2007
Te mau mea paruparu e te mea ohie o te Ekalesia
Novema 2007


Te mau mea paruparu e te mea ohie o te Ekalesia

Aore roa e melo no te Ekalesia e e piiraa tei faarirohia e te Fatu ei mea faufaa a‘e aore râ e mea iti a‘e i te tahi atu.

Hōho’a

Te faahanahana nei matou i te Peresideni James E. Faust. Te mihi nei matou ia’na. Tei ô nei to’na hoa here o Ruth i rotopu ia tatou i teie po‘ipo‘i, e te faaite nei matou i to matou here ia’na. Te haapoupou nei matou i te feia atoa o tei piihia i roto i tera e tera ti’araa ta te peresideni Hinckley i faaite mai.

Ei auvaha parau no matou paatoa tei paturuhia i teie nei mahana, te fafau atu nei matou i te rave maitai roa i te ohipa ia faufaahia te ti‘aturiraa tei tuuhia i ni‘a iho ia matou nei.

Ua paturu tatou i te mau huimana faatere o te Ekalesia na roto i te hoê faanahoraa hanahana e te mo‘a. E tupu teie nei raveraa i te mau taime atoa e piihia aore râ e haamauruuruhia te feia faatere aore râ te mau orometua haapii i to ratou ti‘araa aore râ ia ravehia ana‘e te hoê faanahonahoraa apî i roto i te hoê tĭtĭ aore râ i te hoê paroita aore râ pŭpŭ autahu‘araa aore râ i roto i te mau pŭpŭ tauturu (a hi‘o PH&PF 124:123, 144 ; a hi‘o atoa PH&PF 20:65-67 ; 26:2). E faanahoraa teieo te ravehia i roto ana’e i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

E ite ihoa tatou i te mau taime atoa o vai tei piihia no te arata’i aore râ no te haapii, e ua horo‘ahia ia tatou te taime no te paturu aore râ no te pato‘i i te tururaa. Aita teie faanahoraa i tae mai mai te hoê faanahoraa a te taata, ua faataahia râ te reira mai roto mai i te mau heheuraa: « E ore roa e horo‘ahia’tu i te hoê taata ia haere atu e ia poro haere i ta‘u nei evanelia, a aore râ ia faatupu i ta‘u nei ekalesia, maori râ ia oti oia i te fatoro‘ahia e te hoê o tei mau i te mana, e ua itehia hoi e to te ekalesia e e mana to’na e ua faatoro‘a-ti‘a-hia hoi e te mau upoo faatere no te ekalesia » (PH&PF 42:11 ; amuihia’tu te haapapûraa). Na roto i teie nei raveraa, e paruruhia te Ekalesia i te taata haavare o te haru i te faatereraa o te hoê pŭpŭ autahu‘araa, te hoê paroita, te hoê tĭtĭ, aore râ te Ekalesia.

Te vai nei te tahi ê atu ture taa ê a te Ekalesia a te Fatu. Ua faaîhia te taato‘araa o te mau ti‘araa no te haapii e no te arata‘i e te mau melo no te Ekalesia. Ua faaite-atoa-hia te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua haamau mai te hoê irava i roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau i te faanahoraa no te faatereraa i roto i te Ekalesia no te mau taime atoa. E mea papû roa e ere te reira te peu a te mau ekalesia Keresitiano i tahito ra aore râ i teie nei:

« No reira, o vau o te Fatu, no to‘u iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei, ua ti‘aoro atu vau i ta‘u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atura ia’na no roto mai i te ra‘i, e ua horo‘a atura i te mau faaueraa ia’na ra ;…

« E haere mai te mau mea paruparu o te ao nei e e haaparari i te mau taata aravihi e te puai,…

« … Ia parau râ te mau taata’toa na roto i te i‘oa o te Atua te Fatu, oia ïa te Faaora o te ao nei ;

« Ia faarahi-atoa-hia te faaroo i ni‘a i te fenua nei ;

« Ia faati‘ahia ta‘u fafauraa mure ore ;

« Ia porohia’tu te îraa o ta‘u Evanelika e te feia paruparu e te mea ite ore hoi i te mau hopea o te ao nei, e i mua hoi i te mau arii e te feia faatere hau.

« Inaha, o Vau te Atua e ua parau vau i te reira ; no o mai ia‘u nei teie nei mau faaueraa, e ua horo‘ahia i ta‘u mau tavini i roto i to ratou ra paruparu, mai te au i te peu o to ratou iho re‘o, ia noaa ia ratou te iteraa » (PH&PF 1:7 ; 19-24).

Ua mauruuru roa vau no teie nei mau papa‘iraa mo‘a, o te faataa mai e e faaohipa te Fatu « i te mau mea paruparu o te ao nei ».

E hopoi‘a na te melo tata‘itahi ia farii i te piiraa no te tavini.

Ua parau te peresideni J. Reuben Clark tamaiti e: « I roto i te taviniraa i te Fatu, e ere i hea outou e tavini ai nahea râ. I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e rave te taata i te ti‘araa i pii-mau-hia’i oia, e ti‘araa e ore te taata e titau aore râ e pato‘i ». (i roto i te Conference Report, Eperera 1951, 154). Aita ta te Ekalesia e taata aufahia no te tavini. E piihia te mau taata faatere na te ao taatoa nei mai roto mai i te mau amuiraa. Aita ta tatou e mau fare haapiiraa no te haapiipiiraa i te feia faatere aufauhia.

Te mau mea atoa o te ravehia i roto i te Ekalesia – te arata‘iraa, te haapiiraa, te piiraa, te faatoro‘araa, te pureraa, te himeneraa, te faaineineraa i te oro‘a, te a‘oraa, e te tahi ê atu â mau mea – ua ravehia ïa na te mau melo noa, te « mau mea paruparu o te ao nei ».

Te ite nei tatou i roto i te mau ekalesia Keresitiano to ratou fifi i te pahonoraa i te hinaaro i te feia faatere. Aita to tatou e fifi i reira. Ia poro-ana‘e-hia te evanelia e ia faanaho-ana‘e-hia te Ekalesia, te vai ra te hoê pŭpŭ e ore e pau no te mau taea‘e e te mau tuahine haapa‘o tei mau i taua iteraa papû ra e tei ineine i te pahono i te piiraa ia tavini. E horo‘a ratou ia ratou iho i roto i te ohipa a te Fatu e e ora i te mau ture i titauhia ia ratou.

Ua horo‘ahia te Varua Maitai i ni‘a i te mau melo i muri a‘e i to ratou bapetizo-raa-hia (a hi‘o PH&PF 33:15 ; 35:6). E e haapii e e tamahanahana ïa te Varua Maitai ia ratou. Ua ineine ïa ratou i te farii i te arata‘iraa, te e‘a e te faatiti‘aifaroraa, noa’tu eaha to ratou mau ti‘araa aore râ te mea i titauhia. (A hi‘o Ioane 14:26 ; PH&PF 50:14 ; 52:9 ; 75:10.)

Te tuu nei teie nei ture i te Ekalesia i ni‘a i te hoê e‘a ê atu i ta te tahi atu mau ekalesia Keresitiano atoa i te ao nei. Te ite nei tatou ia tatou iho i ni‘a i te hoê ti‘araa taa ê ma te hoê numera hopea ore o te mau orometua haapii e te mau taata faatere, i roto i te mau fenua, te mau opu e te mau reo e te mau nunaa atoa, ati a‘e o te ao nei. Te vai nei te hoê aifaitoraa taa ê i rotopu i te mau melo. Aita roa te hoê o tatou e faariro ia’na iho ei taata hau atu i te tahi (a hi’o PH&PF 38:24-25). « E ore te Atua e haapa‘o i te huru o te taata: o tei măta‘u râ ia’na e o tei rave i te parau-ti‘a i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana » (Te mau Ohipa 10:34-35 ; a hi‘o atoa Roma 2:11 ; PH&PF 1:35 ; 38:16).

I to‘u apîraa ra, e taea‘e hahaere au no te hoê tuahine paari roa. Ua haapii mai oia ia‘u mai roto mai i te mau ohipa tei tupu i roto i to’na oraraa.

I to’na na‘ina‘iraa, ua haere mai te peresideni Brigham Young i te Oire no Brigham no te hoê oro‘a rahi i roto i te oire tei topahia i to’na ra i‘oa. No te faahanahana ia’na, ua ana‘i te mau tamarii Paraimere, e ua ahu paatoa i te ahu uouo, na ni‘a i te purumu e arata‘i atu i te oire, e te hoê farii tiare no te taora i mua i te pereoo huti o te peresideni o te Ekalesia.

Aita oia i mauruuru i te tahi mea. Aita oia i taora i ta’na mau uaa tiare, ua tu‘e râ oia i te hoê ofa‘i i mua i te pereoo huti, ma te parau e, « aita oia i hau atu i to‘u papa ruau Lovelund ». Ua faaroohia taua parau ra e ua a‘o-etaeta-hia oia.

Ua papû roa ia‘u e riro ïa te peresideni Brigham Young te taata matamua o te farii i te parau a teie nei tamahine iti o Janie Steed. E ore roa oia e faariro ia’na ei taata hau atu i te papa ruau Lovelund aore râ i te tahi ê atu melo ti‘amâ no te Ekalesia.

Ua haapapû mai o te Fatu iho e: « O te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou » (Mataio 20:27). « O oia ïa o tei faataahia ia riro ei mea rahi a‘e, noa’tu e ua iti a‘e oia e o te tavini hoi i te taata atoa » (PH&PF 50: 26).

E rave rahi mau matahiti i mairi a‘e nei a faarii ai au i te piiraa no te taime matamua, e na roto i te reira ua itehia to‘u nei hoho‘a i roto i te mau ve‘a, ua faaroohia te hoê o ta‘u mau orometua haapii no te fare haapiira tua rua, o tei maere rahi, « na te reira e faaite mai e, eita e nehenehe ia outou ia parau te faito teitei e ou‘ahia e te hoê rana na roto noa i te hi‘oraa’tu ia’na ! »

Te faaite mai nei te hoho‘a o taua rana ra, te parahiraa-noa-raa i roto i te vari e aita oia e ou‘a ra, i to‘u nei taiâ a faaruru ai au i te mau hopoi’a tei tae mai i ni‘a iho ia‘u.

E faatupu taua mau mana‘o ra i te haehaa ia ite e, eita roa e nehenehe i te hoê taata ia mana‘o e, e mea hau a‘e oia i te tahi atu taata.

No te hoê taime maoro, ua tapitapi to‘u nei mana‘o i te tahi mea. Maha ahuru ma ono matahiti i mairi a‘e nei, e 37 matahiti to‘u, e taata hi‘opo‘a vau no te haapiiraa evanelia. To‘u nei piiraa e tauturu ïa no te orometua haapii i roto i te hoê piha i roto i te paroita no Lindon.

I to‘u maere rahi, ua piihia vau no te haere atu e farerei i te peresideni David O. McKay. Ua rave oia i to‘u na rima i roto to’na e ua pii ia‘u ei hoê o te mau Huimana Faatere, ei Tauturu i te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo.

Te tahi mau mahana i muri mai, ua haere mai au i te Oire no Roto Miti no te farerei i te Peresideniraa Matamua ia faataahia ei hoê o te mau Huimana Faatere o te Ekalesia. Teie ïa te taime matamua i farerei ai au i te Peresideniraa Matamua – te peresideni David O. McKay, e to’na na tauturu, te peresideni Hugh B. Brown, e te peresideni Henry D. Moyle.

Ua fataa mai te peresideni McKay e, te hoê o te mau hopoi‘a a te hoê Tauturu i te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo o te ti‘araa ïa e te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo ei hoê ite taa ê, e no te faaite-papû-raa e o Iesu te Mesia. Na te mea ta’na i parau mai ia‘u i muri iho i haape‘ape‘a roa ia‘u: « Hou matou e faataa ai ia oe, te ani nei au ia oe ia faaite i to oe iteraa papû ia matou. Te hinaaro nei matou ia ite mai te mea te vai nei taua iteraa ra i roto ia oe ».

Ua na reira vau mai tei maraa ia‘u. Ua faaite au i to‘u iteraa papû, te iteraa ta‘u i mataro i te faaite i roto i te hoê pureraa iritiraa mana’o i roto i ta‘u paroita. I to‘u maere rahi, e au ra ua mauruuru te mau taea‘e no te Peresideniraa e ua haamau mai ratou i te toro‘a i ni‘a iho ia‘u.

Ua maere roa vau i te ohipa tei tupu, no te mea ua mana‘o vau e farii ïa te hoê taata tei piihia i taua huru toro‘a ra i te hoê iteraa papû taa ê, huru ê, e tei faarahihia e te puai varua.

Ua vai noa to‘u maereraa no te hoê tau maoro e tae noa’tu i te hopea ua nehenehe ia‘u ia ite e ua noaa a‘ena ia‘u te mea tei titauhia: te hoê iteraa papû tamau i roto i to‘u nei aau no ni‘a i te faaho‘i-raa-hia mai te îraa o te evanelia na roto i te peropheta ra Iosepha Semita, e e Metua i te Ao ra to tatou, e o Iesu to tatou Taraehara. Aita paha vau i ite i te taato‘araa o te reira, e iteraa papû râ to‘u, e ua hinaaro vau i te haapii.

Aita paha vau i taa ê roa’tu i te mau taata tei parauhia i roto i te Buka a Moromona: « E o te haere mai ia‘u ma te aau tae e te varua mărû ra, o ta‘u ïa e bapetizo i te auahi e te Varua Maitai mai te ati Lamana i bapetizohia i te auahi e te Varua Maitai, no to ratou ra faarooraa mai ia‘u i te tau i faafariuhia’i ratou ra, aita râ ratou i ite i te reira » (3 Nephi 9:20 ; amuihia’tu te haapapûraa).

I roto i te mau matahiti i muri mai, ua noaa ia‘u te ite i te puai e te faufaa o taua iteraa papû ohie ra. Ua noaa ia‘u te ite e o to tatou Metua i te Ao ra te Metua no to tatou mau varua ( hi‘o numera 16:22 ; Hebera 12:9 ; PH&PF 93:29). E metua tane Oia tei mau i te taato‘araa o te here rahi o te hoê metua tane. Ua parau o Iesu, « te hinaaro maira hoi te Metua iho ia outou, o outou i hinaaro ia‘u nei, e ua faaroo e mai ŏ mai au i te Atua ra » (Ioane 16:27).

Te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere au na muri iho i te Peresideni Marion G. Romney i roto i te hoê putuputuraa na te mau peresideni misioni e ta ratou mau vahine faaipoipo i Geneva, Helevetia. Ua parau oia ia ratou e, e 50 matahiti na mua’tu, ei misionare i Auteraria, i te hoê avatea ua haere atu oia i te hoê fare vairaa buka no te tai‘o. A haere mai ai oia i rapae, ua pôhia. Hi‘o a‘era oia i ni‘a i te ra‘i feti‘a, e ua tupu taua ohipa ra. Ua haaputapû te Varua ia’na e ua tupu mai te hoê iteraa papû i roto i to’na ra varua.

Ua parau oia i taua mau peresideni misioni ra e, aita oia i ite papû roa mai ta’na i ite papû a riro ai oia ei melo no te Peresideniraa Matamua e, te ora nei te Atua te Metua ; e o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, te Fanau Tahi a te Metua, e ua faaho‘ihia mai te îraa o te evanelia mai ta’na i farii ei misionare tane e 50 matahiti i ma‘iri a‘e nei i Auteraria. Ua parau oia e ua taui to’na iteraa papû i roto i te ohieraa i te farii i te hoê pahonoraa no ŏ mai i te Fatu ra. E mea faatata a‘e te Fatu, e ua rahi a‘e to’na ite i te Fatu i teie nei, i tei te 50 matahiti na mua’tu.

Te vai nei tera huru to te taata ia hi‘o i te mau taata tei turuhia i ni‘a i te mau ti‘araa faatere no te faariro ia ratou ei mau taata teitei e te faufaa a‘e i roto i te Ekalesia aore râ i to ratou mau utuafare, i te hoê melo noa. E au ra i te tahi mau taime te mana‘o nei tatou e e mea hau a‘e to ratou faufaa i te Fatu i to tatou iho faufaa. E ere te reira i te parau mau !

E mea oto roa ïa no ta‘u vahine e no‘u nei mai te mea ua mana‘o maua e e mana‘o te hoê o ta maua mau tamarii e te mana‘o nei maua e e mea faufaa a‘e maua i to te utuafare aore râ i to te Ekalesia ia ratou iho, aore râ ia mana‘o e, e mea maitai a‘e te hoê piiraa i roto i te Ekalesia i te tahi ê atu piiraa aore râ e mea iti a‘e te faufaa o te hoê piiraa.

Aita i maoro roa a‘e nei, ua turuhia te hoê o ta maua nei tamaiti ei faatere misioni paroita. Ua parau mai ta’na vahine faaipoipo ia matou i to’na anaanatae rahi i to’na piiraa. Ua tano te reira piiraa i te mau titauraa rahi no ta’na ohipa. E varua misionare to’na e e faaohipa maitai ïa oia i to’na reo paniora, ta’na i tamau noa i te parau mai to’na tau misionare mai â. Ua mauruuru roa matou i to’na piiraa.

Te mea ta ta‘u tamaiti a ta’na vahine faaipoipo e rave ra e ta ratou mau tamarii rii ua hau atu ïa i te faufaa rahi i te mau mea atoa ta raua e nehenehe e rave i roto e i rapae i te Ekalesia. Aita e taviniraa e nehenehe ta ratou e horo‘a tei hau atu i te faufaa rahi i te Fatu maori râ te haapa‘oraa ta ratou e horo‘a te tahi i te tahi e i ta raua mau tamarii rii. E mai te reira atoa ïa te huru i roto i te tahi atu mau tamarii ta maua. Te fâ hopea o te mau faaoaoaraa atoa i roto i te Ekalesia ua faatumuhia ïa i ni‘a i te fare e te utuafare.

Ei Huimana Faatere no te Ekalesia, ua riro matou mai ia outou na te huru, e ua riro outou mai ia matou nei te huru. Tei ia outou ra te hoê â rave‘a e tae atu i te mau mana no te heheuraa no to outou mau utuafare e no ta outou ohipa e no to outou mau piiraa mai ia matou nei.

E parau mau atoa e te vai nei te hoê faanahoraa no te mau mea i roto i te Ekalesia. Ia piihia outou i te hoê toro‘a, e farii ïa outou i te heheuraa e au i taua toro‘a ra e eita te reira e horo‘ahia’tu ia vetahi ê.

Aore roa e melo no te Ekalesia tei faarirohia e te Fatu ei mea faufaa a‘e aore râ e mea iti a‘e i te tahi atu. E ere te reira i te parau mau! A haamana‘o e e metua tane Oia – to tatou Metua tane. « E ere te Fatu i te haapa‘o i te huru o te taata ».

E ere tatou i te mea hau atu i te faufaa i te tupuraa o te ohipa a te Fatu i te taea‘e e te tuahine Tuotai Paletu’a i Nuku’alofa, Tonga ; aore râ te taea‘e e te tuahine Carlos Cifuentes i Santiago, Tireni ; aore râ te taea‘e e te tuahine Peter Dalebout i Holane ; aore râ te taea‘e e te tuahine Tatsui Sato no Tapone ; e aore ra, e rave rahi atu hanere mau taata ta‘u i farerei a tere ai au na te ao nei. E ere te reira i te parau mau.

E no reira e tamau noa te Ekalesia i te rahi. Ua amohia te reira i ni‘a i te mau tapono o te mau melo ti‘amâ e ora nei i te mau oraraa matauhia i rotopu i te mau utuafare matauhia, arata’ihia e te Varua Maitai e te maramarama o te Mesia e vai ra i roto ia ratou.

Te faaite papû nei au e, e parau mau te evanelia, e e faufaa rahi to te mau varua i mua i te aro o te Atua – te mau varua atoa – e ua haamaitaihia tatou i te riroraa ei melo no te Ekalesia. E iteraa papû to’u o te faaau ia’u i te piiraa tei mauhia e au. Ua roaa te reira ia’u mai te taime a farerei au i te Peresideniraa Matamua e rave rahi matahiti i ma’iri ra. Ta’u ïa e faaite atu nei ia outou na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.