williams (1984), 143.

  4. PH&PF 18:118.

  5. Ioane 5:39.

  6. American Academy of Pediatrics, « Television and the Family », 1, www.aap.org/family/tv1.htm.

  7. 2 Nephi 9:28, 29.

  8. « The charted Course of the Church in Education » (a‘oraa tei vauvauhia i te haapiiraa evanelia, te mau orometua no te haapiiraa evanelia e no te fare haapiiraa a te Ekalesia i Aspen Grove, 8 no atete 1938), i roto i te apaparaa parau a James R. Clark, te mau parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Nei, 6 buka, (1965-75), 6:52.

  9. PH&PF 19:38.

  10. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 387.

  11. Mataio 25:21.