2007
E haapuai aau ia oe ; e tauturu vau ia oe
Novema 2007


E haapuai aau ia oe ; e tauturu vau ia oe

Te tauturu rahi a‘e o ta tatou e farii i roto i te faaitoitoraa i te mau utuafare, o te iteraa ïa e o te peeraa i te mau parau haapiiraa a te Mesia.

Hōho’a

Tau ava‘e rii i mairi a‘e nei, ua ani mai te tuahine Beck ia‘u e nehenehe anei au e a‘o no ni‘a i te mau utuafare e ia faaite i te tahi o to‘u mau iteraa rau no ni‘a i te mau utuafare. E tuahine otahi au e aita a‘u e tamarii. Ua mana‘o vau e ua feruri te tuahine Beck e e mea aravihi au no te a‘o i ni‘a i te mau utuafare no te mea aita roa a‘u e hape i rave i ni‘a i ta‘u mau tamarii. Aita e ti‘a i te mau tuahine e rave rahi ia titau i te reira.

E vahine rave ohipa vau na te totiare e ua rave vau i te ohipa i pihai iho i te mau utuafare rave rahi mau matahiti – i te mau utuafare ihoa râ e mau fifi e aore râ, e mau tamataraa rarahi to ratou. Ua ite au rave rahi mau oto rahi o tei haamauiui i te mau tamarii – i te pae tino e i te pae emotionare. Ua ite au i te mau tamarii tei faaru‘ehia tei haamo‘ehia no te mau mea ta‘ero e te mau mea ti‘a-ore o ta to ratou mau metua i rave na. Ua ite na vau i te hoê taure‘are‘a 18 matahiti tei faaamuhia e o te ora nei i teie nei ma te paturu-ore-hia e te hoê utuafare here no te tauturu ia’na.

Mauruuru râ, aita te rahiraa o tatou i rave ino e aore râ, i haapa‘o-ore i to tatou mau utuafare area râ, e ite atu ihoa te mau utuafare tata‘itahi i te tahi mau huru tamataraa – no te ma‘i, no te pohe, no te faaroo-ore, te mau fifi i te pae no te faufaa, e te vaira atura.

E faatupu mai teie mau fifi i te tahi mau uiraa. Eaha te mea e tupu no ni‘a i te mau utuafare ? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hoê utuafare aueue-ore e te hoê utuafare aueue ? Eaha te tahi mau mea ohie e te nehenehe e tauturu i te mau utuafare ? Na vai te nehenehe e horo‘a i te tauturu i te mau utuafare ?

I teie mahana te hinaaro nei au e aparau no ni‘a i teie mau uiraa e i te horo‘a’tu i te tahi mau hi‘oraa o ta‘u i rave na i teie mau matahiti i mairi a‘e nei na roto i te ti‘aturi e e nehenehe te reira e riro ei tauturu.

Eaha te mea e tupu no ni‘a i te mau utuafare ?

Te haa-rahi nei Satane no te aro i te utuafare. E parau oia ia tatou e, e ere te faaipoiporaa i te mea faufaa, e aita te mau tamarii e hinaaro i te hoê metua tane e i te hoê metua vahine, e e ere te mau utuafare puai i te mea faufaa. E parau oia ia tatou e e mau peu tahito e te maamaa te mau faufaa o te pae morare. Ia tae mai te mau tamataraa, e parau mai Satane ia faaru‘e i to tatou mau ti‘aturiraa e ia haere na te mau e‘a o te ao nei. E ume oia ia tatou na roto i te hanahana e te moni e e faaite oia ia tatou i te vahi e roaa’i te oraraa ohie. E aro oia i to tatou faaroo i te Atua e e tamata oia i te faatarapape e tae roa’tu i te mau utuafare puai e te here. E oaoa roa Satane ia tau‘a mai tatou – noa’tu e e mea iti roa.

Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hoê utuafare aueue-ore e te hoê e mea aueue ?

E ite te hoê utuafare aueue-ore o vai o ratou, e te haere nei ratou ihea, e eaha te mea o ta ratou e hinaaro i te rave faaoti. Te hoê utuafare aueue ra, aita ratou i ite e o vai râ ratou ; aita a ratou e faanahoraa, aita e tutau e aita a ratou e mau faufaaraa niu i haamauhia e aore râ, e mau peu maitai i faanahohia.

Te vaira vetahi mau metua no roto mai i te mau utuafare aueue tei haapiihia i te mau ture maitata‘i area râ, ua topa i ni‘a i te mau e‘a hape na roto i te inuraa i te ava, te mau raau ta‘ero e aore râ, te tahi atu mau mea ta‘ero o tei haru ê i ta ratou mau haavaraa maitai, i to ratou paari i te raveraa i te mau opuaraa ti‘a, e i te paari no te raveraa i te mau faaotiraa tano. I roto i te hoê utuafare aueue-ore, e haapii te mau metua here na roto i te hi‘oraa maitai, e eiaha ra i te faaue noa i te mau tamarii ia rave i te tahi mau ohipa. E rave e o ratou atoa e e faaite ia ratou nahea ia rave i te ohipa.

Eaha te tahi mau mea ohie o te nehenehe e tauturu i te mau utuafare ?

A haamana‘o, e mea faahiahia te mau tamarii. E mau tamarii varua ratou na te Atua. Ua ite na vau i te faaotiraa papû a te varua taata i te anaanaraa i te hoê taime aita vau i mana‘o nahea te hoê tamarii e ora’i

E au mau tuahine here, a here e a faaamu i ta outou mau tamarii. A parau ia ratou e ua here outou ia ratou. A tauahi ia ratou. E riro teie mau herehereraa i te faatupu i te mau semeio. A parau i te mau parau aroha. A faaite ia ratou na roto i te hi‘oraa maitai e nahea ia rave i te ohipa. A haapii ia ratou i te pure. Ua parau te peresideni James E. Faust e, « te pure amui mai te hoê utuafare o te hoê ïa iteraa no te ruuruuraa. E nehenehe te mau tamarii apî e ite e nahea ia pure a faaroo ai ratou i te mau pure a to ratou mau metua e mau taea‘e… E mea titau-roa-hia te pure a te taata iho e a te utuafare no te oaoa o te taata iho e o te utuafare ».1

A tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a i ta outou mau tamarii. A tauturu ia ratou ia ite e, e arata‘i te mau papa‘iraa mo‘a ia ratou i roto i to ratou oraraa. A faatupu i te mau pureraa pô utuafare e o ratou. A faaite ia ratou e e mea faufaa te putuputuraa utuafare ia outou.

E farii maitai te mau tamarii i to ratou mau metua e i ta ratou mau hape e rave ra. E mea pinepine ratou i te faaore i te reira, e i te haamo‘e vitiviti roa‘e i te mau taata paari. Eiaha outou e faahapa ia outou iho. A tatarahapa ia rave outou i te hape. A imi i te faaoreraa hara a te mau tamarii. A taui i to outou huru e a haere i mua.

A haamana‘o titauhia te faaoroma‘i no te utuuturaa i te hoê tamarii. Noa’tu â e mea faahiahia te mau tamarii, e riro râ ratou i te faariri, i te omino e i te tahi mau taime i te faaroo-ore roa. E titau teie i te hoê faaoroma‘iraa rahi e te maru no te tinai i te rave e aore râ, i te parau i te mau mea o ta tatou e tatarahapa a raua‘e. I te tahi mau taime, titauhia te mau metua ia vaiiho rii i ta ratou mau tamarii no te « hoê taime » ia ore te tahi mau hape rahi ia ravehia. Te vaiihoraa mai i te piha no te tahi tau minuti ia roaa mai te haaviraa e tauturu rahi.

Aita’tu e a‘o e iteahia maori râ te a‘o i horo‘ahia i roto i « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei ».2 A tai‘o maite. A tamau maite. A faaohipa i te reira ei mau ture teitei no to outou utuafare. A faariro i te reira ei tumu parau i roto i te mau pureraa pô utuafare ia ore te feia i roto i te utuafare ia hahi i te huru no te tereraa o te utuafare.

O Vai te nehenehe e horo‘a i te tauturu i te mau utuafare ?

Oia mau, te hopoi‘a matamua no te haapiiraa i te mau tamarii e no te faaitoitoraa i te utuafare tei roto ïa i na metua. Area râ, te vai atura te tahi mau taata o te nehenehe e tauturu. E na metua maitai roa to‘u area râ, eita raua ana‘e tei utuutu ia‘u.

Tei roto vau i te Fare Menemene i to te peresideni Gordon B. Hinckley horo‘a-matamua-raa i teie poro‘i no ni‘a i te utuafare i roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu i te ava‘e setepa 1995. E taime au mau teie. Ua taa maitai ia‘u te auraa o teie parau poro‘i. Ua feruri atoa vau e « e arata‘i rahi teie na te mau metua. E hopoi‘a rahi atoa no te mau metua ». Ua mana‘o atoa vau e, e ere teie parau no‘u no te mea aita â vau i faaipoipo e aita a‘u e tamarii. E tamahine au, e tuahine, e metua fetii, e taea‘e, e tamahine fetii, e e mootu‘a ho‘i. Te vai nei ta‘u mau hopoi‘a – e te mau haamaitairaa – no te mea e melo vau no te hoê utuafare. Noa’tu e o vau noa te toe o to‘u utuafare e ora nei, e melo râ vau no te utuafare o te Atua e te vai nei te hoê hopoi‘a no te haapuai i te tahi atu â mau melo o te mau utuafare ».

Ua parau Elder Robert D. Hales e, « te haapuairaa i te mau utuafare e ohipa mo‘a ïa na tatou ei mau metua, ei mau tamarii, ei mau fetii, ei feia faatere, ei mau orometua, e ei mau melo no te Ekalesia ».3

Ei mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e nehenehe tatou e tauturu te tahi i te tahi no te haapuairaa i te mau utuafare. Ua horo‘ahia ia tatou te mau rave‘a e rave rahi no te tavini i roto i te Sotaiete Tauturu, i te Feia Apî e i te Paraimere, e te vai atura â te mau rave‘a no te taviniraa i roto i te tahi atu mau vahi. E riro tatou i te farerei tamau i te mau tamarii e i te feia apî o tei titau mai paha i te mea noa o ta tatou e nehenehe e horo‘a’tu na ratou. E o outou te mau tuahine paari a‘e, e mau a‘o maitata‘i e e mau iteraa rau ana‘e ta outou no te faaite i te mau metua vahine apî. I te tahi mau taime, e parau te tahi taata faatere o te Feia Apî Tamahine e aore râ, o te Paraimere e aore râ, e rave ratou i te mau mea e hinaarohia no te haapapû i te mau mea o ta te mau metua e hinaaro nei i te haapii. E no reira, aita e titauhia ia tatou ia piihia no te farerei atu i te hoê hoa e aore râ, i te hoê taata tapiri.

Te tauturu rahi a‘e o ta tatou e farii i roto i te faaitoitoraa i te mau utuafare, o te iteraa e o te pe‘eraa ïa i te mau parau haapiiraa a te Mesia e i te ti‘aturiraa Ia’na ia tauturu ia ratou. E mea pinepine ia ohipa ana‘e au e te mau utuafare tei roohia i te fifi, e uiui au ia‘u iho e ua ite anei teie feia i te Faaora e te haapii ra anei ratou i ta ratou mau tamari i te mau parau haapiiraa a Iesu Mesia.

« E inaha e roohia oia i te mau faahema, e te mauiui o te tino, e te poi‘a, e te po‘iha, e te rohirohi, e ore e ti‘a i te taata ia faaoroma‘i i te reira, maori râ e tae oia i te pohe ».4

Ua mauiui te Mesia i te mau mea’toa o ta tatou e ti‘a ia feruri. Ua ite Oia i to tatou mana‘o. Ua maramarama Oia i te reira. E e tauturu mai Oia.

Te vai nei i roto i te mau papa‘iraa mo‘a te mau hi‘oraa e mea nahea to te Mesia tautururaa e e mea nahea Oia ia tauturu. Teie te tahi o ta‘u mau papa‘iraa here roa:

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i ha‘a rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora ».5

« O te ti‘aturi i te Atua ra, e faati‘ahia ïa ratou i to ratou mau ati, e to ratou ahoaho, e to ratou mau pohe, e e faateiteihia ratou i te mahana hopea ra ».6

« Ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e arataì ia oe na to oe rima ra, e e horoa’tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure ».7

« E inaha, i ta oe mau aniraa’toa i farii na hoi oe i te haapiiraa o to‘u nei Varua ».8

« A haapa‘o maitai e a faaitoito hoi i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, e e faa‘ati au ia oe i na rima o to‘u nei here ».9

Ua parau te peresideni Hinckley e, « eiaha outou e faaru‘e i to outou mau utuafare. Aita’tu â outou tao‘a faahiahia atu… Ia hope teie nei oraraa, e hoi outou e te auraa utuafare na muri iho ia tatou i ô atu i teie oraraa i mua ».10

A haamana‘o i te here rahi o to tatou Faaora. Te parau ra Oia i roto i Isaia 41:10 « Eiaha e măta‘u, tei pihai-atoa-hoi au ia oe ; eiaha e taiâ o vau hoi to Atua: E faaetaeta vau ia oe ; e tauturu vau ia oe ». E i roto i te irava 13 te parau faahou ra Oia e, « O vau hoi to oe tauturu ». E faahou â i roto i te irava 14 teie ta’na i parau, « O vau te tauturu ia oe ».

A ti‘aturi i te Faaora. E tauturu mai Oia ia tatou. Ua here Oia ia tatou. E te hinaaro nei Oia ia oaoa tatou.

Te faaite papû nei au e te ora nei to tatou Fatu e Faaora ! Te faaite papû nei au e e tauturu mai Oia ia tatou ! Ua tauturu na Oia ia‘u rave rahi mau taime e tauturu atoa ïa Oia ia outou ! Ua ite papû roa vau i te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

MAU NOTA

  1. « Challenges Facing the Family », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 2.

  2. Hi‘o Liahona, Atopa 2004, 49.

  3. « Strengthening Families: Our Sacred Duty », Liahona, Tiurai 1999, 37.

  4. Mosia 3:7.

  5. Mataio 11:28-30.

  6. Alama 36:3.

  7. PH&PF 112:10.

  8. PH&PF 6:14.

  9. PH&PF 6:20.

  10. « Rejoicing in the Privilege to Serve », Worldwide Leadership Training Meeting, 21 no Tiunu, 2003, 22.